Lucrare scrisă semestrială la limba și literatura română

Clasa a IX-a
Nr. 1

I. Citeşte cu atenţie următorul text:

„Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici
de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. Când i-am fost prezentat şi-a pus palmele
la frunte, să mă salute, i-am văzut deodată braţul întreg gol şi m-a lovit culoarea pielii: mată, brună, de un
brun nemaiîntâlnit până atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară.”
„Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în
argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii
creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent care trăia, s-ar fi spus prin
miracol, nu prin biologie(…) nu izbuteam să înţeleg ce taină ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi, de
mătase, în zâmbetul timid(…) şi în glasul ei atât de schimbat în fiecare clipă, un glas care parcă ar fi
descoperit atunci anumite sunete.” (Mircea Eliade – Maitreyi)

1. Prezentați cel puţin două trăsături prin care poate fi descris stilul funcțional în care se încadrează textul. 1 p
2. Relevați modul de expunere dominant şi două trăsături ale acestuia, identificabile în textul dat. 1 p
3. Precizează tema și două motive literare prezente în fragmentul de mai sus. 0,5 p
4. Identifică şi explică o functie a comunicării dominanta în text.0,5 p
5. Identifică elementele specifice situaţiei de comunicare. 1 p
6. Comentează raportul dintre realitate şi ficţiune. 1 p
(5 p)
II. Citeşte textul următor:
Doamna mea,
Cu părere de rău cată să Vă mărturisesc că oricât de plăcută mi-ar fi fost ocazia de-a Vă trimite
manuscrisele novelei „Branche de lilas" şi a Morellei, mi-a fost peste putinţă de-a persevera de soarta
tipăriturilor pe cea dintâi, iar pe cea de-a doua am pus-o însumi pe foc.
Deşi, cum zic, aceasta e soarta tuturor manuscriselor câte se tipăresc în ziare, mă cred dator a Vă ruga să
scuzaţi dacă nu le-am dat acea importanţă, pe care pare că le daţi D-voastră acuma. Dacă aş fi ştiut că le
dăduserăţi o altă destinaţiune decât aceea de a fi tipărite, m-aş fi crezut dator a le păstra.
Primiţi, Doamna mea, asigurarea stimei ce Vă păstrez, semnându-mă cu tot respectul
M. Eminescu
1881 luna iulie
Fetiţule dragă,
Nu te supăra dacă nu-ţi scriu numaidecât după ce-ţi primesc scrisorile dar în adevăr înot în stele. Acuma
m-a[u] apucat frigurile versului şi vei vedea în curând ceea ce scriu. Îndată ce mă voi muta de aici, îţi trimit
bani de drum; pân-atunci „Legenda” la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă,
tu nu vei fi geloasă pe el, fetiţul meu gingaş şi mititel, şi nu te-i supăra că nu-ţi scriu imediat, nici că nu-ţi
scriu mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o linişte perfectă, Veronică, e
senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu eşti regina stelelor din cerul
meu şi regina gândurilor mele graziosa grazziosissima donna pe care o sărut de mii de ori în somn şi trează
şi mă plec ei ca robul din ,,O mie şi una de nopţi".
Emin
10 aprilie 1882
Textele reproduse au fost selectate dintr-un volum de corespondenţă între Mihai Eminescu şi Veronica Micle,
intitulat „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit”. Ai fi interesat să citeşti întreaga carte? Dacă răspunsul
este DA, justifică-ţi dorinţa. Dacă răspunsul este NU, motivează-ţi dezacordul, într-un text de 15-20 de
rânduri. (1,5 p)

III. Prezinta, intr-un eseu de doua pagini, tema si viziunea despre lume intr-un roman studiat.(2,5 p)

1 p din oficiu
 Lucrare scrisă semestrială la limba și literatura română
Clasa a IX-a
Nr. 2

I. Citeşte atent textul următor şi răspunde cerinţelor:

„Mă leg de tine pământule, că eu voi fi a lui Allan şi a nimănui altuia. Voi creşte din el ca viaţa din tine şi
cum aştepţi tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în
faţa ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci
asupră-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape,
cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i
aduc, viaţă de rod şi joc să-i dau. Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie
îmbrăţişarea noastră cea dintâi zi a mousoon-ului. Ploaie să fie sărutul nostru şi cum tu niciodată nu
oboseşti maica mea tot astfel să nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut
departe şi tu maică – mi l-ai adus aproape.” (Mircea Eliade – Maitreyi)

1. Prezentați cel puţin două trăsături prin care poate fi descris stilul funcțional în care se încadrează textul. 1 p
2. Relevați modul de expunere dominant şi două trăsături ale acestuia, identificabile în textul dat. 1 p
3. Precizează tema și două motive literare prezente în fragmentul de mai sus. 0,5 p
4. Identifică şi explică o funcţie a comunicării dominantă în text. 0,5 p
5. Identifică elementele specifice situaţiei de comunicare. 1 p
6. Comentează raportul dintre realitate şi ficţiune. 1 p
(5 p)
II. Citeşte textul următor:
Doamna mea,
Cu părere de rău cată să Vă mărturisesc că oricât de plăcută mi-ar fi fost ocazia de-a Vă trimite
manuscrisele novelei „Branche de lilas" şi a Morellei, mi-a fost peste putinţă de-a persevera de soarta
tipăriturilor pe cea dintâi, iar pe cea de-a doua am pus-o însumi pe foc.
Deşi, cum zic, aceasta e soarta tuturor manuscriselor câte se tipăresc în ziare, mă cred dator a Vă ruga să
scuzaţi dacă nu le-am dat acea importanţă, pe care pare că le daţi D-voastră acuma. Dacă aş fi ştiut că le
dăduserăţi o altă destinaţiune decât aceea de a fi tipărite, m-aş fi crezut dator a le păstra.
Primiţi, Doamna mea, asigurarea stimei ce Vă păstrez, semnându-mă cu tot respectul
M. Eminescu
1881 luna iulie
Fetiţule dragă,
Nu te supăra dacă nu-ţi scriu numaidecât după ce-ţi primesc scrisorile dar în adevăr înot în stele. Acuma
m-a[u] apucat frigurile versului şi vei vedea în curând ceea ce scriu. Îndată ce mă voi muta de aici, îţi trimit
bani de drum; pân-atunci „Legenda” la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă,
tu nu vei fi geloasă pe el, fetiţul meu gingaş şi mititel, şi nu te-i supăra că nu-ţi scriu imediat, nici că nu-ţi
scriu mult. Cred că e un gen cu totul nou acela pe care-l cultiv acum. E de-o linişte perfectă, Veronică, e
senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit. Căci tu eşti regina stelelor din cerul
meu şi regina gândurilor mele graziosa grazziosissima donna pe care o sărut de mii de ori în somn şi trează
şi mă plec ei ca robul din ,,O mie şi una de nopţi".
Emin
10 aprilie 1882
Textele reproduse au fost selectate dintr-un volum de corespondenţă între Mihai Eminescu şi Veronica Micle,
intitulat „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit”. Ai fi interesat să citeşti întreaga carte? Dacă răspunsul
este DA, justifică-ţi dorinţa. Dacă răspunsul este NU, motivează-ţi dezacordul, într-un text de 15-20 de
rânduri. (1,5 p)

III. Prezinta, intr-un eseu de doua pagini, tema si viziunea despre lume intr-un roman studiat. (2,5 p)

1 p din oficiu