Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Colegiul de medicină Orhei

Specialitatea Îngrijirea bolnavilor

Calificarea Asistent Medical

STAGIUL PRACTIC
îNGRIJIREA BOLNAVILOR îN STAȚIONAR

Referat

TABAGISMUL ȘI CONSECINȚELE LUI PENTRU

ORGANISM

Prutean Iuliana

Anul III , grupa 39

Profesor metodist:
Grigorenco Tamara

Orhei, 2020
 Cuprins:
1. Noțiune
2. Caracteristica
2.1 Ziua Mondială fără tutun
2.2 Consumul de tutun în Republica Moldova
2.3 Fumatul la nivel global
2.4 Consecințele fumatului pentru organism
3. Descrierea îngrijirilor medicale
3.1 Posibilități de renunțare la fumat
3.2 Sfatul medicului, 10 motive ca să te lași de fumat
4. Concluzii și recomandări
5. Bibliograie

2
 1. NOȚIUNE
Tabagismul este o intoxicație cronică și acută cu substanțe toxice, existente în frunzele de
tutun, după un consum excesiv și de lungă durată prin fumat.

Fumatul țigărilor este cauza unor boli grave și creează dependență Atunci când aprindeți o
țigară, tutunul arde și creează fum. În fumul de țigară au fost identificate peste 8.000 de substanțe
chimice sau „compuși ai fumului”. Autoritățile de sănătate publică au clasificat aproximativ 100
dintre aceste substanțe ca fiind cauze sau potențiale cauze ale bolilor asociate fumatului precum
cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și emfizemul. Acești compuși includ, printre altele,
arsenic, benzen, benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu),
cianură de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.

2.CARACTERISTICA
2.1 Ziua Mondială fără tutun

Conform declaraţiei OMS, anual la 31 mai se desfăşoară ,,Ziua Mondială fără

tutun”.Necesitatea conştientizării în rîndul unor tot mai largi categorii de populaţie, a
consecinţelor dezastruoase pe care le generează fumatul, face ca problema să devină o reală
prioritate de sănătate publică.

În prezent, tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuţiile unei epidemii sau
mai exact a unei pandemii a secolului. S-a estimat, că pierderile anuale nete datorate tutunului,
suferite de resursele financiare ale planetei se ridică la 200 miliarde dolari US, fiecărei mii de
tone tutun consumat îi revine 650 de morţi şi 27,2 milioane de dolari US, pierderi pentru
economia mondială.

Cu regret trebuie însă recunoscut faptul că fumatul face parte din existenţa umană
cotidiană, fiind încă o expresie a „stilului de viaţă modern". Răspîndindu-se în lume ca o
epidemie de modă şi comportament, pornită din ţările industriale şi cu o recunoscută rapiditate,
tabagismul s-a îndreptat în ultimii ani spre ţările în curs de dezvoltare, inclusiv şi în Republica
Moldova.

Figura 1.
3
 2.2.Consumul de tutun în Republica Moldova

Consumul de tutun și expunerea la fumul de tutun cauzează anual în Republica Moldova

circa 4700 de decese, 60% dintre acestea fiind decese a persoanelor cu vârstă aptă de muncă.
Statisticile au fost prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în contextul
„Zilei Mondiale fără Tutun”, marcată anual la 31 mai.

În prezent nu mai există nici un dubiu asupra faptului că afecţiuni foarte grave care constituie în
momentul de faţă importante cauze de morbiditate în lume, sunt legate - unele excusiv de altele în măsură
- de abuzul de tutun. Statistici diferite ca şi cele din ţara noastră demonstrează legătura strânsă între tutun,
creşterea morbidităţii şi diminuarea speranţei de viaţă. Există o relaţie directă între gradul tabagismului şi
mortalitatea fumătorului care depăşesc cu 30 - 80% pe cea a nefumătorilor.

O anchetă realizată în vederea

estimării prevalenţei tabagismului printre
contingentele de populaţie din Republica
Moldova denotă faptul, că circa 60-65 la
sută din populaţie fumează. În ceea ce
priveşte prevalenţa fumatului în rîndul
diferitor grupe de populaţie se constată, că
ponderea bărbaţilor este de 40-45 la sută,
iar a femeielor 18-20 la sută.

2.3 Fumatul la nivel global

Analiza chimică a fumului de ţigară a

pus în evidenţă circa 4000 de compuşi chimici, Figura 2.
dintre care mulţi cu influenţa severă asupra organismului uman.

Numărul estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,1 miliarde de fumători, din care 800
milioane în ţările în curs de dezvoltare.

În S.U.A. fumatul contribuie la mortalitate cu circa 420.000 decese anual. Cheltuielile

medicale directe ale fumatului se ridică la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile indirecte la 47
miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane din SUA procentajul
de decese atribuite fumatului arată o contribuţie devastatoare a fumatului.

2.4 Consecințele fumatului pentru organism

Efectele negative pe termen scurt în urma inspirării fumului de ţigară sunt: creşterea
ritmului inimii, creşterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavităţii bucale, îngălbenirea
dinţilor, eritarea naso-faringelui şi a laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii
respiratorii a organismului, iritarea ochilor.

Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al
fumătorului cu tuse, expectoraţie, respiraţie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronşite
cronice, boli cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaţii bucale, al esofagului, laringelui,
vezicii urinare; cancer pulmonar şi alte forme de cancer, etc.

4
 Legătura dintre fumat şi cancer este demonstrată indiscutabil. Dacă anual mor în lume de
cancer 5 - 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauză fumatul. În afară de
substanţele conţinute în tutun cu efect cancerogen prin ele însele (gudron etc.), altele favorizează
dezvoltarea cancerului şi sunt cancerogene. Acţiunea lor nocivă se execrcită atât la nivelul văilor
aero-digestive, cît şi asupra organismului în general. Fumatul este implicat în numeroase
localizări ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limbă, orofaringe, laringe, esofag, stomac,
vezică urinară .

Evident că pot interveni şi alţi factori cancerogeni, dar un lucru este demonstrat şi anume
faptul că frecventa cancerului pulmonar este proporţională în toate ţările cu consumul de ţigarete.
Relaţia este aşa de evidentă încît 90% dintre marii fumători, de peste 40 de ţigări pe zi, fac
cancer pulmonar. În timp ce cu două decenii în urmă cancerul pulmonar ocupa locul opt în
rândul localizărilor de cancer în general, în
momentul de faţă el se situează pe locurile 1 -
2 şi tinde spre ocuparea locului întîi.

Tutunul este de asemenea implicat în

apariţia bolilor respiratorii acute şi a
bronhopneumopatiilor cronice obstructive.

Bolile respiratorii acute, traheitele,

bronşitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai
frecvente la fumători decît la nefumători.

Bronşita cronică se întîlneşte la 8% Figura 3.

dintre nefumători faţă de 27% la fumătorii cu
un consum pînă la 10 g tutun pe zi, 40% la fumătorii ce consumă 12 - 24 g pe zi şi 50% din
fumătorii ce consumă peste 25 g tutun pe zi. Evoluţia bronşitei cronice obstructive în cazul în
care nu se abandonează fumatul duce la îngustarea căilor respiratorii, la tulburări ventilatorii
progresive, la insuficienţa respiratorie gravă incompatibilă cu cel mai mic efort şi în final la
dependenţă socială şi la pierderea vieţii.

Fumatul este implicat şi în apariţia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur că el nu

este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alături de modul de alimentaţie,
sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arterială etc. Fumatul
antrenează o constricţie vasculară şi o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul
extremităţilor.

Printre alte boli cardiovasculare în care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea
arterială şi arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare care duce la gangrene, amputaţii etc.
S-a constatat, că 95% din arteritiei ar fi mari fumători şi că 11,4% din amputaţiile efectuate la
arteritici ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi abandonat tutunul.

Consecinţele nefaste ale fumatului se înregistrează şi la nivelul aparatului digestiv. Astfel,

ulcerul gastroduodenal este de două ori mai fecvent la fumători faţă de nefumători. Durerea
ulceroasă este mai intensă şi mai durabilă la fumători, iar complicaţiile ulcerului sunt mai
frecvent la aceştea. Principalul mecanism în inducerea ulcerului la fumători ar fi inhibiţia

5
secreţiei pancreatice alcaline care tamponează aciditatea conţinutului gastric ajuns în duoden.
Agentul care produce această inhibiţie se presupune a fi nicotina.

Fumul de tutun reduce capacitatea de apărare a organismului, riscul fumătorului de a

contracta afecţiuni mai multe şi cu evoluţie mai severă fiind mult mai mare. Printre multiplele
efecte toxice ale tutunului este şi acela al afectării sistemului imun, ducând la scăderea producerii
de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumători poate fi un factor care contribuie la
infecţiile respiratorii cronice mai frecvente şi mai severe la aceştia.

Fumatul dăunează gravidităţii şi noului născut, produce avorturi, malformaţii, naşteri de

copii morţi, distrofici cu habdicap psihic şi fizic. Complicaţii ale naşterii, ruptura prematură a
membranelor, placenta praevia, pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumătoare.

La femeile gravide sau care alăptează, la numai 5 minute după terminarea fumatului,
produşii toxici din tutun se regăsesc în glandele mamare făcând ca sugarul să sufere consecinţele
ţigării. Când părinţii fumează în prezenţa copiilor, nicotina apare în urina acestora tot după
cateva minute. S-a observat că aprinderea unei ţigări de către o persoană din ambianţa unui nou
născut poate determina refuzul mâncării al acestora întrucât ficatul lor incomplet dezvoltat nu
poate anihila efectul nicotinei.

În afara complicaţiilor multiple şi grave, consecinţe ale fumatului la consumatorii de ţigări

direcţi, fumul de ţigară constituie şi o veritabilă agresiune împotriva întregei colectivităţi.
Aşadar, pe lângă fumătorii voluntari există „fumători involuntari", victime inocente ale
fumatului. Este vorba de fumatul degajat în cameră de la o ţigară care are concentraţii superioare
de substanţe toxice, pe care îl inhalează şi nefumătorii. Întrucât aproximativ 2/3 dintr-o ţigară
arde în scrumieră, fumul degajat în cameră reprezintă cea mai mare parte din fumul total al
ţigării. Mai mult decât atât, acest curent secundar conţine de 8,1 ori mai mult oxid de carbon, de
2,7 ori mai multă nicotină, de 2,6 ori mai mult fenol. Cât priveşte substanţele cancerogene
(metil-naftan, dimetilnitriformină, gudron etc.) acestea sunt în cantitate de 10 - 39 ori mai mare
în curentul secundar decât în cel principal.

3. DESCRIEREA ÎNGRIJIRILOR MEDICALE

3.1 Posibilități de renunțare la fumat

Vestea buna este ca există posibilitatea, cu suport și asistență din partea personalului
calificat, să se renunțe la dependenta de nicotină.
Astfel de produse sunt:
-Guma cu nicotină A aparut în 1984. Aceasta guma conține 2 mg/buc. de nicotina, fată de 6-8
mg fată de o tigară. Nicotina se absoarbe mai lent când este mestecata (90% în 20-30 minute). Se
indică folosirea timp de 3-6 luni. Dupa un an de tratament, asociat și cu alte metode de terapie,
30% au reușit să renunțe la fumat. Fară psihoterapie și consiliere din partea medicilor, succesul
este scazut.
-Plasturele cu nicotină A aparut în 1990. Ele se lipesc pe piele și au conținut mai mic de nicotina
decât tigara. Dupa un an de tratament, 20% din cei tratați reusesc să renunțe la fumat.
-Sprayurile nazale cu nicotină.
-"Fumatul rapid"este gândit a sensibiliza privind efectele negative ale fumatului. Se fumează,
contra cronometru, trei tigări, inspârand cat mai adânc fumul de tigară pană apare starea de rau.
6
Fumatul rapid este eficient în combinatie cu alte terapii.
-Sensibilizarea deghizată-înseamna asocierea fumatului cu stimuli negativi, cum ar fi starea rau -
vomă și greață.
-Terapii alternative - hipnoza, acupunctura, fitoterapia, hidroterapia si nutritia.

3.2 Sfatul medicului, 10 motive ca să te lași de fumat:

1. Fumatul te ucide - renunțarea la fumat îți prelungește viata

2. Nu ai vrea să traiești depinzând de tubul de oxigen
3. Chimioterapia (medicația împotriva cancerului) nu este ceva ce îți dorești.
4. Poți să îmbolnavești persoanele dragi din jurul tau.
5. Te-ai săturat de tusea și expectoratia zilnica.
6. Economisești banii de medicamente și medic.
7. Fumatul este tot mai puțin tolerat în public. La modă este sa fii nefumător.
8. Economisești bani (la un pachet/zi - cca. 1.000 lei economisesti într-o luna 12.000 lei pe an)
9. Fumatul nu îți rezolvă problemele, renunțatul la fumat, da.
10. Dacă alții au putut, poți și tu!

Figura 4.
4.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Renunţarea la fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru sănătatea dvs., iar
acest lucru este general valabil! Ceea ce este foarte important pentru noi este să ridicăm nivelul
de conştientizare a beneficiilor renunţării la fumat pentru persoanele cu diferite afecţiuni sau
situaţii deosebite. Fiindcă lupta nu este niciodată pierdută, iar sănătatea merită!

Mulți consideră fumatul un simplu viciu, o plăcere vinovată pe care și-o permit atunci când
se simt stresați sau nesiguri sau, pur și simplu, atunci când se plictisesc. Adevărul dur este, însă,
că nicotina este un drog, iar nevoia de a aprinde o țigară este, de fapt, manifestarea unei boli. De
aceea, pentru unii dintre noi, nu este suficient să ai voință pentru a te lăsa de fumat și este nevoie
de un ajutor în plus, un ajutor specializat.

Componentele-cheie ale unei renunţări la fumat încununate de succes sunt combinaţiile de

educaţie terapeutică, suport comportamental şi farmacoterapie. Pregătirea şi motivaţia de a
renunţa, vârsta, comorbidităţile şi numeroşi alţi factori personali vor afecta şansele de succes.

După părerea mea este obligatoriu ca toţi specialiştii din sănătate să furnizeze sfaturi
pentru renunţare la fumat tuturor pacienţilor. Neabordarea problemei consumului de tutun în
discuţia cu un pacient fumător reprezintă o practică greşită care nu face decât să agraveze
dependenţa de tutun a pacientului respectiv.

7
 5.BIBLIOGRAIE:
1. Trofor Antigona et al – ,,Ghid de renunţare la fumat şi asistenţă de specialitate a
fumătorulu, ghidul Societăţii Române de Pneumologie”, Ed. Tehnopress Iaşi, 2008 3.
2. Aubin HJ, Dupont P, Lagrue G –,, Cum să te laşi de fumat. Recomandări, metode,
tratamente”, Ed. Tei, Bucureşti 2003
3. Şalaru Ion, Rodica Zloteanu, Calmîc Varfolomei, Oprea Mihai, Tabuncic Nelea, Prisacari
Viorica, Creţu Cristina, Nourenco Olesea- ,,Ghid de terapie antitabac: consiliere și
tratament”, Chișinău- 2013