Arhaismele si regionalismele

De retinut:
Arhaismele sunt elemente lingvistice, forme gramaticale sau constructii sintactice
care nu se mai folosesc astazi.
In textele literare, arhaismele pot avea functie de evocare a unor epoci trecute sau
de caracterizare a personajelor prin modul in care acestea vorbesc.
Exista mai multe tipuri de arhaisme :
- fonetice (pronuntari invechite) : prete (perete), rumpe (rupe) ;
- lexicale (denumiri ale unor realitati care nu mai exista) : logoft, vornic ;
- gramaticale : *morfologice (forme invechite de plural ale unor substantive) :
aripe, documenturi ;
*sintactice : preot desteptrii noastre (M. Eminescu)
Regionalismele sunt elemente lingvistice, forme gramaticale sau sensuri care se
folosesc doar in anumite regiuni si care difera fata de norma limbii literare.
In textele literare, regionalismele pot avea functie de localizare a actiunii intr-o
anumita zona sau de caracterizare a personajelor prin modul in care acestea
vorbesc.
Regionalismele sunt de mai multe feluri :
- fonetice (in Moldova se pronunta, de exemplu hierbe pentru fierbe, ghine
pentru bine) ;
- gramaticale (in Moldova , viitorul este construit cu auxiliarele oi, a : oi
merge, a face); dezacordul subiect predicat , in Muntenia : ei face);
- lexicale ( omlet - paparad, in Ardeal , scrob, in Moldova);
- semantice (mini chibrituri, in Crisana)

Fisa de lucru 1

Lucrati in grupe de 4-5 elevi. Plasati pe harta de mai jos cuvinte sau forme care
sunt specifice unor regiuni pe care le cunoasteti ( unde locuiti voi sau rude ale
voastre).

Fisa de lucru 2
Se da textul :
"Trimisul s-a intors bogat rasplatit, aducand si pentru curtezanul nostru urmatorul
bilet din partea marelui postelnic :
Arhon
Inaltimea Sa mi-a poruncit sa-ti fac cunoscut ca mane dimineata sa te nfoezi
la curte , spre a imbrca caftan de vornic mare. "
( C. Negruzzi, Istoria unei placinte)
I . Lucrati in perechi. Bifati in tabel, pentru arhaismele din fragmentul de
mai sus , tipul acestora.
ARHAISM
LEXICAL

ARHAISM
FONETIC

ARHAISM
MORFOLOGIC

arhon
caftan
vornic
infatosezi
curte
postelnic
Dictionar (minimal) :
Arhon s.m. (inv.) titlu de politete cu care se adresa cineva unui boier (cu sensul de
dmnule/ boierule) in epoca fanariota ;
Caftan s.n. (inv.) 1. manta orientala , alba, lunga si larga, impodobita cu piese de aur
sau de matase, purtata de boierii si de domnitorii romani ; 2. rang boieresc ;
Vornic s.m. (inv) 1. mare dregator , sef al curtii domnesti cu drept de judecata in tara,
in fruntea treburilor interne. 2. primar al unui sat sau targ etc.;
II.

Lucrati in perechi ! Cuvintele subliniate in fragmentul urmator sunt

regionalisme. Grupati-le in tipurile mentionate mai jos.
[] la Humulesti torc si fetele si baietii, si femeile si barbatii, si se fac multe
giguri de sumani[]. Cu asta se hranesc mai mult humulestenii, rzi fara
pamanturi, si cu negustoria din picioare : vite , cai, porci, oi , branza, ln, oloiu, sare
si faina de ppuoi ; sumane mari , genunchere si srdace ; iari , bernevici ,
cmeoaie, licere si scoruri inflorite
(I. Creanga Amintiri din copilarie )
Regionalisme lexicale

Regionalisme fonetice

Dictionar (minimal) :
Razasi s.m. (inv.) tarani liberi, posesori in devalmasie, de pamant mostenit; mosnean;
Oloiu -ulei
Papusoi porumb ;
Sardac suman scurt pana la brau, surtuc ;
Bernevici- pantaloni taranesti, largi si grosi ;
Laicere- covoare taranesti lungi si inguste, de impodobit peretii ;

Fisa de lucru 3
1. Grupeaza pe coloane diferite regionalismele si arhaismele : gavanos, iminei,
veteran, manset, caftan, nmaie, smdu , cucuruz, postelnic, opinc, picere
Regionalisme
Arhaisme
.
..
.

..

..
..
Dictionar (minimal) :
GAVANS, gavanoase, s. n. Borcan (pentru dulcea); vas de lut smluit; oal (pentru vin) ;
IMINI s. m. pl. Pantofi cu vrful ascuit, purtai n trecut de rani; pantofi de mod turceasc, cu
cputa nconjurnd clciul, fcui din marochin i purtai odinioar de boieri;
VETERN, -, veterani, -e, subst. 1. S. m. Osta roman liberat dup terminarea serviciului militar i
care obinea la liberare o serie de privilegii. 2. S. m. Brbat (n vrst) care a participat la unul sau mai
multe rzboaie. 3. S. m. i f. Persoan (n vrst) care a activat i s-a remarcat vreme ndelungat ntro aciune (de mare rspundere), ntr-o instituie etc.;
MANT1 ~e f. 1) Band fix sau mobil de pnz, aplicat n partea de jos a mnecii unei cm i
sau bluze. 2) Margine rsfrnt n partea de jos a pantalonilor. 3) Pies de cauciuc sau de piele, n
form de inel sau de cilindru, care servete la etanarea unor deschizturi n instala iile tehnice. ;
CAFTN, caftane, s. n. Manta oriental, alb, lung i larg, mpodobit cu fire de aur sau de mtase,
pe care o purtau domnitorii i boierii romni. Expr. A mbrca (cu sau n) caftan = a (se) ridica la
rangul de domn sau de boier. Simbol al rangului de boier;
nmie, nmi, - vit cornut;
SMDU, smdi, s. m. (Reg.) Persoan care ine socotelile cuiva; contabil;
cucurz (-zi), s. m. 1. tiulete de porumb. 2. Porumb. 3. Con de brad i alte conifere;
POSTLNIC, postelnici, s. m. 1. (n evul mediu, n ara Romneasc i n Moldova) Titlu dat unui mare
boier, membru al sfatului domnesc, care avea n grij camera de dormit a domnului i organiza
audienele la domn; boier care avea acest titlu;
OPNC, opinci, s. f. 1. nclminte rneasc fcut dintr-o bucat dreptunghiular de piele sau de
cauciuc, strns pe laba piciorului cu ajutorul nojielor;

2. Identifica in textele de mai jos arhaismele. Precizeaza felul lor (arhaisme

fonetice, lexicale, semantice,gramaticale)
a). Bine tim c cuvintele trebue s fie ca banii , c banii aceia sunt buni carii
mbl in toate trle, aea si cuvintele acealea sunt bune carele le inteleg toti. Noi
derept aceaea ne-am silit den ct am putut s izvodin aea cum s inteleaga toti
(Simion Stefan Predoslovie la Noul Testament de la Balgrad)

b). Alexandrel-Voievod, feciorul blan al Domniei, sri de-a dreptul din a.

Purta , ca i printele su , brocart de Venetia, giugiuman de samur si marochinuri.
Trei boieri dintre cei mari, care insoteau pe stapan , adica portarul Sucevei, Bodea,
Toma logofatul si Iuga postelnicul, isi lsar caii in mna slujitorilor si grbir la
trecerea prului.
(M. Sadoveanu - Fratii Jderi)

Fisa de lucru 4
1. Subliniaza regionalismele din fragmentul urmator si precizeaza care tip de regionalism
predomina.
Onorat aughitoriu,
Vom cuta s ne roskim astzi ghespre metoda ghe a prda grmakica n jenre i apoi
numai doar ghespre metoda intuikiv i ghespre rspunsurile neaprake, nesitake ghe
lojica lucrului, amsurat inkelijinii colerului!"[]
Pedagogul: No c-z ce iate grmakica? C-z doar nu iate vun lucru mare