Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(i )0 rP (i ) (i ) T p i p
[ ] [ ] T
[ ]
i
(i ) = xP yP zP ; i = px py pz ; 0 = p x p y p z ; (2.2)
(i ) i i T
pPi
[ P]
[ P ]
j p i = j ri j x i [ j
yi j
zi ]
p =0 r 0
T
i i xi [ 0
yi 0
zi ]
T
j = ;
T 0 = (2.3)
[
i ORG
O ]
j
[
p xi
j
p yi j
][O ]
p zi i ORG
pxi [ pyi pzi ]T
După cum s-a precizat, sistemul mobil {j } pendulează în intervalul {j } = {1} → {n} iar
indicele dreapta sus {(i ) 0 or ( j )0} arată sistemul în care este exprimat vectorul de poziţie.
► Conceptul de situare. Se consideră sistemele {} i şi {0} , ultimul fiind ataşat bazei
robotului. În starea iniţială, cele două sisteme au aceeaşi origine şi orientare. Pentru aducerea
sistemului {} i într-o stare finală faţă de sistemul fix {0} , se aplică două transformări compuse:
o translaţie rezultantă pentru poziţie, urmată de o rotaţie rezultantă pentru orientare, vezi [N12].
Pentru început, se aplică o translaţie rezultantă a sistemului {} i din starea iniţială într-o
stare finală, menţinând orientarea faţă de sistemul {0} . Din punct de vedere mecanic, această
transformare se realizează prin intermediul vectorului de poziţie p i = 0 [O i ]ORG , definit cu
expresiile (2.1) şi (2.3) care conţine cei trei parametri independenţi. Aceşti parametri sunt trei
deplasări liniare, simple, în lungul axelor sistemului {0} , dar în acelaşi timp aceştia exprimă şi
poziţia sistemului {}i în raport cu sistemul {0} , adică gradele de libertate ale poziţiei sistemului.
Pentru a determina orientarea finală a sistemului {} i se aplică cea de a doua transformare
compusă şi anume, rotaţia rezultantă. Această rotaţie poate fi efectuată atât în jurul axelor fixe
cât şi în jurul axelor mobile sau în jurul unei axe arbitrare (rotaţie generalizată, conform
teoremei deplasărilor finite a lui Euler). Se ştie că versorii axelor împreună cu componentele
lor, numite cosinusuri directoare, dau orientarea fiecărei axe a sistemului {} i în raport cu
sistemul {0} . Astfel, se vor utiliza următoarele notaţii pentru versorii axelor şi componentele lor:
α x iT ⋅ x 0 α y Ti ⋅ x 0 α z iT ⋅ x 0
T
x i = β = x i ⋅ y 0 ; y i = β = y Ti ⋅ y 0 ; z i = β = z iT ⋅ y 0 . (2.4)
γ x T ⋅ z γ y ⋅z γ z ⋅z
ix i 0
T T
iy i 0 iz i 0
Întrucât sistemul {}i este triortogonal şi drept orientat, (2.4) poate fi exprimată sub forma:
α x Ti ⋅ x 0 0 − γ iy β iy α β iy ⋅ γ iz − γ iy ⋅ β iz
T
x i = β = x i ⋅ y 0 = y i × z i = γ iy 0 −α iy ⋅ β = α iz ⋅ γ iy −α iy ⋅ γ iz
γ 0 γ iz α iy ⋅ β iz −α iz ⋅ β iy
ix x i ⋅ z 0 − β iy
T
α iy
sistemul mobil {}
i , din relaţia (2.2), este exprimată prin: i pPi = i x P [ i
yP i
]
z P . Poziţia
T
( ) ( ) (
x p i p PiT ⋅ x 0 i x p ⋅ x iT ⋅ x 0 + i y p ⋅ y Ti ⋅ x 0 + i z p ⋅ z iT ⋅ x 0
)
( ) ( ) (
p pi = y p = i p PiT ⋅ y 0 = i x p ⋅ x Ti ⋅ y 0 + i y p ⋅ y Ti ⋅ y 0 + i z p ⋅ z iT ⋅ y 0 ; ) (2.6)
p i 0 ( ) p ( i 0)
z p i p PiT ⋅ z 0 i x ⋅ x T ⋅ z + i y ⋅ y T ⋅ z + i z ⋅ z T ⋅ z
p i( 0
)
În (2.6), sunt incluse şi cosinusurile directoare definite cu relaţiile (2.4) şi (2.5). Prin
introducerea lor într-o matrice pătrată, (2.6) se obţine următoarea identitate matriceală:
x p α α α x p
i i xp
i
p pi = y p = β β β ⋅ y p = [x i y i z i ]⋅ y p ; (2.7)
i
z p γ γ γ i z
iy iz p
iz
ix p
Matricea (3 × 3 ) din (2.7), ale cărei componente sunt nouă cosinusuri directoare, ce
caracterizează orientarea fiecărei axe a lui {}
i faţă de {0} , se numeşte matrice de orientare:
α α α
0i [R ] [x i y i z i ]
= = β β β . (2.8)
R i 0 [y i × z i z i × x i x i × y i ] γ γ
ix iy iz
γ
x T x T ⋅ x y T ⋅ x z T ⋅ x
0 i 0 i 0 i 0
0
[i R ] = y 0T ⋅ [x i yi z i ] = x iT ⋅ y 0 y Ti ⋅ y 0 z iT ⋅ y 0 . (2.9)
z T
0 x iT ⋅ z 0 y Ti ⋅ z 0 z iT ⋅ z 0
Matricea de rotaţie sau matricea cosinusurilor directoare, descrie orientarea fiecărei axe a
sistemului mobil {}i în raport cu sistemul {0} . Conform [N17], între cele nouă cosinusuri
directoare există şase relaţii matematice, de legătură, după cum se poate observa mai jos:
j = {x ; y ; z}
α ij ⋅α ik + β ij ⋅ β ik + γ ij ⋅ γ ik = δ jk ; δ jk = {{1; j = k} {0 ; j ≠ k}}; . (2.10)
k = {x ; y ; z}
Cele şase relaţii dintre cosinusurile directoare pot fi exprimate şi în formă matriceală, astfel:
x iT x Ti ⋅ x i x Ti ⋅ y i x Ti ⋅ z i 1 0 0
T T
y i ⋅ [x i y i z i ] = y i ⋅ x i y i ⋅ y i y i ⋅ z i = 0 1 0 . (2.11)
T T
z T z T ⋅ x zi ⋅y i zi ⋅zi 0 0 1
T T
i i i
Din relaţiile (2.10) sau (2.11), rezultă că orientarea sistemului {} i în raport cu {0} este
caracterizată prin maximum trei parametri independenţi, reprezentând setul de unghiuri de
orientare. Aceste unghiuri sunt componentele vectorului de orientare, definit prin expresia:
[
( j )ψ = ( j )α
A
( j )β
B
( j )γ
C ]
A = {x ; y ; z}; B = {y ; z ; x}; C = {z ; x ; y } .
T
(2.12)
Aşadar, orientarea oricărui sistem în raport cu un altul presupus fix sau relativ fix se poate
determina pe baza setului de unghiuri de orientare, ale căror valori şi axe de rotaţie nu se aleg
în mod aleatoriu, după cum va rezulta şi din următoarele paragrafe referitoare la acest subiect.
În concluzie, conform conceptului de situare, cunoscut şi sub numele de conceptul de
poziţie-orientare, numărul maxim de parametri geometrici ce caracterizează poziţia şi
orientarea unui sistem {} i în raport cu {0} sau { j } ≠ {} i , este egal cu şase. Conform cu
(2.1), (2.3) sau (2.12), aceşti parametri pot fi incluşi într-o matrice coloană (6 ×1) , rezultând:
(j ) (j )
p(i ) px (i ) [ (j)p
y (i ) ]
(j)p T
z (i )
........... = .....................................................
( j )0 X = ( j )0 X ; ( j )0 X =
(i ) (i ) ( j ) ( j )
(6×1) (6×1) (6×1) ψ (i ) α A (i )
[ ( j )β
B (i ) ]
( j )γ T
C (i )
; (2.13)
A = {x ; y ; z}; B = {y ; z; x}; C = {z; x; y}
(j)
unde X (i ) este vectorul coloană al coordonatelor operaţionale. Dintre acestea, primele
trei reprezintă poziţia, iar ultimele trei exprimă orientarea sistemului {} i în raport cu un alt
sistem: fix {0} sau mobil { j } ≠ {} i , ataşate structurii mecanice a robotului (SMR) analizat.
û i = {x̂ i ẑ i } = [ ∠ (u i ; x 0 ) ∠ (u i ; y 0 ) ∠ (u i ; z0 ) ] T ;
ŷ i (2.17)
α
û i = {x̂ i ŷ i ẑ i }
ui ={xi ; yi ; zi } = β ; û i = {x̂ i ŷ i ẑ i } = ; (2.18)
γ u i = {x i ; y i ; z i }
iu
unde u i reprezintă unghiul dintre axele u i şi axele aparţinând sistemului fix {0} .
∧
qi z0
zi
z0
O0 = O i yi zi
qi
qi z0 yi
y0
zi qi
x0 O0 = O i
yi qi qi
xi y0
qi qi
x0
x0 y0 qi xi
O0 = Oi
xi
a. b. c.
Fig. 2.2
z0 În (2.18), cu u i a fost notat
zi
w0 = x0 versorul axelor în raport cu
xi = wi y i
y
sistemul {0}, expresia lui u i
y
qi
0 v i = zi
∧
i
incluzând atât unghiurile cât şi
x
i
cosinusurile directoare. Se introduc
qi următoarele notaţii pentru funcţiile
y 0 trigonometrice sinus şi cosinus:
qi O0 ≡ Oi v 0 = z0 cos ϕ = cϕ , şi sin ϕ = sϕ .
0
x x i x Pentru început, se determină
0 rotaţia în jurul axei x . În acest
y 0 = u0 ui = y i
z z scop, conform Fig. 2.2.a, asupra
0 i elementului cinetic (i ) se aplică o
Fig. 2.3 rotaţie simplă în jurul axei
x i = x 0 , sub unghiul ϕ = q i ,
unde q i este coordonata unghiulară a cuplei de rotaţie. În urma acestei transformări, axa
x i îşi menţine orientarea faţă de axa x 0 , în timp ce axele y i şi z i se rotesc cu unghiul q i
în planul fix x 0 = 0 . Ca urmare, noua stare a sistemului mobil {} i , în raport cu {0} , va fi
descrisă prin intermediul următoarelor unghiuri, cosinusuri directoare şi versori ai axelor:
0 α 1 [0 π / 2 π / 2 ]T
x i = π 2 ; x i = β = 0 ; xi = ; (2.19)
∧ ∧
γ
[1 0 0 ]
T
π 2 ix 0
π 2 α 0 [π / 2 q i π / 2 − q i ]T
y i = qi ;
y i = β = cq i ; y i = ; (2.20)
∧ ∧
γ
[ ]T
π 2 − q i iy sq i
0 cq i sq i
π 2 α 0
− sq ; ∧ = [π / 2 π / 2 + q i q i ] .
T
= 2 + q ; . z = = (2.21)
∧
zi π i β i zi
[ − ]
i
γ
T
q i
iz cq i 0 sq i cq i
[ − ]
T
π 2 + q i γ ix − sq i
cq i 0 sq i
π 2 α 0 [π / 2 0 π / 2 ]T
yi = 0 ; yi = β = 1 ; yi = ; (2.24)
∧ ∧
[ ]
T
π 2
sq 0 cq
γ iy 0 i i
π 2 − q i α sq i [π / 2 − q i π / 2 q i ]T
z i = π 2 ;.. z i = β = 0 ; z i = . (2.25)
∧ ∧
q i
[sq 0 cq ]T
γ iz cq i i i
Versorii şi cosinusurile directoare din (2.23), (2.24) şi (2.25), sunt înlocuite în (2.15), astfel:
α α α cq i 0 sq i
0 [R ] R (y ; q i )
= = β β β = 0 1 0 . (2.26)
[x i y i z i ]
i
Ri0 γ γ γ − sq 0 cq
ix iy iz i i
Aşadar, dacă axa motoare a unei cuple de rotaţie este y , orientarea dintre sistemele: {0}
şi {}
i având origine comună va fi exprimată cu relaţia (2..26). Această relaţie caracterizează
matricea de rotaţie simplă în jurul axei y cu unghiul ϕ = q i , singurul parametru independent.
Pentru a demonstra expresia matricei de orientare în jurul axei z se va porni din nou de
la cele două sisteme: {} i ataşat elementului (i ) şi {0} fix, reprezentate în Fig. 2.2.c. Spre
deosebire de primele două cazuri, axa motoare a cuplei de rotaţie este z i = z 0 . Prin
aplicarea unei rotaţii în jurul axei motoare cu unghiul ϕ = q i elementul (i ) va fi adus într-o
nouă stare. Axa z i are aceeaşi orientare ca şi axa fixă z 0 , dar axele x i şi y i vor fi rotite
in planul fix: z 0 = 0 . Noua orientare a axelor sistemului {} i , în raport cu sistemul {0} este:
qi α cq i
∧ [q i π / 2 − q i π / 2 ]
T
x i = π 2 − q i ; x i = β = sq i ; x i = ; (2.27)
∧
π 2
[ cq sq 0 ]T
γ ix 0
i i
π 2 + q i α − sq i [π / 2 + q i q i π / 2 ]T
y i = q i ; y i = β = cq i ; y i = ; (2.28)
∧ ∧
[− ]T
π 2 γ iy 0
sq i cq i 0
π 2 α 0 [π / 2 π / 2 0 ]T
z i = π 2 ; z i = β = 0 ; zi = . (2.29)
∧ ∧
0 γ
[ 0 0 1 ]T
iz 1
În expresia generală (2.15) vor fi înlocuite expresiile (2.27), (2.28) şi (2.29), rezultând astfel:
α α α cq i − sq i 0
0i [R ] R (z ; q i )
= = β β β = sq i cq i 0 . (2.30)
[
R i 0 i x y z ]
i
i
γ ix γ iy γ iz 0 0 1
Expresia de definiţie mai sus scrisă este expresia matricei de rotaţie simplă în jurul axei z .
Ca şi în primele două cazuri, ϕ = q i este singurul parametru independent ce caracterizează rotaţia.
Observaţii: Proprietăţile matricelor de rotaţie şi ale vectorilor coloană sunt prezentate mai jos.
Determinantul asociat oricărei matrice de rotaţie (2.15) este întotdeauna identic cu:
{ i }
Det ( j )0 [R ] = ( j ) α 2 + ( j )α 2 + ( j )α 2 = ( j )β 2 + ( j )β 2 + ( j )β 2 = ( j )γ 2 + ( j ) γ 2+ ( j )γ 2= 1 . (2.31)
ix iy iz ix iy iz ix iy iz
Astfel, toate matricele de orientare, definite în acest paragraf, sunt ortogonale şi unitare.
Din (2.31) rezultă că inversa matricei de rotaţie este întotdeauna egala cu transpusa ei:
( j )α ( j ) α ( j ) α α β γ ( j )α ( j ) β ( j )γ
T
[R]
( j )0 1
ix ix ix ix ix ix
( j )0 T = β β β = αiy βiy γiy = αiy βiy γ iy . (2.32)
−
i
i [R]
γ γ γ α β γ
ix iy iz iz iz iz αiz βiz γ iz
Pentru a ilustra proprietatea (2.32), vor fi prezentate în cele ce urmează, expresiile pentru
inversele matricelor de rotaţie în jurul axelor u = {x ; y ; z } , definite cu (2.22), (2.26) şi (2.30):
α β γ 1 0 0
0i [R ]−1 {R (x ; q i )}−1 ix ix ix
−1 = = α iy β iy γ iy = 0 cq i sq i ; (2.33)
i0 = [
i0 i i
] α
T T
R R x y z
0 − sq i cq i
iz β iz γ iz
i
α β γ cq i 0 − sq i
0i [R ]−1 {R (y ; q i )}−1 ix ix ix
−1 = = α iy β iy γ iy = 0 1 0 ; (2.34)
R i 0 = R i 0
[x i y i z i ] α
T T
sq i 0 cq i
iz β iz γ iz
α β γ
0i [R ]−1 {R (z ; q i )}−1 ix ix ix i
cq sq i 0
−1 = = α iy β iy γ iy = − sq i cq i 0 . (2.35)
Ri0 = Ri0 [x i y i z i ] α β γ 0
T T
0 1
iz iz iz
Inversele matricelor de rotaţie descriu orientarea fiecărui sistem {0} sau { j } ≠ {} i , faţă de {}
i .
Pe baza relaţiilor (2.10) şi (2.11) rezultă că produsul matriceal dintre matricea de rotaţie
şi transpusa ei este întotdeauna matricea unitate, prezentată mai jos sub formă dezvoltată:
1 0 0
{ ( j )0
i [R ]⋅
( j )0
i [R ] ≡
T ( j )0
i [R ] ⋅ }
T ( j )0
i [R ] ≡ I 3 = 0
1 0 . (2.36)
0 0 1
Urma oricărei matrice pătratice este definită ca suma elementelor de pe diagonala principală.
Pentru a evidenţia această proprietate importantă, se va lua drept exemplu matricea de mai jos:
( j ) α α
{ }
(j) (j)
Trace ( j )0 [R] α
(j)
= Trace β β β = α ix + β iy + γ iz . (2.37)
(j) (j)
{ }
i
Tr i [R]
γ γ γ
( j )0
ix
iy iz
Matricea antisimetrică asociată oricărui vector u = u x [ uy uz ]T poate fi scrisă astfel:
0 −uz uy 0 uz −uy
{u ×} = u z 0
T
− u x , transpusa ei fiind: {u ×} = − u z 0
ux . (2.38)
− u y 0 uy −ux 0
ux
Oi −1 {i}
{i + 1}
{i −1} qn
P
{n}
pn
{0}
Fig. 2.4
Pentru început, se vor considera două elemente cinetice (i − 1 ) şi (i ) , aparţinând structurii
mecanice a robotului. Conform Fig. 2.4, poziţia unui punct oarecare P invariabil legat de
sistemul mobil {}
i faţă de sistemul {i − 1} este dată de relaţia (2.16), modificată astfel:
i −1
p = i −1i [R ]⋅ i p . Expresia poate fi scrisă şi sub forma: i −1 [P ]= i −1i [R ]⋅ i [P ] . (2.39)
În continuare, expresia de mai sus poate fi extinsă pentru întreaga structură a robotului.
Astfel, expresia (2.39) va fi aplicată pentru i = 1 → n , după cum este prezentat mai jos:
p = 01 [R ]⋅1 p ; 1 p = 21 [R ]⋅ 2 p ; i −1
p = i −1i [R ]⋅ i p ; n −1
p = n −n1 [R ]⋅ n p
0 . (2.40)
[P ]= 01 [R ]⋅1 [P ]; 1 [P ]= 21 [R ]⋅2 [P ]; i −1
[P ]= i −1i [R ]⋅ i [P ]; n −1
[P ]= n−n1 [R ]⋅ n [P ]
În expresiile (2.40), vectorul n p = n [P ] exprimă poziţia unui punct oarecare P (punctul
caracteristic sau centrul geometric al efectorului final) faţă de sistemul mobil {n} ataşat
cuplei corespunzătoare ultimului element cinetic al robotului supus analizei.
În expresia (2.40), vectorul de poziţie 1 p =1 [P ] va fi înlocuit în mod succesiv de expresia
generală (2.39) pentru orice i = 2 → n . Se vor obţine următoarele expresii matriceale:
p 01 [R ]⋅ 21 [R ] i −1i [R ] n −n1 [R ]⋅ n p p 0n [R ]⋅ n p
0 0 = ; 0 = 0 ; (2.41)
[P ] 1 [R ]⋅ 21 [R ] i −1i [R ] n −n1 [R ]⋅ n [P ]
[P ]
n [R ]⋅ n
[P ]
Cele două expresii prezentate mai sus sunt identice. Se observă că produsul matriceal
dintre cele n matrice de rotaţie simplă este înlocuit de o matrice rezultantă, definită astfel:
n i −1 α
∏ i [R ] (q i ) α α
i =1
n [R ] = n = [x n z n ] = β β β . (2.42)
0
yn
∏ R (u ; q ) γ γ γ
i =1
i i
nx ny nz
Observaţii: Orientarea finală a oricărui sistem de referinţă în raport cu un sistem fix este
caracterizată de maximum trei parametri independenţi. Aplicând algoritmii geometrici incluşi
în modelul geometric direct, poate fi determinată matricea de rotaţie rezultantă, a cărei
expresie generală este (2.15). Pe baza modelului invers pentru orientare se poate
determina fiecare set de parametri independenţi ai orientării. În acest scop, în cadrul
următoarelor paragrafe se vor prezenta câteva metode geometrice consacrate orientării,
cum sunt: rotaţii în jurul axelor fixe, rotaţii în jurul axelor mobile sau rotaţia generalizată.
Rotaţii în jurul axelor fixe. Pentru stabilirea matricelor de rotaţie rezultantă din (2.47),
va fi analizată, matricea de tipul R (γ z − β y − α x ) . Astfel, se consideră două sisteme {0}
şi {}
i având aceeaşi origine şi aceeaşi orientare: {0} ≡ {i 0 } . Poziţia punctului P , invariabil
legat de un sistem mobil {}
i este definită conform expresiei de mai jos:
[P0 ] = [ p x 0 ]T ; [ P ] = [i p x ] ; [P 0 ]= i [ P ] . (2.49)
0 i i T 0
p y 0 p z0 py i pz
• În conformitate cu Fig. 2.4.a, prima rotaţie a {i 0 } R( z ; γ z ) {i1 }
sistemului {i 0 } se realizează în jurul axei z 0 cu
P0 LLL → P1 . (2.50)
unghiul γ z . În urma acestei rotaţii, sistemul {i 0 } 0 [P ] 0 [ P ]
0 i1 [R ] 1
0
z0 z0
i
γz
pz
i
pz
{i 0 } p0
O0 ≡ O i i
py y0 γz
y0
O0 ≡ O i
i
i
px py
{0}
i
px
γz
x0 a. x0 b.
Fig. 2.4
Expresiile prezentate anterior ţin cont de notaţiile din (2.17). Se evidenţiază, astfel, atât
unghiurile cât şi cosinusurile directoare ale versorilor corespunzători componentelor
vectorului 0 [P0 ] rotit cu unghiul γ z . Ţinând seama de expresia (2.16), prin proiectarea
vectorului de mai sus şi a componentelor sale pe axele sistemului fix {0} , conform
Fig.2.4.b, noua poziţie a punctului P1 se va determina cu expresia (2.52), astfel::
− sγ z 0 i px
px cγ z
R ( z ; γ )⋅ i [P ]
[P1 ] = py1 = sγ z
cγ z 0 ⋅ i py ; [P1 ] = 0 z i
1
. (2.52)
0 0
p 0
[R ]⋅ [P ]
z1 0 1 pz i i
1
Mai sus, expresia matricei de rotaţie (2.30) a fost, de asemenea, luată în considerare.
Observaţie: Rezultă că aplicarea unei rotaţii simple între sistemele: {0} ≡ {i 0 } şi {i1 } este
matematic, reprezentată de matricea de rotaţie simbolizată prin: R (z ; γ z )= i10 [R ] . În acelaşi
timp, relaţia (2.52) exprimă transferul vectorului de poziţie i [P ]≡ i1 [P ] din sistemul {i1 } în {0} .
• Cea de-a doua rotaţie are loc în jurul axei {i 1 } R (y ; β y ) {i 2 }
y 0 cu unghiul β y . În conformitate cu Fig.
P1 L L L → P2 .(2.53)
0 [P ] 0 [P ]
2.5.a atât starea sistemului {i1 } cât şi 1 i 2 [R ] 2
0
Ţinând cont de (2.17) şi Fig. 2.5.b, noua stare a componentelor vectorului de poziţie 0
[P1 ] este:
T T T
px βy π π + βy p y1 π 0 π pz1 π −β π β
∧ ∧ ∧
; = 2
2 ; =2
1 = y
px . (2.54)
y
2 2 2
[
1 cβ 0 −sβ T p y1 ] [0 1 0 ] T pz1 sβ 0 cβ T [ ]
y y y y
Conform Fig. 2.5 b, vectorul de poziţie, precum şi componentele sale vor fi proiectate pe
axele sistemului fix. Drept urmare, noua poziţie a punctului P2 va fi descrisă de expresiile:
p x cβ y 0 sβ y p x1
[P2 ] = p y2 = 0
2
1 0 ⋅ p y1 ;
(
[P2 ] = 0 0
)
R y ; β y ⋅0 [P1 ]
. (2.55)
0 0
p − sβ 0 cβ y p z1 i2 [R ]⋅ [P1 ]
z2 y
z0 z0
z i2 αx
p z2 pz2
P2
{i 2 } p2
y i2
αx
O0 ≡ Oi
py 2 y0 py 2 y0
O0 ≡ Oi
px 2
{0} px 2
x0
x i2
a. x0 αx b.
Fig. 2.6
= 2 2 ; = 2 ;
p 2 = 2 2 . (2.58)
x2 [ 1 0 0 ]T py2 [ 0 cα sα ]T pz2 [ 0 −sα cα ]T
x x x x
Conform Fig. 2.6.b vectorul de poziţie şi componentele sale vor fi proiectate pe axele
sistemului fix. Poziţia finală a punctului P3 , exprimată în Fig. 2.7, este determinată astfel:
p x3 1 0 0 p x2
R ( x ; α x )0 [P2 ]
[P3 ] = p y 3 = 0 cα x − sα x ⋅ p y 2 ;
0 0
[P3 ] = 0 0 . (2.59)
p z 0 sα x cα x p z
i3 [R ] [P2 ]
3 2
Expresia (2.59) evidenţiază matricea de rotaţie simplă în jurul axei x , în mod identic cu (2.22).
Înlocuind expresia lui [P2 ] din (2.56) în (2.59), se obţine poziţia finală a lui 0 [P3 ]= 0 [P ] :
0
i 0 [R ]⋅ i 0 [R ]⋅ i0 [R ]⋅ i [P ] R (x ; α x )⋅ R (y ; β y )⋅ R (z ; γ z )⋅ i [P ]
0
[P3 ] = 3 0 2 0 1 i = . (2.60)
[P ]= i [R ] [P ] R (γ z − β y − α x )⋅ i [P ]
Observaţii: În consecinţă, aplicând
z0 sistemului {i 2 } o rotaţie simplă în jurul
y i3 axei fixe x 0 , va rezulta {i 3 } , vezi Fig.
pz3 2.7. Noua stare a sistemului, va fi
zi3 P3 caracterizată de matricea de rotaţie:
{i3 } R (x ; α x )= i30 [R ] . De asemenea, {i 3 }
O0 ≡ Oi
py 3 y0 reprezintă orientarea finală a sistemului
mobil {} i şi totodată şi a elementului
px3 cinetic (i ) . Expresia (2.60) exprimă
{0} transferul final al vectorului de poziţie
x0
x i3
i
[P ]≡ i1 [P ]≡ i2 [P ]≡ i3 [P ] corespunzător
punctului P , din sistemul mobil {i 3 } în
Fig. 2.7
sistemul fix {0} definit de 0 [P3 ]= 0 [P ] .
Transformarea fizică dintre cele două sisteme: {0} ≡ {i 0 } şi {i 3 } ≡ {} i este reprezentată
matematic prin matricea de rotaţie rezultantă exprimată cu ajutorul relaţiei de mai jos:
( ) ( )
R γ z − β y − α x = 0 [R ]⋅ i 20 [R ]⋅ 0 [R ] = R (x ; α x )⋅ R y ; β y ⋅ R (z ; γ z ) .
i3 i1 (2.61)
Pe baza expresiei (2.61), se poate evidenţia următoarea proprietate fundamentală:
Întotdeauna când transformările (rotaţiile) simple se realizează în jurul axelor sistemului fix,
matricele de rotaţie simplă se vor înmulţi în sens invers ordinii în care se efectuează
transformările fizice din starea iniţială în starea finală a fiecărui sistem de referinţă mobil.
O0 ≡ O i
{0} {i }
i x i1
px αx
x0 a. b.
z0 x0 z0
z i1 z i1 P3
αx βy αx
βy
y i2 P2 γz y i3
βy z i2 γz y i2
z i2
y i1 αx y0 z i3 y i1 α x y0
x i1 O0 ≡ O i x i1 O0 ≡ O i
x0 βy x0 βy
γz
x i2 x i3
c. x i2 d.
Fig. 2.8
Unghiurile de rotaţie şi axele sunt identice cu cele prezentate anterior, numai că rotaţia se
efectuează în jurul axelor mobile. În continuare, va fi analizată matricea de rotaţie de tipul:
[R]⋅ [P] i1 − sβ
i2 0 cβy i pz
z2 y
p
Înlocuind prima expresie din (2.67) în a treia, poziţia punctului P2 în raport cu {0} este:
1 0 0 cβy 0 sβy
(
[P2 ] = 0 x i1 i y ;
)
R(x ;α ) ⋅ R y ; β ⋅i [P]
[P2 ] = 0 cαx − sαx ⋅ 0 1 0 ⋅i [P] .
(2.68)
0 0
i1 [R] ⋅i2 [R] ⋅ [P] 0 sαx cαx − sβy 0 cβy
• Cea de a treia rotaţie simplă se aplică în jurul axei mobile z i2 ≡ z i3 sub unghiul γ z .
Astfel, punctul P2 şi sistemul mobil {i 2 } sunt aduse în starea finală P3 ≡ P şi {i 3 } ≡ {}
i :
{i 2 } R (z ; γ z ) {i 3 } ≡ {}
i
.
P2 LL → P3 ≡ P (2.69)
i1 [P ]→ 0 [P ] [R ] i 2 [P ]→ i1 [P ] → 0 [P ]
2 3
i2
2 i 3 3 3
Transformarea simplă are loc între cele două sisteme {i 2 } şi {i 3 } . Se va determina, poziţia
punctului P3 faţă de sistemul {i 2 } , apoi faţă de {i1 } şi în final faţă de {0} . Astfel, se vor obţine
următoarele expresii pentru matricele ce realizează transferul poziţiei de la un sistem la altul:
i2 px cγ −sγ 0 i p
i i0 [R]⋅ i1 [R]⋅i2 [P3 ]
( )⋅ [ ] i2 i i1
[P3] = i2 i = py3 =sγz cγz 0 ⋅ py ; [P3 ]=i2 [R]⋅ [P3 ] ; [P3 ] = 1 0 i2 i
3 z z x
R z; P
;
i2 γz i1 i2 0
[R ]⋅ [P ] [ ]⋅ [ ]
3 2p 0 0 1 pz i1 R P
1
z3
i i i
3
( )
0 [R ]⋅ i1 [R ]⋅ i 2 [R ]⋅ i [P ] R (x ; α x ) ⋅ R y ; β y ⋅ R (z ; γ z )⋅ i [P ]
0
[P3 ] = i1 0 i2 0 i3 i = . (2.70)
[P ]= i [ R ] [P ]
R( α x − β y − γ z) ⋅ i
[P ]
Expresia (2.70) a matricei de rotaţie rezultantă R (α x − β y − γ z ) este identică cu (2.61)-(2.62).
Pe baza aceleiaşi expresii (2.70), este evidenţiată proprietatea fundamentală: În cazul
transformărilor simple în jurul axelor mobile, ordinea de înmulţire a matricelor de rotaţie simplă
este identică cu ordinea în care au loc aceste transformări (din starea iniţială în starea finală).
În identitatea matriceală de mai sus, membrul stâng este matricea necunoscută, iar
membrul drept este matricea de orientare, definită prin valori numerice. În orice identitate
matriceală termenii din membrul stâng (linia j ; coloana k ) ∈ membrul s tan g sunt identici cu
termenii corespunzători matricei din membrul drept (linia j ; coloana k ) ∈ membrul drept . În
membrul stâng, se caută cea mai simplă funcţie trigonometrică. Prin egalare, se ajunge la:
Observaţii: În anumite cazuri, varianta de mai sus nu poate fi aplicată. Când apare o
asemenea situaţie, cazul general propune alegerea altei matrice de rotaţie rezultantă din
tabelul (2.1). Generalizând modelul geometric direct şi invers, pentru cele douăsprezece
matrice de orientare, se obţin rezultate importante ce privesc atât expresiile de definiţie a
matricelor de rotaţie rezultantă cât şi expresiile pentru unghiurile de orientare, în cele două
cazuri prezentate mai sus. Aceste expresii sunt incluse în tabelul prezentat mai jos:
(Tabelul 2.2)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (z ; α z ) ⋅ R (y ; β y )⋅ R ( x ; γ x )
(
R γ x ; βy ;αz ) cα z ⋅ cβy cα z ⋅ sβy ⋅ sγ x − sα z ⋅ cγ x cα z ⋅ sβy ⋅ cγ x + sα z ⋅ sγ x
(
R αz ; βy ;γ x )
sα z ⋅ cβy sα z ⋅ sβy ⋅ sγ x + cα z ⋅ cγ x
sα z ⋅ sβy ⋅ cγ x − cα z ⋅ sγ x
− sβy cβy ⋅ sγ x cβy ⋅ cγ x
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α α α
R (γ x ; β y ; α z )
[R ] = β β β
R (α z ; β y ; γ x )
0
i
γ ix γ iy γ iz
Expresiile unghiurilor de orientare
Restricţii βy
αz γx
β γ iy γ iz
A tan 2 ix ; ix A tan 2
α
γ ix ∈ (− 1;1)
cβ y cβ y
Arc sin e (− γ ix ) ;
cβ y cβ y
A tan 2 − β iz ; iz
α
γ ix = ±1 0 mπ / 2
s βy
(Tabelul 2.3)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R ( x ; α x ) ⋅ R (y ; β y )⋅ R ( x ; γ x )
(
R γ x ; βy ;αx ) cβy sβy ⋅ sγ x sβy ⋅ cγ x
(
R αx ; βy ;γ x )
sαx ⋅ sβy − sα x ⋅ cβy ⋅ sγ x + cα x ⋅cγ x − sα x ⋅ cβy ⋅ cγ x − cα x ⋅ sγ x
−cα x ⋅ sβy cα x ⋅ cβy ⋅ sγ x + sα x ⋅ cγ x cα x ⋅ cβy ⋅ cγ x − sα x ⋅sγ x
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ x ; β y ; α x ) α α
0
[R ]
(
R α x ; β y ; γ x ) = γβ β β
γ γ
i
ix iy iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii βy
αx γx
β α iy α iz
A tan 2 ix ; − ix A tan 2
γ
α ix ∈ (− 1;1 ) Arc cos ine (α ix ) ;
sβ y sβ y sβ y sβ y
α ix = ±1 (
A tan 2 γ iy ; β iy ) ±π 0
(Tabelul 2.4)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R ( x ; α x ) ⋅ R (z ; β z ) ⋅ R ( x ; γ x )
R(γ x ; βz ;αx ) cβz − sβz ⋅ cγ x sβz ⋅ sγ x
cα ⋅ sβ cα ⋅ cβ ⋅ cγ − sα ⋅ sγ
R(αx ; βz ;γ x ) x z x z x x x − cα x ⋅ cβz ⋅ sγ x − sα x ⋅ cγ x
sα x ⋅ sβz sα x ⋅ cβz ⋅ cγ x+cα x ⋅ sγ x − sα x ⋅ cβz ⋅ sγ x + cα x ⋅ cγ x
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α α α
R (γ x ; β z ; α x )
[R ] = β β β
0
R (α x ; β z ; γ x ) γ γ
i
ix iy γ iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αx βz γx
γ β α α iy
α ix ∈ (− 1;1 ) A tan 2 ix ; ix Arc cos ine (α ix ) A tan 2 iz ; −
sβ z sβ z sβ z sβ z
α ix = ±1 A tan 2(− β iz ; γ iz ) ±π 0
(Tabelul 2.5)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (y ; α y )⋅ R (z ; β z ) ⋅ R ( x ; γ x )
(
R γ x ; βz ;αy ) cα y ⋅ cβz − cα y ⋅ sβz ⋅ cγ x + sα y ⋅ sγ x cα y ⋅ sβz ⋅ sγ x + sα y ⋅ cγ x
(
R αy ; βz ;γ x )
sβz cβz ⋅ cγ x − cβz ⋅ sγ x
− sα y ⋅ cβz sα y ⋅ sβz ⋅ cγ x + cα y ⋅ sγ x − sα y ⋅ sβz ⋅ sγ x + cα y ⋅ cγ x
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α α α
R (γ x ; β z ; α y )
[R ] = β β β
R (α y ; β z ; γ x )
0
γ
i
ix iy iz
γ γ
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii αy βz γx
γ α β β iy
β ix ∈ (− 1;1) A tan 2 − ix ; ix Arc sin e (β ix ) A tan 2 − iz ;
cβ z cβ z cβ z cβ z
β ix = ±1 A tan 2(α iz ; γ iz ) ±π / 2 0
(Tabelul 2.6)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R ( x ; α x ) ⋅ R ( z ; β z ) ⋅ R (y ; γ y )
(
R γ y ; βz ;αx ) cβ z ⋅ cγ y − sβ z cβ z ⋅ sγ y
( )
R αx ; βz ;γ y
cα x ⋅ sβ z ⋅ cγ y + sα x ⋅ sγ y cα x ⋅ cβ z
cα x ⋅ sβ z ⋅ sγ y − sα x ⋅ cγ y
sα x ⋅ sβ z ⋅ cγ y − cα x ⋅ sγ y sα x ⋅ cβ z sα x ⋅ sβ z ⋅ sγ y
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ y ; β z ; α x ) α α
0
[R ]
(
R α x ; β z ; γ y ) = βγ β β
γ γ
i
ix iy iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αx βz γy
γ iy β iy α
α iy ∈ (− 1;1 ) A tan 2 ;
(
Arc sin e − α iy ) α
A tan 2 iz ; ix
cβ z cβ z cβ z cβ z
γ β
α iy = ±1 A tan 2 ix ; ix mπ / 2 0
sβ z sβ z
(Tabelul 2.7)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (y ; α y )⋅ R (z ; β z ) ⋅ R (y ; γ y )
(
R γ y ; βz ;αy ) cαy ⋅ cβz ⋅ cγ y − sαy ⋅ sγ y − cαy ⋅ sβz ⋅ cαy ⋅ cβz ⋅ sγ y + sαy ⋅ cγ y
( )
R αy ; βz ;γ y
sβz ⋅ cγ y cβz sβz ⋅ sγ y
− sαy ⋅ cβz ⋅ cγ y − cαy ⋅ sγ y sαy ⋅ sβz − sαy ⋅ cβz ⋅ sγ y + cαy ⋅ cβz
Se cunoaşte Identitatea matriceală
(
R γ y ; β z ; α ) α α
α
[R ] = β β β
0 y
i (
R α y ; β z ; γ y ) γ γ γ
ix iy iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii αy βz γy
γ iy β
β iy ∈ (− 1;1) A tan 2 ;−
α iy
Arc cos ine β iy ( ) β
A tan 2 iz ; ix
sβ z sβ z sβ z sβ z
β iy = ±1 A tan 2(α iz ; γ iz / cβ z ) ±π 0
(Tabelul 2.8)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (y ; α y )⋅ R ( x ; β x ) ⋅ R (y ; γ y )
(
R γ y ; βx ;αy ) − sαy ⋅ cβx ⋅ sγ y + cαy ⋅ cγ y sαy ⋅ sβx sαy ⋅ cβx ⋅ cγ y + cαy ⋅ sγ y
(
R αy ; βx ;γ y )
sβx ⋅ sγ y cβx − sβx ⋅ cγ y
− cαy ⋅ cβx ⋅ sγ y − sαy ⋅ cγ y cαy ⋅ sβx cαy ⋅ cβx ⋅ cγ y − sαy ⋅ sγ y
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ y ; β x ; α y ) α
α
[R ]
( ) = βγ
β β
0
i
R α y ; β x ; γ y γ
γ
ix iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αy βx γy
α iy γ iy β
β iy ∈ (− 1;1) A tan 2 ;
Arc cos ine β iy ( ) β
A tan 2 ix ; − iz
sβ x sβ x sβ x sβ x
β iy = ±1 A tan 2(− γ ix ; α ix ) ±π 0
(Tabelul 2.9)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (z ; α z ) ⋅ R ( x ; β x ) ⋅ R (y ; γ y )
(
R γ y ; βx ;αz ) − sαz ⋅ sβx ⋅ sγ y + cαz ⋅ cγ y − sαz ⋅ cβx sαz ⋅ sβx ⋅ cγ y + cαz ⋅ sγ y
(
R αz ; βx ;γ y )
cαz ⋅ sβx ⋅ sγ y + sαz ⋅ cγ y
cαz ⋅ cβx −cαz ⋅ sβx ⋅ cγ y + sαz ⋅ sγ y
− cβx ⋅ sγ y cβx ⋅ cγ y
sβx
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ y ; β x ; α z ) α α
[R ]
( ) = βγ
β
β
0
i
R α z ; β x ; γ y γ
γ
ix iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αz βx γy
α iy β iy γ
γ iy ∈ (− 1;1 ) A tan 2 − ;
Arc sin e γ iy( ) γ
A tan 2 − ix ; iz
cβ x cβ x cβ x cβ x
γ iy = ±1 A tan 2(β ix ; α ix ) ±π / 2 0
(Tabelul 2.10)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (y ; α y )⋅ R ( x ; β x ) ⋅ R (z ; γ z )
(
R γ z ; βx ;α y ) sα y ⋅ sβ x ⋅ sγ z + cα y ⋅ cγ z sα y ⋅ sβ x ⋅ cγ z − cα y ⋅ sγ z sα y ⋅ cβ x
(
R α y ; βx ;γ z )
cβ x ⋅ sγ z cβ x ⋅ cγ z − sβ x
cα y ⋅ sβ x ⋅ sγ z − sα y ⋅ cγ z cα y ⋅ sβ x ⋅cγ z + sα y ⋅ sγ z cα y ⋅ cβ x
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ z ; β x ; α y ) α
α
[R ]
( ) = βγ
β β
0
i
R α y ; β x ; γ z γ γ
ix iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αy βx γz
α γ Arc sin e (− β iz ) β β iy
β iz ∈ (− 1;1) A tan 2 iz ; iz A tan 2 ix ;
cβ x cβ x cβ x cβ x
β iz = ±1 A tan 2(− γ ix ; α ix ) mπ / 2 0
(Tabelul 2.11)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (z ; α z ) ⋅ R ( x ; β x ) ⋅ R (z ; γ z )
R(γ z ; βx ;α z )
− sαz ⋅ cβx ⋅ sγ z + cαz ⋅ cγ z − sαz ⋅ cβx ⋅ cγ z −cα z ⋅ sγ z sαz ⋅ sβx
R(αz ; βx ;γ z ) cα ⋅ cβ ⋅ sγ + sα ⋅ cγ cαz ⋅ cβx ⋅ cγ z − sα z ⋅ sγ z −cαz ⋅ sβx
z x z z z
sβx ⋅ sγ z sβx ⋅ cγ z cβx
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
α α
R (γ z ; β x ; α z )
[R ] = β
β β
0
R (α z ; β x ; γ z )
γ
γ γ
i
ix
iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αz βx γz
α β γ γ iy
γ iz ∈ (− 1;1 ) A tan 2 iz ; − iz Arc cos ine (γ iz ) A tan 2 ix ;
sβ x sβ x sβ x sβ x
γ iz = ±1 A tan 2(β ix ; α ix ) ±π 0
(Tabelul 2.12)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R (z ; α z ) ⋅ R (y ; β y )⋅ R ( z ; γ z )
(
R γ z ; βy ;αz ) cα z ⋅ cβy ⋅ cγ z − sα z ⋅ sγ z − cα z ⋅ cβy ⋅ sγ z − sα z ⋅ cγ z cα z ⋅ sβy
(
R αz ; βy ;γ z )
sα z ⋅ cβy ⋅ cγ z + cα z ⋅ sγ z
− sα z ⋅ cβy ⋅ sγ z + cα z ⋅ cγ z sα z ⋅ sβy
− sβy ⋅ cγ z sβy ⋅ sγ z cβy
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ z ; β y ; α z ) α
α
[R ]
( ) = βγ
β β
0
i
R α z ; β y ; γ z γ γ
ix iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii
αz βy γz
β γ iy
A tan 2 iz ; iz A tan 2
α γ
γ iz ∈ (− 1;1 ) Arc cos ine (γ iz ) ; − ix
sβ y sβ y sβ y
sβ y
γ iz = ±1 (
A tan 2 − α iy ; β iy ) ±π 0
(Tabelul 2.13)
Tipul matricei Expresia de definiţie
R ( x ; α x ) ⋅ R (y ; β y )⋅ R (z ; γ z )
(
R γ z ; βy ;α x ) cβy ⋅ cγ z −cβy ⋅ sγ z sβy
(
R α x ; βy ;γ z )
sα x ⋅ sβy ⋅ cγ z + cα x ⋅ sγ z − sα x ⋅ sβy ⋅ sγ z + cαx ⋅ cγ z − sα x ⋅ cβy
−cα x ⋅ sβy ⋅ cγ z + sα x ⋅ sγ z cα x ⋅ sβy ⋅ sγ z + sα x ⋅ cγ z ⋅ cα x ⋅ cβy
Se cunoaşte Identitatea matriceală
α
(
R γ z ; β y ; α x ) α α
[R ]
( ) = βγ
β
β
0
i
R α x ; β y ; γ z γ
γ
ix iy
iz
Expresiile pentru unghiurile de orientare
Restricţii βy
αx γz
β α iy α ix
A tan 2 − iz ; iz A tan 2 −
γ
α iz ∈ (− 1;1 ) Arc sin e (α iz ) ;
cβ y cβ y cβ y cβ y
α iz = ±1 (
A tan 2 γ iy ; β iy ) ±π / 2 0
uy ∆
O0 ≡ O i u
0
ux O0 ≡ O i
α x0 x0
xi xi
uz ϕ
−β 0
u
z0
z0 zi
zi a. b.
Această secţiune este consacrată
y0 yi dezvoltării unei metode [F01], care
permite, determinarea matricei de
uy ∆ rotaţie generalizată R(u ; ϕ ) . Se
va determina unghiul de rotaţie ϕ
şi orientarea axei de rotaţie (∆ ) ,
0
u
O0 ≡ Oi
ux x 0 care asigură rotaţia sistemului {} i
faţă de {0} , similar matricei (2.8),
−α xi
uz ale cărei componente sunt
cunoscute. În Fig.2.9 se observă
β că sistemele {} i şi {0} au
aceeaşi origine O 0 ≡ O i . Axa de
z0 zi c. rotaţie (∆ ) trece prin acest punct
fix (originea celor două sisteme).
Fig. 2.9 Orientarea axei faţă de {0} se
exprimă prin versorul scris astfel:
0
u = (u x u y u z ) T = (sβ sα ⋅ cβ cα ⋅ cβ ) T ; (2.79)
unde α şi β sunt cele două unghiuri independente de orientare ale axei de rotaţie (∆ ) .
Înlocuind matricele de rotaţie simplă din (2.22), (2.26) şi (2.30) în (2.80), se obţine expresia:
cβ 0 sβ cϕ − sϕ 0 cβ − sα ⋅ sβ − cα ⋅ sβ
R (u ;ϕ ) = sα ⋅ sβ cα − sα ⋅ cβ ⋅ sϕ cϕ 0 ⋅ 0 cα − sα .(2.81)
− cα ⋅ sβ sα cα ⋅ cβ 0 0 1 sβ sα ⋅ cβ cα ⋅ cβ
Funcţiile trigonometrice de argumente α şi β sunt substituite în (2.81) prin componentele
versorului dat de (2.79). Matricea (2.81) poate fi rescrisă în altă formă, după cum rezultă:
u x 1 0 0 0 −uz uy
R (u ; ϕ ) = u y ⋅ [u x u y u z ]⋅ (1 - cϕ ) + 0 1 0 ⋅ cϕ + u z 0 − u x ⋅ sϕ ;(2.82)
u z 0 0 1 − u y 0
ux
1 0 0 u x − 1 u x ⋅ u y u x ⋅ u z 0 −uz uy
2
R (u ; ϕ ) = 0 1 0 + u x ⋅ u y u y − 1 u y ⋅ u z ⋅ (1 − cϕ ) + u z
2
0 − u x ⋅ sϕ .
0 0 1 u x ⋅ u z u y ⋅ u z u z2 − 1 − u y u x
0
Expresiile matricei de rotaţie generalizată pot fi scrise într-o formă prescurtată astfel:
{ }
0 u ⋅ 0 u T ⋅ (1 - c ϕ ) + I 3 ⋅ c ϕ + 0 u × s ϕ
R (u ; ϕ ) = . (2.83)
{ }
I 3 + u × (1 - c ϕ ) + u × s ϕ
0 2
{ 0
}
Pentru o formulare mai condensată, se implementează funcţia: 1 −cϕ = versineϕ = vϕ .
3 { } 3 { }
0 u ⋅0 u T ⋅ vϕ + I ⋅ cϕ + 0 u × sϕ ≡ I + 0 u × 2 (1 - cϕ ) + 0 u × sϕ { }
u x ⋅ vϕ + cϕ
2
u x ⋅ u y ⋅ vϕ − u z ⋅ sϕ u x ⋅ u z ⋅ vϕ + u y ⋅ sϕ .(2.85)
R (u ; ϕ ) =
u y ⋅ u x ⋅ vϕ + u z ⋅ sϕ u 2y ⋅ vϕ + cϕ u y ⋅ u z ⋅ vϕ − u x ⋅ sϕ
u ⋅ u ⋅ v ϕ − u ⋅ s ϕ u ⋅ u ⋅ v ϕ + u ⋅ s ϕ u z2 ⋅ vϕ + cϕ
z x y z y x
Dacă axa de rotaţie (∆ ) coincide cu una din axele sistemului fix {0} , expresia matricei de
rotaţie generalizată se simplifică şi ia una din formele prezentate la (2.22) ─ (2.30), adică:
0
u = {x 0 ; y 0 ; z 0 } R (u ; ϕ ) = {R (x ; ϕ ); R (y; ϕ ); R (z ; ϕ )}. (2.86)
ux = ±
1
2 2
( 2
)
(1 + α ix ); u y = ± 1 1 + β iy ; u z = ± 1 (1 + γ iz ) . (2.91)
• (
Al treilea caz este definit de condiţia − 1 < α ix + β iy + γ iz < 3 . ) (2.92)
Unghiul de rotaţie ϕ se stabileşte, pe baza expresiei (2.88), cu ajutorul funcţiilor trigonometrice:
1
( )
cϕ = α ix + β iy + γ iz − 1 ; sϕ = ±
2
1
2
(
4 − α ix + β iy + γ iz − 1 2 ; )
(2.93)
( ) (
ϕ = A tan{sϕ ; cϕ} = Atan 2 ± 4 − α ix + β iy + γ iz −1 2 ; α ix + β iy + γ iz −1 .
(2.94) )
[
Pentru determinarea versorului u = u x u y u z ]T se vor efectua următoarele transformări:
R (u ; ϕ ) − R T (u ; ϕ ) = 0i [R ] − 0i [R ] T . (2.95)
Pasul următor constă în rezolvarea identităţii matriceale, prezentată în expresia anterioară:
0 − 2 ⋅ sϕ ⋅ u z 2 ⋅ sϕ ⋅ u y
R (u ; ϕ ) − R (u ; ϕ ) = 2 ⋅ sϕ ⋅ u z
T
0 − 2 ⋅ sϕ ⋅ u x ;
− 2 ⋅ sϕ ⋅ u y 2 ⋅ sϕ ⋅ u x
0
0 −uz uy
R (u ; ϕ ) − R (u ; ϕ ) = 2 ⋅ sϕ ⋅ u z
T
0 − u x = 2 ⋅ sϕ {u ×} ; (2.96)
− u y u x 0
0 (
− β ix − α iy )
α iz − γ ix
0
i [R ] − i [R ]
0 T
= β ix − α iy 0 − γ iy − β iz .( ) (2.97)
− (α iz − γ ix ) γ iy − β iz
0
Înlocuind (2.96) şi (2.97) în (2.95), se vor obţine componentele versorului notat cu 0 u :
u x γ iy − β iz
{u ×} = 1
2 ⋅ sϕ
0
{
i [R ] − i [R ]
0 T }
; u = u y =
1
2 ⋅ sϕ
⋅ α iz − γ ix . (2.98)
u z
β ix − α iy
ux =
1
2 ⋅ sϕ
( )
⋅ γ iy − β iz ; u y =
1
2 ⋅ sϕ
⋅ (α iz − γ ix ) ; u z =
1
(
⋅ β − α iy .
2 ⋅ sϕ ix
(2.99) )
Unghiurile independente α şi β vor fi determinate pe baza expresiei (2.79), după cum urmează:
uy uz
α = A tan 2 ; ; (2.100)
u y2 + u z2 u y2 + u z2
sβ = u x ; cβ = u 2y + u z2 ; β = A tan 2 u x ; u y2 + u z2 . (2.101)
Utilizând două din cele trei componente ale versorului, orientarea sistemului mobil devine:
ψ = (ϕ α [ {(u x , u y ); (u y ; u z ); (u z ; u x ) }]T .
β )T ≡ ϕ (2.102)
valori numerice. Poziţia finală faţă de sistemul fix {0} , 0 [P ] = p , se determină pe baza matricei
de rotaţie generalizată. Matricea de transfer, (2.14) sau (2.16) poate fi rescrisă sub forma :
0
[P ] = R (u ; ϕ )⋅0 [P0 ] = R (u ; ϕ )⋅ i [P ] ; p = R (u ; ϕ )⋅ p0 (2.103)
Dacă matricea de rotaţie generalizată R (u ; ϕ ) este înlocuită cu (2.85), ecuaţia (2.103) devine:
3 { } 3 { }
0 u ⋅0 u T ⋅ vϕ + I ⋅ cϕ + 0 u × sϕ ≡ I + 0 u × 2 (1 - cϕ ) + 0 u × sϕ { }
2
⋅ + ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ i
⋅ [P ] ;(2.104)
u v c u u v u s u u v u s
0
[P ] = x ϕ ϕ x y ϕ z ϕ x z ϕ y ϕ
u y ⋅ u x ⋅ vϕ + u z ⋅ sϕ u y2 ⋅ vϕ + cϕ u y ⋅ u z ⋅ vϕ − u x ⋅ sϕ
u ⋅ u ⋅ vϕ − u y ⋅ sϕ u z ⋅ u y ⋅ vϕ + u x ⋅ sϕ u z2 ⋅ vϕ + cϕ
z x
0 u ⋅ 0 u T ⋅ (1 − c ϕ ) + I 3 ⋅ c ϕ + 0 u × s ϕ { }
p = ⋅ p0 ; (2.105)
{ }
I 3 + 0 u × (1 − c ϕ ) + 0 u × s ϕ
2
{ }
p =
{
0 u ⋅ 0 u T ⋅ p 0 ⋅ (1 − c ϕ ) + p 0 ⋅ c ϕ + 0 u × p 0 ⋅ s ϕ }
. (2.106)
p 0 + 0
u × { }
2
p 0 ⋅ (1 − c ϕ ) + 0
u × p 0 ⋅ {
s ϕ
}
Ecuaţia vectorială (2.106) în prima variantă, este cunoscută ca şi formula lui Rodrigues.
Dacă 0 u T ⋅ p 0 = 0 , şi unghiul dintre 0 u şi p0 este ± π 2 , atunci (2.106) se simplifică:
p = R (u ; ϕ )⋅ p0 = p0 ⋅ cϕ + 0 u × p0 ⋅ sϕ . ( ) (2.107)
Formula lui Rodrigues este utilizată şi în determinarea parametrilor de orientare. Astfel, ecuaţia
(2.106) devine o ecuaţie transcendentă, fiind necesar să se efectueze următoarea substituţie:
ϕ ϕ
1 − tan 2 2 ⋅ tan 2
ϕ 2 1 −θ 2 2 = 2 ⋅θ .
tan = θ ; cϕ = = ; sϕ = (2.108)
2 ϕ 1 +θ 2 ϕ 1 +θ 2
1 + tan 2 1 + tan 2
2 2
Înlocuind (2.108) în ecuaţia vectorială (2.106) şi având în vedere că 0 u T ⋅ 0 u = 1 , se va obţine:
( ) ( )
0 u ⋅0 u T ⋅ p 0 ⋅ 2 ⋅ θ 2 + p 0 1 − θ 2 + 0 u × p 0 ⋅ 2 ⋅ θ = p 1 + θ 2 ;
( )
(2.109)
u ⋅ u = u x2 + u y2 + u z2 = 1 .
0 T 0
Sistemul (2.109) devine un sistem algebric de gradul doi cu patru ecuaţii. Prin rezolvarea lui se
obţin parametrii de orientare. Formula lui Rodrigues este utilizată pentru definirea parametrilor
de poziţie şi de orientare, care caracterizează un sistem mobil în raport cu un alt sistem fix.
* ! + #
'" ,# $ " # # $
- % &
/
/ . % / . % . '( )) *
-
%
! # ! # 0 &
* /
* .
1 * / * . * % * '( )))*
0 * %
*
+ '( )) * ! '( )))* ! &
/ * /
*
. * . , 1 * * '( ))(*
- * 0
% * % *
("# # # $ & 2 #$3 + # '" ,# $ ," # , '" $ * 3 "
" , # " ("# #" '" 2 4 " & , ' 5 # ,"# 4$3 # ( " " " !"# '"
% 4 " ! + '" #" # # ( " " " !"# '" % 4 " "/ ( & # ' " ( )" "5
# ' " " ( )" " #
-
# ,+ ( " ( #" $ ( )" $3 # &
2( #" '" "# '"
- - - " % "
'( )) *
0 0
+ * ,+ ( " '" # '"
- " , "# ! ,#
. # + !
+
# '( )) * # / % &
2( #" '" " "# '" % "
'( ))0*
0 0
. # !
1 # /
%
" 6 ,( # )5 5
: ) :
9
5
)
9 ) ) 15 9 )
)
5
)
)
)
) 9
)5 5
# # #" '" , " ' ," !"'" 7 5 *
# % - &
/
/ . % . '( ))2*
%
'( )))* ! '( ))(* ! # # %
! - # 0 # &
/
.
8 5555555555555555555555555 '( ))3*
/ . % %
! '!"# ) * # %
# / # '( ))4*&
8 '( ))4*
6% # # # /
! #
# '( ))2* ! '( ))3* " !
! %
" / '( )2* % # &
" " "
: 69 #
! ! ! '( ))7*
/ . %
/ . %
% # $ #
/ ! &
# )' # ' # ), , , '( ))8*
9 # # # # &
# : 9 , '( )( *
% #
. 1;
# &
;
; /
;
1; ; ;
/
;
.
;
% 5555555 .
; '( )()*
%
+ 1; / &
; ;
/
1; ; ;
/
;
.
;
% 555555555 ;
. '( )((*
;
%
/
-
.
555555555 5555555555 5555555555 55555 '( )(3*
%
;
: 69 # ;
& , '( )(4*
/ . %
; ;
&
5555555555 555555555555 555555555555 5555555 / . % 5555555 , '( )(7*
; ;
-
5555555555 5 555555555 5555555555 5555555555 55555 5555555555 55 5555555555 55 5555555 , '( ) *
; ;
% # 0 0 &
- '( ) (*
/ . % '( ) *
: 0 0 # '( ) (* ; '( ) 2*
& !
< / '( ))0* ( #" '" ,+ ( "
( )" $3 , ( #" '" % 4 " " "3 ( #" '" , "
, " < %4 > " " = # %
% # '( ) * ; '( ) )* # # # &
; ;
6% # 1;
?
1
# 1; #
% '( )((* # +
'( )()* " # % '( ) 3*
/ / & 0 0 0 ( #" " + &
; ;
;
: 69 #
&& && , '( ) 8*
/ . %
;
&& &&
5555555555 555555555555 555555555555 5555555 && / . % 5555555 , '( )0 *
"/ !/ /
/
-
.
&& 555555555 5555555555555555555555555 '( )00*
%
; ;
'( )08*
@
1; 1; 6 1; 1; 6 1; 1; 6 1; 1 ; ,'( )2)*
; ; ; ; ; ; ; ;
6 6 6 ,
1; 1; 6 1; 1; 6 1; 1; 6 1; 1; '( )2(*
9 & 1; 1 % 1;
'
# # * ' #
: 1; ;
# '( )2)*
% '( ) 3* % > % &
; ; ; ;
, '( )2 *
1; 1; , 1; 1; '( )20*
% # +
/ # '( ) (* '( ) 0*
$ % # - &
) ) ( , '( )22*
A
1; 1; , 1; 1; 1; '( )27*
% '( )24* ! '( )27* ! % #
& 1; 1 #%
% &
)
, '( )28*
) (
" / ! / /
/ /
" . ! . . . . '( )3 *
" % ! % % % %