LUCRARE PRACTICĂ NR:

Tema: Particularităţi tehnologice de tricotare a mănuşilor.

Scopul: Studierea particularităţi tehnologice de tricotare a mănuşilor .

Obictive operaţionale :

1. Îndentificarea criteriilor de clasificare a mănuşilor

2. Stabilirea etapelor tehnologice de realizare a mănuşilor.
3. Interpretarea procesului de realizarea a mănuşilor.
4. Cunoaşterea părţilor componente a mănuşilor şi descrierea acestora.
5. Realizarea legăturii între degete.
6. Realizarea bordurii mănușii.
7. Identificarea parţilor componente a maşinii de tricotat mănuşi.

Mersul lucrării :

1. Actualizarea cunoştinţelor de la lecţia precedentă .

2. Verificarea cunoştinţelor .
3. Realizarea aplicaţiei practice .
4. Formularea concluziilor asupra lucrării.

Noţiuni generale:

Particularităţi tehnologice de tricotare a mănuşilor.

Maşinile de tricotat moderne tricotează mănuşile într-o singură fază. Aceste tipuri de
maşini prezintă următoarele particularităţile tehnologice: începerea tricotului cu un tubular închis
pentru formarea calotei de la partea superioară a degetului realizarea legăturii dintre degete
pentru evitarea apariţiei găurilor, tricotarea bordurii cu un fir de elastic pentru mărirea
capacităţii de fixare a manuşii pe închietura mîinii, tricotarea degetului mare în palma manuşii şi
tricotarea unui tricot jacard în două culori pe o maşină cu un sistem pentru mărirea productivităţii
maşinii de tricotat.

Începerea tricotului tubular închis

Tricotarea mănuşilor se face bucată cu bucată. Aceasta presupune aruncarea în gol a
ultimului rind de ochiuri şi începerea tricotului pe ace fără ochiuri vechi .

Mod Coala № document Semnăt Data

Elaborat Litera Coala Coli
Particularităţi tehnologice de
Verificat Carauş V. tricotare a mănuşilor
CIU m. Bălţi gr MT-
 Aruncarea în gol a ultimului rînd de ochiuri se face la deplasarea căruciorului spre dreapta
prin parcurgerea de către acele din faţă şi spate a traiectoriei S-I-B fără alimentarea cu fir.
La deplasarea căruciorului spre stînga , mănuşa este împinsă printer fonturi de un jet de
aer comprimat, dirijat printr-o ţeavă fixată la carucior .
La deplasarea spre dreapta, acele selectate din cele două fonturi sunt din nou acţionate,
fără să fie alimentate cu fir, în felul acesta asigurîndu-se deschiderea limbilor acelor. Operaţia se
repetă pe acele selectate la fontura din faţă, la deplasarea căruciorului spre stînga. Începerea
tricotării a unui nou deget este posibilă prin adaptarea unui system de tragere concentrataă şi
succesiva realizată prin platine de inchidere- aruncare ce acţionează asupra buclelor de platină.
Rîndul de început al unui deget îl constituie primele bucle formate pe acele selectate ale
celor doua fonturi , la deplasarea căruciorului spre dreapta , obţinînduse astfel aşa numită plasă
( rîndul R1 ,fig .12.9) . Urmează consolidarea buclelor prin tricotarea unui rind de glat tubular pe
toate acele , ce au format plasa (R2). Vîrful fiecarui deget are forma de calotă sferică. Pentru
realizarea acestei forme ,se continuă tricotarea pe un numar redus de ace (R3) şi apoi se execută
lărgiri succesive prin introducerea in lucru de noi ace la urmatoarele rînduri , pînă la atingerea
numărului de ace pe care sa produs plasa (R4-R7) . În vederea inceperii unui nou deget
caruciorul se deplasează spre stînga cu conducătorul de fir cu plat şi fără ca acele să fie acţionate.
Firul se dispune pe o linie ce porneste de la ultimul ochi tricotat situate în partea dreaptă
şi se termină în orificiul conducătorului de fir situat în partea stîngă . Cîrligul de prindere (1) se
ridică printer cele doua fonturi si prin coborîre prinde firul astfel dispus şi il introduce într-o
clemă de reţinere( 2).

Mănuşi tricotate integrat

Mănuşile tricotate conturate, cu unul sau cinci degete, se produc în întregime pe maşini
rectilinii cu fontură îngustă sau se tricotează patentul şi porţiunea până la degete pe maşini
automate cu doi cilindri, iar restul se produce pe maşini rectilinii. Ultimul procedeu este mai
raţional, întrucât există o productivitate mult mai mare la tricotarea patentului şi a porţiunii până
la degete. Mănuşa tricotată cu cinci degete se compune din manşeta 1 (fig. V.6.6.), palma 2,
degetul mare I, arătătorul II, degetul mijlociu III, inelarul IV şi degetul mic V. Palma, la rândul
ei, se împarte în două părţi: până la degetul mare (porţiunea 21) şi după degetul mare (porţiunea
22).

Coala

Mod Coala № docum. Semnăt. Data C.

 Manşetele se tricotează în legăturile 1 : 1, 2 : 1 sau 2 : 2, sub formă plană şi, de obicei, pe
utilaj separat. În continuarea manşetei, palma şi degetele mănuşii se tricotează, de obicei, pe alt
utilaj. Înainte de tricotarea restului mănuşii, rândul larg de ochiuri al manşetei, împăturit în două,
se transpune pe un pieptene special. Pentru a face legătura cu palma, ochiurile manşetei sunt
transferate direct pe acele celeilalte fonturi. Patentul se transpune astfel încât unirea să se facă pe
partea dreapta. După trecerea ochiurilor pe ace, se deşiră manual rândurile suplimentare. Se
aşază camele lacătelor maşinii pentru tricot tubular şi se începe tricotarea palmei. După ce se trec
ochiurile pe ace, se tricotează un număr stabilit de rânduri şi se opreşte maşina, pentru
introducerea firului despărţitor în locul unde trebuie să înceapă degetul mare. În acest scop, în
partea din faţă, se scade numărul necesar de ace şi se ridică apoi în măsura în care este necesar ca
ochiurile vechi ce se afla sub cârlige să alunece sub limbile acelor. Apoi se ia un fir colorat
oarecare, se introduce în cârligele acelor ridicate şi se coboară acele. Ochiurile vechi se aruncă
de pe ace şi rămân atârnate pe firul depus. Firul introdus se trage uşor, iar pe porţiunea unde este
introdus se formează rândurile de ochiuri separate, superior şi inferior, de la care se tricotează
Producerea mănușilor pe maşini circulare de tricotat (degetul mare). Începutul
degetului mare se efectuează cu ajutorul a doi piepteni, unul dintre ei trebuind să aibă cu un dinte
mai mult decât celalalt. În acest scop, după ce se tricotează un anumit număr de rânduri pentru
palmă, se ia un pieptene simplu şi se ridică cu acesta ochiurile de pe acele din dreapta ale fonturii
din faţă, lăsând un ac de margine în lucru şi se coboară pieptenele cu ochiurile trecute pe el. În
continuare, se deplasează sania cu lacăte spre dreapta, se ia pieptenul de început şi se coboară în
rostul maşinii şi apoi se aşază printre acele de pe care au fost ridicate ochiurile cu pieptenul
simplu. O dată cu deplasarea saniei, din dreapta spre stânga, se coboară pieptenul de început, pe
care s-au format bucle, şi procesul tricotării continua în mod normal. Se tricotează tubular un
număr stabilit de rânduri, care formează jumătatea a doua a palmei.
Degetul arătător. Porţiunea palmei se termină cu patru rânduri suplimentare. Pentru
tricotarea degetului arătător, se număra dinspre stânga acele necesare pe fontura din faţă şi din
spate, iar celelalte ace se scot din lucru, pentru a nu stingheri. Pentru scoaterea din funcţiune se
poate proceda fie la ridicarea acelor, datorita cărui fapt ochiurile coboară sub limba şi, la tragerea
acelor în jos, alunecă de pe ele fiind astfel aruncate, fie că se recurge la ajutorul pieptenilor
pentru degete, compus din ace de îngustare. Aceşti piepteni au, în funcţie de fineţea maşinii, câte
9, 11, 12 şi chiar mai multe ace, pentru ca să se scoată cu ajutorul lor acea cantitate de ochiuri
care este necesară pentru tricotarea degetului corespunzător. Ochiurile celorlalte degete sunt
coborâte de pe ace pe pieptene şi acesta este coborât printre fonturile îndepărtate, astfel încât ele
să fie pe partea exterioară a mănuşii.
Apoi, se închid fonturile maşinii, iar acele de pe care au fost scoase ochiurile pe pieptene
se scot din lucru, adică se aduc în poziţie de repaus. Pe acele rămase se tricotează degetul
următor. După realizarea unei lungimi anumite a degetului, se începe îngustarea, pentru care
ochiurile de margine se iau jos, de ambele parţi, de pe acele de margine şi se transfera pe cele
învecinate.
Aceasta operaţie se repeta peste două rânduri de tricotare, de trei sau patru ori, până ce
înălţimea degetului ia o forma conică. Apoi se tricotează trei sau patru rânduri de ochiuri
suplimentare, se scoate degetul de pe maşină şi se trece la tricotarea degetului următor.

Coala

Mod Coala № docum. Semnăt. Data C.

 Degetul mijlociu. Din fig. V.6.6. reiese ca degetul mijlociu este aşezat peste degetul
arătător, inelarul peste cel mijlociu, degetul mic peste inelar. Aceasta se explică prin faptul că,
dacă am aşeza în rând toate degetele cu necesarul lor de ace, am obţine o mănuşă prea largă.
Invers, dacă am tricota degetele pe baza mărimii juste a mâinii, neaşezându-le unul peste celălalt,
mănuşa ar fi prea strâmtă. Dacă, de exemplu, degetul mic trebuie tricotat pe 12 ace, atunci pe
pieptene se transpun, în loc de 12 ochiuri, numai 9. Înaintea începutului tricotării degetului
mijlociu, se trec ochiurile de pe pieptene pe ace (începând din dreapta spre stânga), iar diferenţa
de 3 ochiuri se transpune, luându-se ochiurile laterale ale degetului anterior. După ce se
tricotează numărul stabilit de rânduri, se executa îngustarea, se tricotează rândurile suplimentare
şi se scoate din nou mănuşa de pe maşină.
Degetul inelar şi mic. Tricotarea degetului inelar şi a celui mic se efectuează în aceeaşi
ordine ca şi tricotarea celui precedent. Pentru inelar se iau 3 ochiuri de la cel mijlociu, iar pentru
degetul mic, de la inelar.
Degetul mare. După degetul mic, se tricotează degetul mare. Se trage firul despărţitor,
datorita cărui fapt ochiurile se separă, formând rânduri superioare şi inferioare. De pe pieptene,
ochiurile se transpun pe acele fonturilor (de pe un pieptene, ochiurile se transpun pe acele
fonturilor din faţă, de pe celalalt pieptene, pe acele fonturii din spate), se formează manual
marginile degetului cu ajutorul unui îngustător cu trei ace şi se lucrează în ordinea obişnuită.
Îngustarea se face până în momentul când pe maşină rămân 3-4 ace cu ochiuri; cu ajutorul
îngustătorului, toate ochiurile se trec pe un ac, se trece capătul firului prin acest ochi şi se
termină tricotarea degetului. Capetele libere ale firelor de pe degete se introduc în interiorul
degetelor cu ajutorul unei croşete şi se finisează mănuşa.
Cusutul manşetei. Mănuşa scoasă de pe maşina de tricotat are manşeta desfăcută la
margine. Pentru cusut, manşeta este înainte de toate întoarsa manual. Se coase la Owerloc
Elemente de reproducere a produselor textile 5 sau pe o maşină de cusut cu două fire. Apoi se
întoarce manşeta pe faţă şi, prin aceasta, se încheie procesul confecţionării mănuşii. În
continuare, urmează operaţiile de finisat (formarea mănuşilor pe forme cu aburi sau electrice),
sortarea, împachetarea şi ambalarea. În cele mai multe situaţii, partea de deasupra a palmei se
tricotează în desen de culoare sau cu desen în relief.
Tricotarea mănuşilor cu un deget nu se deosebeşte aproape prin nimic de tricotarea
mănuşilor cu cinci degete. În locul tricotării separate a fiecăruia din cele patru degete, ele sunt
tricotate sub formă de prelungire a palmei. După terminarea tricotării palmei, se continua cu
tricotarea numărului de rânduri corespunzătoare lungimii degetului mic, apoi se începe
îngustarea, care este astfel calculată încât să se termine la înălţimea degetului mijlociu. Prin
tricotarea degetului mare şi introducerea în interior a capetelor firelor se termină tricotarea
mănuşii cu un deget pe maşina de tricotat. Maşinile moderne rectilinii de tricotat tip SFG,
construite cu două fonturi, în fineţile 10–14 E, lucrează cu 260–280 rând/min, la tricotarea
degetelor mănuşii şi cu 120– 140 rând/min, la tricotarea palmei mănuşii. Elementele de comanda
sunt electronice şi asigură un proces tehnologic complet automat.

Coala

Mod Coala № docum. Semnăt. Data C.

 Aplicații practice.
Întrebări de autocontrol.

1.Care sunt componentele unei mănuşi?

Mănuşile tricotate conturate, cu unul sau cinci degete, se produc în întregime pe maşini
rectilinii cu fontură îngustă sau se tricotează patentul şi porţiunea până la degete pe maşini
automate cu doi cilindri, iar restul se produce pe maşini rectilinii. Ultimul procedeu este mai
raţional, întrucât există o productivitate mult mai mare la tricotarea patentului şi a porţiunii până
la degete. Mănuşa tricotată cu cinci degete se compune din manşeta 1 (fig. V.6.6.), palma 2,
degetul mare I, arătătorul II, degetul mijlociu III, inelarul IV şi degetul mic V. Palma, la rândul
ei, se împarte în două părţi: până la degetul mare (porţiunea 21) şi după degetul mare (porţiunea
22).

2.Cum se realizează legătura între degetele mănușii ? Manşetele se tricotează în legăturile 1 :

1, 2 : 1 sau 2 : 2, sub formă plană şi, de obicei, pe utilaj separat. În continuarea manşetei, palma
şi degetele mănuşii se tricotează, de obicei, pe alt utilaj. Înainte de tricotarea restului mănuşii,
rândul larg de ochiuri al manşetei, împăturit în două, se transpune pe un pieptene special. Pentru
a face legătura cu palma, ochiurile manşetei sunt transferate direct pe acele celeilalte fonturi.
Patentul se transpune astfel încât unirea să se facă pe partea dreapta. După trecerea ochiurilor pe
ace, se deşiră manual rândurile suplimentare. Se aşază camele lacătelor maşinii pentru tricot
tubular şi se începe tricotarea palmei. După ce se trec ochiurile pe ace, se tricotează un număr
stabilit de rânduri şi se opreşte maşina, pentru introducerea firului despărţitor în locul unde
trebuie să înceapă degetul mare.

3. Interpretați producerea manșetelor/bordurii mănușilor.

Schema mănușii cu
5 degete.

3.Concluzie. Ce am aflat nou pentru mine la studierea acestei lucrări.

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Coala

Mod Coala № docum. Semnăt. Data C.