Arhaismele si regionalismele

De retinut:
Arhaismele sunt elemente lingvistice, forme gramaticale sau constructii sintactice
care nu se mai folosesc astazi.
In textele literare, arhaismele pot avea functie de evocare a unor epoci trecute sau
de caracterizare a personajelor prin modul in care acestea vorbesc.
Exista mai multe tipuri de arhaisme :
- fonetice (pronuntari invechite) : părete (perete), rumpe (rupe) ;
- lexicale (denumiri ale unor realitati care nu mai exista) : logofăt, vornic ;
- gramaticale : *morfologice (forme invechite de plural ale unor substantive) :
aripe, documenturi ;
*sintactice : « preot desteptării noastre » (M. Eminescu)

Regionalismele  sunt elemente lingvistice, forme gramaticale sau sensuri care se

folosesc doar in anumite regiuni si care difera fata de norma limbii literare.
In textele literare, regionalismele pot avea functie de localizare a actiunii intr-o
anumita zona sau de caracterizare a personajelor prin modul in care acestea
vorbesc.
Regionalismele sunt de mai multe feluri :
- fonetice (in Moldova se pronunta, de exemplu hierbe pentru fierbe, ghine
pentru bine) ;
- gramaticale (in Moldova , viitorul este construit cu auxiliarele oi, a : oi
merge, a face); dezacordul subiect – predicat , in Muntenia : ei face);
- lexicale ( « omletă » - paparadă, in Ardeal , scrob, in Moldova);
- semantice (“măşini” – chibrituri, in Crisana)
 Fisa de lucru 1

Lucrati in grupe de 4-5 elevi. Plasati pe harta de mai jos cuvinte sau forme care
sunt specifice unor regiuni pe care le cunoasteti ( unde locuiti voi sau rude ale
voastre).
 Fisa de lucru 2
Se da textul :
"Trimisul s-a intors bogat rasplatit, aducand si pentru curtezanul nostru urmatorul
bilet din partea marelui postelnic :
« Arhon…
Inaltimea Sa mi-a poruncit sa-ti fac cunoscut ca mane dimineata sa te înfăţoşezi
la curte , spre a imbrăca caftan de vornic mare. » "
( C. Negruzzi, Istoria unei placinte)
I . Lucrati in perechi. Bifati in tabel, pentru arhaismele din fragmentul de
mai sus , tipul acestora.

ARHAISM ARHAISM ARHAISM

LEXICAL FONETIC MORFOLOGIC
arhon
caftan
vornic
infatosezi
curte
postelnic

Dictionar (minimal) :
Arhon s.m. (inv.) titlu de politete cu care se adresa cineva unui boier (cu sensul de
“dmnule”/ “boierule”) in epoca fanariota ;
Caftan s.n. (inv.) 1. manta orientala , alba, lunga si larga, impodobita cu piese de aur
sau de matase, purtata de boierii si de domnitorii romani ; 2. rang boieresc ;
Vornic s.m. (inv) 1. mare dregator , sef al curtii domnesti cu drept de judecata in tara,
in fruntea treburilor interne. 2. primar al unui sat sau targ etc.;

II. Lucrati in perechi ! Cuvintele subliniate in fragmentul urmator sunt

regionalisme. Grupati-le in tipurile mentionate mai jos.
«  […] la Humulesti torc si fetele si baietii, si femeile si barbatii, si se fac multe
giguri de sumani[…]. Cu asta se hranesc mai mult humulestenii, răzăşi fara
pamanturi, si cu negustoria din picioare : vite , cai, porci, oi , branza, lână, oloiu, sare
si faina de păpuşoi ; sumane mari , genunchere si sărdace ; iţari , bernevici ,
cămeşoaie, lăicere si scorţuri inflorite… »
(I. Creanga – Amintiri din copilarie )
Regionalisme lexicale…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Regionalisme fonetice…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Dictionar (minimal) :
Razasi s.m. (inv.) tarani liberi, posesori in devalmasie, de pamant mostenit; mosnean;
Oloiu -ulei
Papusoi – porumb ;
Sardac – suman scurt pana la brau, surtuc ;
Bernevici- pantaloni taranesti, largi si grosi ;
Laicere- covoare taranesti lungi si inguste, de impodobit peretii ;
 Fisa de lucru 3

1. Grupeaza pe coloane diferite regionalismele si arhaismele : gavanos, iminei,

veteran, mansetă, caftan, nămaie, sămădău , cucuruz, postelnic, opincă, picere
Regionalisme Arhaisme
……………………. ………………..
……………………. …………………
……………………. …………………
……………………. …………………
…………………….. …………………
…………………….. …………………..
Dictionar (minimal) :
GAVANÓS, gavanoase, s. n.  Borcan (pentru dulceață); vas de lut smălțuit; oală (pentru vin) ;
IMINÉI s. m. pl. Pantofi cu vârful ascuțit, purtați în trecut de țărani; pantofi de modă turcească, cu
căputa înconjurând călcâiul, făcuți din marochin și purtați odinioară de boieri;
VETERÁN, -Ă, veterani, -e, subst. 1. S. m. Ostaș roman liberat după terminarea serviciului militar și
care obținea la liberare o serie de privilegii. 2. S. m. Bărbat (în vârstă) care a participat la unul sau mai
multe războaie. 3. S. m. și f. Persoană (în vârstă) care a activat și s-a remarcat vreme îndelungată într-
o acțiune (de mare răspundere), într-o instituție etc.;
MANȘÉTĂ1 ~e f. 1) Bandă fixă sau mobilă de pânză, aplicată în partea de jos a mânecii unei cămăși
sau bluze. 2) Margine răsfrântă în partea de jos a pantalonilor. 3) Piesă de cauciuc sau de piele, în
formă de inel sau de cilindru, care servește la etanșarea unor deschizături în instalațiile tehnice. ;
CAFTÁN, caftane, s. n.  Manta orientală, albă, lungă și largă, împodobită cu fire de aur sau de mătase,
pe care o purtau domnitorii și boierii români. ◊ Expr. A îmbrăca (cu sau în) caftan = a (se) ridica la
rangul de domn sau de boier. ♦ Simbol al rangului de boier;
nămáie, nămăi, - vită cornută;
SĂMĂDẮU, sămădăi, s. m. (Reg.) Persoană care ține socotelile cuiva; contabil;
cucurúz (-zi), s. m. – 1. Știulete de porumb. – 2. Porumb. – 3. Con de brad și alte conifere;
POSTÉLNIC, postelnici, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui
mare boier, membru al sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și organiza
audiențele la domn; boier care avea acest titlu;
OPÍNCĂ, opinci, s. f. 1. Încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele sau de
cauciuc, strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor;

2. Identifica in textele de mai jos arhaismele. Precizeaza felul lor (arhaisme

fonetice, lexicale, semantice,gramaticale)

a).” Bine ştim că cuvintele trebue să fie ca banii , că banii aceia sunt buni carii
îmblă in toate tărâle, aşea si cuvintele acealea sunt bune carele le inteleg toti. Noi
derept aceaea ne-am silit den cât am putut să izvodin aşea cum să inteleaga toti…”
(Simion Stefan – Predoslovie la Noul Testament de la Balgrad)
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

b). « Alexandrel-Voievod, feciorul bălan al Domniei, sări de-a dreptul din şa.
Purta , ca şi părintele său , brocart de Venetia, giugiuman de samur si marochinuri.
Trei boieri dintre cei mari, care insoteau pe stapan , adica portarul Sucevei, Bodea,
Toma logofatul si Iuga postelnicul, isi lăsară caii in mâna slujitorilor si grăbiră la
trecerea pârâului. »
(M. Sadoveanu - Fratii Jderi)
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
 Fisa de lucru 4

1. Subliniaza regionalismele din fragmentul urmator si precizeaza care tip de regionalism

predomina.

„Onorat aughitoriu,

Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre şi apoi
numai doară ghespre metoda intuikivă şi ghespre răspunsurile neapărake, neţăsitake ghe
lojica lucrului, amăsurat inkelijinţii şcolerului!"[…]

Pedagogul: No că-z ce iaşte grămakica? Că-z doar nu iaşte vun lucru mare”