Sunteți pe pagina 1din 6

JllC DICŢIOXAR

Micul dicţionar cuprinde un număr redus de cuvinte considerate necesare pentru


înţelegerea justă a sensurilor unor contexte în care apar: exer·ciţii de gramatică sau
de dezvoltare a exprimării, explicaţii şi indicaţii pentru redactarea compunerilor, deci
în afara lecturii obligatorii. ln acelaşi timp, pentru unii termeni s-au indicat şi a.Ite
semnificaţii, avîndu-se în vedere posibilitatea folosirii lor tn situaţii diferite.
Celelalte cuvinte, care nu apar nici in subsolul paginilor şi nici aici, vor fi expli-
cate în clasă.

cărui autor nu este cunoscut; 2. ne-


ştiut, necunoscut
abis, abisuri, s.n. = prăpastie
abundenţă,'- s,f. = cantitate mare, belşug, anterior, -oară, anteriori, -oare, adj. =
bogăţie, prisos 1. care precedă o anumită dată, pre-
a abuza, abuzez, vb. = a uza de ceva în cedent; 2. care este aşezat în partea
mod exagerat; a face abuz (de ceva) dinainte
aeromodelism, s.n. = sport aviatic care antevorbitor, anteCJorbitori, s.m. = per-
constă în proiectarea, construirea şi soan ă care a vorbit, într-o adunare

lansarea de aeromodele publică, înaintea altor persoane

afectiCJ. -ă, afectiCJi, -e, adj. = privitor la anticar, a.dj . invar. = antitanc
sentimente; emotiv; care denotă afec- a anticipa, anticipez, vb. = a face sau a
ţiune, sentimental, sensibil spune ceva înainte de o anumită dată
agabaniu, s.n. = stofă scumpă din care (fixată) sau înaintea timpului cuvenit

turcii îşi făceau turbane antiuman, -ă, antiumani, -e, adj.= lipsit
alternare, alternări, s.f. = revenire, suc- de omenie
cesiune .antologie, antologii, s.f. = culegere de
aluniş, alunişuri, s.n. = pădurice, desiş lucrări reprezentative, alese dintr-unul

de aluni; alunet sau din mai mulţi autori, dintr-una


aluzie, aluzii, s.f. = cuvînt, expresie, sau din mai multe opere
frază prin care se face o referire la o aspiraţie, aspiraţii, s.f. - năzuinţă, do-
persoană, la o situaţie, la o idee, fără rinţă, rivnă

a o exprima direct atitudine, atitudini, s.f. = 1. ţinută sau


a anina, anin, vb. = (pop.) a agăţa poziţie a corpului; 2. fel de a fi SRU
anonim, -ă, anonimi, -e, adj. = 1. (de- de a se comporta (reprezenttnd ade.
spre un text sau despre o operă) al sea o anumită concepţie); comportare

367
a atribui, atribui, vb. = 1. a da, a acorda, coechipier, coechipieri, s.m . = membru
nului după dărăcit, folosite ca bătătură cumpănă,. cu~pene, s.f. _ primejdiP,
a conferi; 2. a pune ceva pe seama pentru ţesături mai groase al unei echipe de muncă sau al unei
n_enorocire, mcercare la care este supus
cuiva echipe sportive, considerat în raport cmeva
călifar, călifari, s.m. = 1. numele a două
a aţine, aţin, vb. = a pîndi trecerea cuiva cu ceilalţi membri ai acesteia cu/itoaie, cuţitoaie, s.f. = instrumrnt
specii de păsări migratoare de apă,
(stînd tn calea lui) colan, colane, s.n. = salb ă, şirag de măr­ format dintr-o lamă ascut.ită de otel
asemănătoare cu raţele şi cu gîştele;
gele purtat la gît ca podoabă (cu două minere la cap~te), folc~it
2. specie de porumbel domestic
component, -ă, componenţi, -te, adj. = alcă­ pentru cioplit, curăţat ş.a.
ceremonios, -oasă, ceremonioşi, -oase, adj.= tuitor, care intră ca parte într-un
balaş, balaşuri, s.n. (înv.) = varietate de care se comportă sau se face cu poli- întreg
rubin teţe (exagerată)
conac, conace, s.n. = casă boierească la
bărbătuş, bărbătuşi, s.n. = fiinţă de sex cineclub, cinecluburi, s.n. - colectiv a dăinui, dăinuiesc, vb. = 1. (la pers. 3)
ţară, pe o moşie
bărbătesc, mascul la unele animale constituit (în cadrul unor instituţii sau a continua să existe, să se menţină:
a concepe, concep, vb. = 1. a imagina,
becaţină, becaţine, s.f. = numele mai mul- întreprinderi) cu scopul de a face a ţine, a dur'a, a persista; 2. (rar) a
a proiecta, a gîndi ceva nou; 2. a-şi trăi, a exista
tor păsări călătoare cu ciocul lung, cu cunoscute problemele şi realizările artei face o idee despre ceva; a pricepe, a
carnea gustoasă, care trăiesc în regi- cinematografice a dedica, dedic, vb. = a închina (cuiva)
înţelege; 3. a formula într-un anumit
uni mlăştinoase o operă proprie, în semn de omagiu
ciutură, ciuturi, s.f. = găleată sau vas fel
sau de afecţiune
bibil, bibiluri, s.n. =(la pl.) dantelă lucra- făcut din doage sau dintr-un trunchi concetăţean, concetăţeni, s.m. = persoană
tă cu acul, cusătură cu colţişori apli-
degajare, degajări, s.f. = 1. răspîndire;
scobit, care serveşte la scos apa din considerată în raport cu alta, care
cată la guler sau la mîneci
2. dezvoltare, producere, radiere; 3.
fîntînă face parte din acelaşi stat sau din
boccealîc, boccealîcuri, s.n. (inv.) = boc- firesc, naturaleţe, simplitate, sponta-
ciPilizaţie, ciPilizaţii,
s.f. = nivel de dez- acelaşi oraş cu ea
neitate
cea, bagaj consecinţă, consecinţe, s.f. = rezultat al
voltare, materială şi spirituală, a so- a- depăna, deapăn, depăn, vb. = a înfă­
bolid, bolizi, s.m. = meteorit (care cade unei fapte, al unei acţiuni, al unui
cietăţii dintr-o epocă dată, a unui şura firele textile dintr-un scul pe un
pe pămînt); vehicul, automobil de principiu; urmare
popor, a unui stat etc.; cultură mosor, pe o ţeavă sau de pe un fus
mare viteză a consemna, consemnez, vb. = a înregis-
cîlţi, s.m. pl. = fire scurte (rămase în într-un scul ori a face firele scul;
boschet, boschete, s.n. = grup de arbori tra, a însemna, a nota
sau· de arbuşti plantaţi pentru umbră urma trecerii fuiorului de cînepă sau a lua (pe cineva) la depănat = a mustra,
de in printre dinţii daracului) din care a consta, pers. 3 constă, vb. = a fi alcă­ a lua din scurt, a certa
sau pentru înfrumuseţarea unui parc,
se ţese pînză de saci şi de saltele şi din tuit, format din „., a se compune din.„, desăPîrşit, -ă, desă"îrşiţi, -te, adj. = per-
a unei grădini etc. a consista
briliant, briliante, s.n. = diamant şle­ care se fac funii fect; 2. (despre fapte, stări, procese
fuit în dublă piramidă, cu numeroase cînepişte, cînepişti, s.f. = teren cultivat a conteni, contenesc, vb. = a întrerupe, a etc.) deplin, complet, absol ut
faţete, folosit ca piatră preţioasă şi cu cînepă; cinepărie înceta o mişcare sau o acţiune începută; a despoPăra, despo"ărez, vb. = a lua sau
a (se) opri a uşura cuiva povara
montat în bijuterii coautor, coautori, s.m. = persoană care a
brînişor, brînişoare, s.n. (reg.) = brîuleţ, scris o lucrare, a făcut o invenţie etc. contrast, contraste, s.n. = opoziţie puter- destin, destine, s.n. = soartă, viitor
cingătoare împreună cu alta sau cu alte persoane nică între două sau mai multe lucruri detaliu, detalii, s.n. = amănunt
buhai-de"baltă, s.m. = bou-de-haltă, spe- stări, acţiuni etc. ' a dezdoi, dezdoi, vb. = a desface, a în-
cobilă ( cobîlă ), cobile (cobile), s.f.
cie de broască, de insectă sau de a con"eni, con"in, vb. = 1. a corespunde tinde, a despături un lucru îndoit
1. scaun pe care rotarul aşază roţile tn
pasăre de haltă cu dorinţele cuiva, a fi pe placul cuiva; dialectal, -ă, dialectali, -e, adj. = care
timpul lucrului; 2. un fel de capră
2. a cădea de acord cu cineva; a- se aparţine unui dialect, unui grai, un€Î
alcătuită din două lemne împreunate,
învoi cu cineva, a se înţelege, a accepta, ramificaţii teritoriale a unei limbi
care servea în trecut la transportareQ
a admite discontinuu, -uă, discontinui, -ue, adj. =
camuflaj, camuflaje, s.n. = camuflare; plugului pe drum
care este lipsit de continuitate, inter-
material întrebuinţat pentru a acoperi codobatură, codobaturi, s.f. = pasăre mi- corn, corni, s.m. = instrument de suflat,
mitent
şi a ascunde ceva gratoare mică, cu coada lungă, tn folosit la vînătoare sau pentru che-
mări, semnali zări etc.
distinct, -ă, distincţi, -te, adj. = 1. deosebit,
canură, canuri, s.f. = nume dat firelor veşnică mişcare, care trăieşte pe Ungă diferit; 2. clar, evident, lămurit., des-
scurte de ltnă, rămase în dinţii piepte- ape cramb, s.n. (reg.) = cort de nuiele şi fin luşit

368 369
24 - Limba română , ci. a VI-a

ca o anexă la un manual sau la o lucra- inscrip/ie, inscripţii, s.f. = text scurt ,
divin, -ă,
divini, -e, adj. = înzestrat cu familial, -ă ,
familiali , -<', arlj. care re; (înv.) dicţionar, vocabular de obicei gravat pe piatră, pe metal
însuşiri cu totul excepţionale ; minunat aparţine familiei, privitor la familie,
grafic, -ă, grafici, -ce, adj. = 1. referitor la sau în lemn, pentru a consacra memo-
documentar, documentare, s.n. = film sau destinat familiei metoda de a reprezenta prin desen ria unei persoane, a unui eveniment
scrier e care prezintă fapte absolut familiar, - ă, familiari, -e, adj . = 1. (de- (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, etc.
autentice spre exprimare, limbaj , stil) obişnuit, variaţia unei mărimi sau raportul din- a inspira, inspir, vb. = 1. a trage, a
simplu, fără pretenţii ; 2. bine cunoscut, tre două sau mai multe mărimi varia- inhala aer în plămîni; 2. a face să se
edificator, -toare, edificatori, -toare, .adj. = obişnuit cuiva bile; care aparţine acestei metode; nască în con ştiinţa cuiva un gind, un
făget , făgete, s.n. = pădure de fag 2. care ţine de sau privitor la felul în sentiment, o hotărîre; a sugera
care l ămureşte în mod convingător
ediţie, edi/ii, s.f. = totalitatea exempla- fărădelege, fărădelegi, s.f. (înv. şi pop.) - care se realizează o tipăritură integrare, integrări, s.f. = includere, in-
relor unei opere tipărite într-o sin- faptă rea; nelegiuire, mişelie troducere, înglobare
gură tranşă filaliu, s.n. (înv. ) = pînză foarte fină şi intensitate, intensităţi, s.f. = însu şirea
episod, episoade, s.n. = 1. acţiune secun- subţire din care se făceau şervete şi de a fi intens, puternic; grad de tărie,
dară într-o operă narativă, avînd un cămăşi harpă, harpe, s.f. = instrument muzical de putere, de forţă
: rol relativ independent ; 2. întîmplare filmotecă, filmoteci, s.f. = 1. colecţie de format dintr-.o ramă mare triunghiu- interlocutor, -oare, interlocutori, -oare, 11.m.
în viaţa cuiva filme cinematografice clasate într-o lară, pe care sînt fixate coarde dife- şi f. = persoană cu care se discută,
esenţă, esenţe, s.f. = ceea ce exprimă prin- ordine sistematică; 2. loc special ame- rite ca lungime şi care sînt puse în care participă la o conversaţie
cipalul şi stabilul din obiecte şi din najat pentru păstrarea filmelor cine- vibraţie prin ciupirea cu degetele de intermediu, intermedii, s.n. = ceea ce se
fenomene, natura lor internă, ascunsă matografice la ambele mîini află la mijloc, intre alte elemente; prin
etern, -ă, eterni, -e, adj. = nepieritor, veş­ firoscos , -oasă, firoscoşi, -oase, adj. (fam. a hăuli, hăulesc, vb. = (despre voce, intermediul (cuiva sau a ceva ) = prin
nic, care există de totdeauna, c~re nu şi po:p.) = priceput la toate, învăţat, zgomote etc.) a răsuna prelung, a mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul
va înceta niciodată să existe deştept hăui, a hui , cuiva sau a ceva
a evolua, evoluez, vb. = a trece printr-o fundaţie, fundaţii, s.f. = element sau ipocrizie, ipocrizii, s.f. = prefăcătorie,
serie de transformări, prin diferite ansamblu de elemente de construcţie făţărnicie, falsitate
faze progresive, spre o treaptă supe- care serveşte ca suport sau ca bază de ironic, -ă, ironici, -ce, adj. = cărui a îi
rioară; a se dezvolta susţinere a unei construcţii, a unui ideal, -ă, i4eali, -e, adj. = desăvîrşit, ex- place să ia în rîs; zeflemist, bat joco-
a exercita, exercit, vb. = 1. a practica, utilaj, a unei maşini etc. cepţional, minunat, perfect, splendid, ritor; înţepător
a îndeplini o profesie, o funcţie etc.; sublim, superb
2. a face să fie simţit, a valorifica un G identitate, identităţi, s.f. = 1. faptul de a
drept, o influenţă etc. fi identic cu sine însuşi, asemănare îndeletnicire, îndeletniciri, s.f. = meserie,
expresie, expresii, s.f. = 1. exprimare; geniu, genii, s.n, = cea mai înaltă treaptă
perfectă; 2. ansamblu de date prin profesiune; ocupaţie
construcţie concisă care exprimă o de înzestrare spirituală a omului, ca-
. care se identifică o persoa nă a înjosi, înjosesc, vb. = a umili, a dez-
idee; cuvînt; 2. înfăţişare exterioară racterizată printr-o activitate crea-
imaginaţie, imaginaţii, s.f. = capacitate onora
a figurii, care reflectă starea sufle- toare ale cărei rezultate . au o mare
omenească de a crea noi reprezentări însemn, însemne, s.n. = sem n, simbol
tească a omului însemnătate; · persoană care are o ase-
sau idei; închipuire, fantezie întruchipare, întruchipări, s.f. = înfăţi­
expresiv,-ă, expresivi,-e, adj. = (despre m enea înzestrare
imprudent, -ă, imprudenţi, -e, adj. =- ne- şare, reprezentare
cuvinte, gesturi etc.) viu, plastic, grăi­ gevrea, gevrele, s.f. (înv.) = batistă de
. tor, sugestiv, semnificativ chibzuit, nesocotit, necugetat a întrupa, întrupez, vb. = 1. a lua sau a
mătase sau de pînză fină, brodată,
extraplat, -ă, extraplaţi,-te = foarte întins,
a impune, impun, vb. = a face ca o idee, da formă concretă, a (se) concretiza ;
purtată de femei
foarte turtit, foarte net€d o măsură etc. să fie acceptată; a face 2. (înv.) a uni, a încorpora într-un sin-
gherdan, gherdane (ghiordan, ghiordane),
necesară îndeplinirea unei acţiuni gur tot
l•' s.n. (înv.) = şirag de m ărgele, de măr­
impuritate, impurităţi, s.f. = 1. lipsă
găritare, de pietre scumpe sau de
{alee, fălci,
s.f. = veche unitat e de mă­ de puritate, de curăţenie; 2. corp sau
sură pentru suprafeţe agricole, folosită galbeni
substanţă străină care se găseşte în justificare, justificări, s.f. - motivare,
în Moldova, echivalentă cu circa t•n glosar, glosare, s.n. = listă de cuvinte masa altui corp sau a unui material explicare, îndreptăţire
hect ar şi jum ătate însoţite de explicaţia Ier, conc epută

371
370
L molatic,-ă, malotici,-ce, adj. = 1. (fam.)
fenomenelor astronomice, meteorolo- pilduitor,-oare, pilduitori,-oâre, adj. = 1.
lăcar, lăcari, s.m. - gen de păsări călă­ moale; 2. domol, lin, lent; 3. lipsit de
gice etc. ; instituţie aflată in această cu putere de exemplu; 2. grăitor, eloc-
toare şi clntătoare, de mărimea unei energie, moliu; 4. unduios
clădire vent, ilustrativ, convingător
vrăbii, de culoare brună pe spate şi moral, -ă, morali, -e, adj. = cinstit, bun,
obştesc, -ească, obşteşti, adj. = comun,
albă-brună pe pintece, care trăiesc în etic pitiş, adv. (pop.) = tiptil, pe furiş, pe
general, colectiv, public ascuns
stufărişul din jurul lacurilor şi al moraCJuri, s.n., pl. = totalitatea obiceiu-
ocîrmuire, ocîrmuiri, s.f. (inv.) = cir-
mlaştinilor rilor şi deprinderilor unui popor, ale pîrleaz, pîrleaturi, s.n. = (mai ales la
muire, conducere, guvernare, admi-
left, lefturi, s.n. (înv.) = obiect de po- unei clase sociale, ale unui mediu nistrare ţară), porţiune scundă de gard peste
doabă femeiască in formă de colier sau social sau ale unei persoane; conduită care se poate trece dintr-o curte in alta
odor, odoare, s.n. = obiect de mare preţ,
de medalion morală, moralitate cu ajutorul unui s.uport făcut dintr-una
giuvaier
legiune, legiuni, s.f. - mare unitate mili- N sau mai multe scînduri (ca nişte trepte)
a oglindi, oglindesc, vb. = a înfăţişa,
tară romană care se sprijină Ia capete pe cite un
naiCJitate, naiCJităţi, s.f. = simplitate; ne- a reprezenta, a reflecta
ţăruş bătut în pămînt
vinovăţie, candoare omagiu, omagii, s.n. = manifestare (prin
nelegiuit, -ă, nelegiui/i, -te, adj. = (despre cuvinte, gesturi etc.) a credinţei, res- plastic, -ă, plastici, -ce, adj. =referitor
maestru, -ă, maeştri, -stre, s.m. şi f. = pectului, admiraţiei sau recunoştinţei la sculptură şi la pictură
oameni) ticălos, rău, neomenos
persoană care a adus contribuţii ldeo- nepre/uit,-ă, nepreţuiţi, -te, adj. = foar- faţă de cineva; ofrandă, prinos; cin- platformă, platforme, s.l. = construcţie
sebit de) valoroase într-un domeniu te preţios, foarte valoros stire, elogiu, laudă, preamărire, prea- sau suprafaţă de teren plană amenajată
de activitate, fiind adesea considerată niscai, adj. invar. (pop.) = intr-o canti- slăvire, slavă pPntru efectuarea unor lucrări cu ca-
drept îndrumător, model, şef al unei tate nedeterminată, într-un număr oa- p
racter tehnic, pentru instalarea unui
şcoli, creator al unui curent etc. recare; niscaiva utilaj, pentru verificarea unor maşini
matostat, matostaturi, s.n. = piatră se- normă, norme, s.f. = regulă, disp.oziţie pafta, paftale, s.f. (în tn•l·ut) în- s1111 aparate, pentru depozitarea unor
mipreţioasă de culoare verde obligatorie, fixată prin lege sau cheietoare la haine sau la cingători, · materiale t>tc.
măraz, mărazuri, s.n. (reg.; mai ales ta p:in uz; normă morală = regulă, pri- lucrată de obicei din metal preţios şi plămădeală, plămădeli, s.f. = amestec
pl.) = mofturi, nazuri, fasoane vitoare la modul de comportare a omu- împodobită cu pietre preţioase de făină. apă şi drojdie, folosit la fer-
mărgăritar, mărgăritare, s.n. perlă lui in societate, Ia obligaţiile sale faţă particulă, particule, s.f. = 1. parte foarte mentarea aluatului; bucată de aluat
mărturisire, mărturisiri, s.f. = 1. afirmare , de ceilalţi oameni şi faţă de societate mică dintr-o substanţă, dintr-o mate- dospit, folosit în loc de drojdie la pre-
susţinere; 2. destăinuire, confidenţă nostalgie, nostalgii, s.f. = sentiment de rie; 2. element invariabil ataşat la pararea pîinii
mediu, medii, s.n. = 1. natura înconju- tristeţe, de mel~ncolie, provocat de un cuvînt podit, -ă, podi/i,-te, adj. = (despre încă­
rătoare în care se află fiinţele şi lucru- dorinţa de a revedea un loc iubit, o pastel, pasteluri, s.n. = 1. creion colorat peri) cu pardoseal ă; (despre străzi)
rile; 2. societatea, lumea în mijlocul persoană apropiată sau de a retrăi un moale pentru desen; desen executat pavat (cu scînduri)
căreia trăieşte cineva, ambianţa episod din trecut; dorinţă (plin ă de cu acest fel de creion; 2. poezie cu posesie, posesiune, posesiuni, s.f. = stă­
megieş, megieşi, s.m. (pop.) = vecin regrete) pentru cev}l greu de realizat conţinut liric, în care se zugrăveşte pînire a unui lucru; dreptul de a se
memorial, -ă, memoriali, -e, adj. = 1. în- nuanţă, nuanţe, s.f. = 1. fiecare din va- un colţ din natură folosi, de a dispune de ceva
registrat in minte, din memorie; 2. care rietăţile unei culori, determinată de păcurar, păcurari, s.m. (înv. şi reg.) =
postfaţă, postfe/e, s.f. = . text sau comen-
serveşte pentru a aminti un eveniment compoziţia sa coloristică; 2. diferenţă cioban, păstor
tariu explicativ adresat cititorilor şi
însemnat, o persoană etc., comemorativ foarte mică între· aspecte sau lucruri pelican, pelicani, s.m. = pasăre de apă,
plasat la sfîrşitul ~nei cărţi
misiune, misiuni, s.f. = 1. însărcinare, de acelaşi gen; aspect uşor deosebit al migratoare, de talie mare, cu pene
împuternicire dată cuiva, sarcină de sensului de bază a l unui cuvînt; ca- albe, cu ciocul lung şi puternic, cu un a preceda, preced,· vb. = a exista, a se
a face un an urnit lucru; 2. rol, rttst. racter, notă particulară sac elastic sub maxilarul inferior, în produce înainte de altceva in timp;
datorie, menire care adună peştii cu care se hrăneşte a se afla, a se găsi înainte de altceva
modalitate, modalităţi, s.f. = procedeu, obserCJator, obserCJatoare, s.n. = clădire peripeJie, peripqii, s.f. = întimplare sau sau de altcineva
mijloc, metodă folosită în vederea rea- serie de întîmplări şi de incidente ne- predominant, -ă, predominanţi, -te, adj. =
special a menajată pentru observaţii
lizării unui scop prevăzute (şi impresionante) care in- impus prin număr, forţă şi valoare;
ştiinţifice asupra corpurilor cereşti.
tervinfe)în viaţa cuiva dominant
372
373

---
preget, s.n. (pop.) = încetare, întrerupere l reflecta, ind. prez., pers. 3, sg. reflectă, a (se ) sclifosi, ind. prez., pers. 3, sg. (se) smarald, smaralde (smaragd, smaragde),
a activităţii, răgaz, tihnă; fără preget vb . = a oglindi, a răsfrînge, a înfăţişa, sclifoseşte, vb. = 1. a plînge fără motiv s.n. = piatră preţioasă strălucitoare,
= neîntrerupt, neobosit a reprezenta sau a se preface că plînge; a se smior- de culoare verde, foarte transparentă
a (se) primeni, primenesc, vb. = 1. a(-şi , relaţie, relaţii, s. f. = 1. legătură, raport căi; 2. a face mofturi (nazuri, fasoane} soclu, socluri, s.n. = suport sau posta-
schimba rufăria, lenjeria purtată cu între lucruri, fapte, idei, procese sau scurtcir·cuit, scurtcircuite, s.n. = legătură ment (din piatră) care susţine o coloană ,
a lta curată; 2. a împrospăta aerul intre însuşiril e acestora; 2. (la pl.) electrică între două puncte ale unei o statuie etc.
(dintr-o incintă) legătură între două sau mai multe reţele sau instalaţii, avind o rezistenţă specific, -ă, specifici, -ce, adj. = propriu,
pripit, -ă, pripiţi, -te, adj. = (despre oa- persoane, popoare, state etc. foarte mică caracteristic unei fiinţe, unui lucru .sau
meni) care se mişcă sau acţionează a reliefa, reliefez, vb. = a scoate în evi- seamăn, semen, semeni, s.m. = persoană unui fenomen; particular, distinct
prea repede şi adesea fără chibzuială denţă, a pune în lumină; a sublinia, care este la fel, care se aseamănă cu spancă, sponci, s.f. = copcă, agrafă,
profesionist, profesionişti, s.m. = per- a accentua alta; orice om, aproapele cataramă
soană care lu crează într-un anumit remarcabil. -ă, remarcabili, -e, adj. = a selecta, selectez, vb. = 1. a selecţiona spontan,-ă, spontani,-e, adj . =produs de
domeniu de activitate pe baza unei vredn ic d1• luat în seamă, deosebit, după un m·iteriu stabilit; 2. a separa,in la sine, fără vreo cauză exterioară
pregătiri corespunzătoare ales, inse11111at vederea izolării dintr-o mulţime de aparentă, apărut brusc, pe neaşteptate
progresie, progresii, s.f. = şir de numere replică, replici, s.f. = răspuns prompt şi
obiecte, o serie de obiecte cu anumite start, starturi, s.n. = loc de plecare (mar-
care derivă unul din altul urmînd energic care con:ibate afirmaţiile cuiva ; însuşiri cat printr-o linie) într-o cursă sportivă;
anumite reguli (în matematică) ripostă
semnificatiCJ, -ă, semnificatiCJi, -e, adj. = momentul începerii unei curse sportive,
prundiş, prundişuri, s.n. = 1. prund, reCJizie, reCJizii, s.f. = cercetare nouă, 1. cu înţeles precis, clar; caracteristic; indicat de o persoană
îngrămădire de pietriş şi de nisip în control , verificare, ansamblul opera- 2. sugestiv, viu, pregnant; evocator statiCJe, s.f., pi. (reg.) = război de ·ţesut
albia unei ape; 2. pietriş folosit la pie- ţiilor executate asupra unei instalaţii,
manual
semnificaţie, semnificaţii, s.f. = 1. înţe­
truirea drumurilor sau în constru cţii a unei maşini etc. care constă în regla- a subaprecia, subapreciez, vb. = a preţui
les, sens al unui cuvînt; 2. însemnătate
rea pieselor şi a aparatelor , pe cineva sau ceva mai puţin decit
robot, roboţi, s.m. = sistem automatizat sensibilitate, s.f. = 1. simţire; 2. emotivi-
tate, afectivitate merită, a aprecia sub valoarea reală,
care acţionează pe haza unui program a micşora importanţa unei persoane,
radiaţie, radia.ţii, s.f. = emisie de unde de lucru stabilit sau care reacţionează serată, serate, s.f. = reuniune, întrunire
cu caracter muzical, literar etc. (orga- a unui lucru, a unei situaţii
sonore, electromagnetice etc. sau de la anumite influenţe exterioare, dind
' de iarnă) sucală, sucale, s.f. = unealtă cu ajutorul
particule care se propagă sub formă de impresia exec utării unor acţiuni ome- nizată în serile
căreia se deapănă pe ţevi firul pentru
raze în toate direcţiile, radiere neşti a sesiza, sesizez, vb. = a cuprinde cu
războiul de ţesut manual
rilspicat, -ă, răspicaţi, -te, adj. = lămurit, a roi, ind. prez„ pers. 3, pl. roiesc, vb. = mintea, a pricepe, a înţelege, a observa,
succesiune, succesiuni, s.f. = serie de
desluşit, limpede (despre albine) a iPŞi <lin stup zhurîn<l în a descoperi
persoane, de lucruri, de fapte, care se
roiuri; (despre insecte sau păsări mici) sfidare , sfidări, s.f. = înfruntare, provo-
a reacţiona, reacţionez, vb. = a lua o succedă într-o anumită ordine; şir,
a zbura în num ăr mare de colo pînă care, bravadă
atitudine faţă de o situaţie sau de o rind, înşiruire
colo; (despre oameni) a se răspîndi simbol, simboluri, s.n. = semn, obiect,
împrejurare, a replica, a riposta a sugera, sugerez, vb. = a face să se
în grupuri, pornind din acelaşi loc; imagine etc. care reprezintă indirect
a reconstitui, reconstitui,_ vb. = a consti- a umbla de colo pînă colo nască în mintea cuiva (printr-o aluzie,
un obiect, o fiinţă, o idee, un senti-
tui din nou, a reface un lucru întreg; rubin, rubine (rubinuri), s.n. = piatră ment etc. o asociaţie de idei etc.) un gînd, o
a recompune; a evoca, a reconstrui preţioasă foarte dură, <le culoare roşiP. idee, un sentiment
sipet, sipet uri, s.n. = cufăr în care se
a recurge, recurg, vb. = (urmat de deter- păstrau în trecut hainele sau obiectele sugestie, sugestii, s.f. = propunere, idee
minări legate prin prep. la) a apela de valoare suman, sumane, s.n. = 1. haină ţără­
satiric, -ă, satirici, -ce, adj. = biciuitor ,
la cineva sau la ceva, a se servi, a se nească lungă (pină la genunchi), fă­
înţepător, muşcător, tăios slugărnicie, slugărnicii, s.f. = atitudine
folosi de„. cută din ţesătură groasă de lină lu-
satisfacţie, satisfacţii,
s.f. = sentiment de linguşire în raporturile cu oamenii
referat, referate, s.n. = dare de seamă, de mulţumire, de plăcere, ceea ce de la care se primesc sau de la care se crată în casă
scrisă sau orală, asupra unei cărţi, a produce mulţumire; motiv, prilej de superstiţie, superstiţii, s.f. = fel de a
aşteaptă avantaje materiale, ploco-
unei activităţi etc. a fi satis făcut neală gîndi care decurge dintr-o credinţă

374 375
înapoiată, în spirite bune şi tn spirite
rele, în farmece şi vrăji, în SEmne pre- umor, s.n. =- indinare spre glume şi
vestitoare de bine sau de rău, în numere ironii, aseun:<ă sub o aparenţă de serio-
aducătoare de noroc sau de pierdere
zitate; veselie, haz
surguci, surguciuri, s.n . = mănunchi de
pene de struţ împodobit cu pietre
scumpe, purtat la turban sau la căciulă
de sultan, de înalţii demnitari turci
'
a (Jibra, vibrez, vb. = 1. a tremura, a
trepida; 2. a se înfiora, a tresări, a
sau de unii domnitori români palpita
suveran, -ă, suverani, -e, adj. = 1. cu vehicul, vehicule, s.n. = mijloc de trans-
autoritate supremă, cu drepturi ne- port pe o cale de comunicaţie terestră,
limitate, stăpîn; 2. independent, liber, subterană, aeriană, cosmică, pe (sau
neatîrnat sub) apă
violă, viole, s.f. = instrument muzical

ş cu coarde, asemănător şi mai mare


decît vioara
şoimeşte, adv. = ca şoimul, ager, sprinten, vi~regie, vitregii, s.f. = duşmănie, vrăj­
iute măşie, răutate, ostilitate
a viziona, vizionez, vb. = a privi, a urmări,
a vedea un film, un spectacol (înainte
teslă, tesle, s.f. = unealtă cu coada scurtă, de premiera pentru publicul larg)
cu tăiş metalic lat şi curbat, folosită z
de dulgheri, rotari şi dogari
zamfir, zamfire, s.n. (inv. şi pop.) = safir
tfnguit, s.n. = 1. plîngere; 2. jelire, văitat, (pl. safire), piatră preţioasă de culoare
sunete tînguitoare, glas tînguitor albastră
tragic, -ă, tragici, -ce, adj. = zguduitor, a zăcări, zăcăresc, vb. (reg.) = a lenevi,
nenorocit, catastrofal a lincezi
a transpune, transpun, vb. = a muta, a a (se) zămisli, zămislesc, vb. (inv. şi reg.)
schimba ceva dintr-un loc în altul, = a lua fiinţă, a se naşte, a se întrupa,
dintr-o stare sau dintr-o situaţie în a (se) crea, a (se) produce, a (se) for-
alta ma, a (se) înfiripa
triumfal, -ă, triumfali, -e, adj. = măreţ, zgîrie-brînză, s.m. şi f. invar. = om zglr-
impunător, solemn cit, avar, cărpănos

NOTĂ
Toate exerciţiile se vor efectua numai pe maculatoare şi pe caiete!P de teme.