PROIECT DIDACTIC

Clasa: a XII-a B
Disciplina: Limba i literatura romn
Tipul leciei: predare/ dobndire de noi cunotine
Subiectul: Lirica experimentalist .Antiarta - Avangardismul
Profesor: Roatis Cristina
Desfsurarea leciei
1)Moment organizatoric: Profesorul salut elevii,noteaz absenele si se ocup de organizarea
clasei,asigurnd o atmosfer potrivit desfsurrii leciei si pregtirea celor necesare pentru lecie.
2) Verificarea temei scrise : Profesorul trece printre bnci pentru a vedea dac toi elevii au scris si,acolo
unde este cazul,face observaii privind modul de rezolvare a temei ori aspectul caietelor.Se va trece apoi la
verificarea calitativ a temei(coninutul acesteia) culegerea si consemnarea unor date/informaii
suplimentare despre avangardismul romnesc.
3)Reactualizarea cunostinelor anterior nsusite : Se realizeaz oral,recurgndu-se la evaluarea frontal si apoi
la cea individual.Se verific nsusirea informaiilor despre avangardism,cuprinse n manual si lecturate n
ora precedent.
4)Anunarea temei si a obiectivelor: Astzi vom explica titlul acestei uniti de nvare(Lirica
experimentalist. Antiarta),vom ncerca s deslusim mpreun semnificaiile sintagmei avangard
literar,vom aminti principalii reprezentani si vom meniona trsturile mai importante ale avangardismului
romnesc.n final,pentru o mai bun nelegere vom alege spre exemplificare o creaie avangardist evalund
astfel si cunosinele dobndite.
5)Dirijarea nvrii: Profesorul scrie data si titlul pe tabl,iar elevii n caiete si apoi explic titlul unitii de
nvare: Lirica experimentalist.Antiarta Lirica experimentalist se refer la acele creaii ale poeilor
avangardisti care si propun s aduc ceva nou,inedit n literatura romn,sub forma unui experiment,acesta
fiind principalul mijloc de cunoastere,de creaie.
Antiarta se refer la faptul c aceste creaii lirice nu respect principiile academice ale
artei/literaturii,asa cum au procedat predecesorii avangardistilor (romanticii-M.Eminescu, simbolistii
Al.Macedonski,G.Bacovia,modernistii-T.Arghezi,L.Blaga,I.Barbu) care s-au ncadrat n anumite tipare
specifice curentului literar cruia aparin.
Termenul de avangard este dat curentelor literar-artistice aprute n special la nceputul sec. al XXlea,care au ncercat s sparg canoanele artei tradiionale,recurgnd la forme ndrznee, uneori excentrice.
Curente literare avangardiste: expresionismul,dadaismul, suprarealismul.
O descriere a fenomenului artistic avangardist ar putea s plece chiar de la metafora militar prin care este
desemnat: trup de soc ce si propune s dinamiteze tradiia literar si artistic preexistent.Avangarda capt
astfel un caracter anticipativ si radical inovator.
Precursorul avangardismului romnesc este considerat ns Urmuz,ale crui scrieri suprarealist-absurde
circulau pe cale oral n cercurile literailor romni,nainte de primul rzboi mondial (Plnia si
Stamate,Schie fantastice,Pagini bizare). Urmuz devine promotorul unor modele noi de fraze pe o
structur aparent incoerent,ilogic,constituindu-se ntr-un adevrat manifest estetic al scriiturii
experimentale.
Miscarea avangardist ns este marcat ndeosebi de curentul numit dadaism-denumire din limba francez
dada-clu de lemn(n limbajul copiilor)si la figurat: idee fix, nclinaie.
Ori de cte ori se pronun termenul de dadaism,categoriile descriptive sunt: negaie, nonconformism,
revolt, ruptur, distrugere, dezarticularea logicii si a semanticii.Numele curentului se leag de Tristan
Tzara(1896-1963),Ion Vinea. Ei scot revista Simbol(1912) n care militeaz pentru arta modern si revista
Chemarea(1915) unde public versuri Tristan Tzara.
Publicatii de avangard:
Contimporanul,Integral,Unu,75 H.P., Punct,Urmuz,Alge.

La revista Contimporanul ,care are un rol deosebit n miscarea de avangard(milita pt.o art care s
reprezinte formele pure,imgine,fr corespondene n natur), vor publica : I.Barbu si poei avangardisti
ca :Urmuz,T.Tzara, Ilarie Voronca.
Un alt curent de avangard care s-a manifestat si n literatura romn a fost suprarealismul, ntemeiat de
Andre Breton n Frana,care proclama o libertate total de expresie. Miscarea se opune spiritului lui
Rimbaud,Mallarme.Se glorific psihanaliza, cultivarea lumii a halucinaiilor,iar imaginea suprarealist se
creeaz prin asocierea unor realiti incompatibile.
Expresionismul care se manifest n poezie,proz,dramaturgie,pictur,sculptur, arhitectur,muzic a luat
nastere n Germania dup 1910.Are la baz exprimarea lumii subiective a autorului prin idei absolute.In
literatura romn,expresionismul se mbin cu o viziune arhaic-folcloric si ortodoxist,identificndu-se n
creaiile scriitorilor L.Blaga, V.Voiculescu, A.Philippide.
Printre scriitorii de avangard menionm pe Urmuz, T.Tzara, I.Vinea, Ilarie Voronca, G.Bogza, Sasa Pan,
Gellu Naum, Virgil Carianopol.
Trsturi tipologice ale avangardei:
Spiritul negator Se manifest sub forma negaiei,care variaz n intensitate,de la contestarea amuzant pn
la disperarea sinucigas. Constituie un moto al gndirii si al imaginaiei scriitorului avangardist.
Spiritul ludic Prezint o alternativ a spiritului negator.
Destructurarea textului poetic(renunarea la structura clasic a formei poeziilor)
-prozodic(versul alb,renunarea la structura pe strofe),
-sintactic(modificarea statutului deinut de elementele de relaie);
-stilistico-retoric(renunarea la diferenele dintre planul figurat si cel nonfigurat,centrarea discursului nu pe
figuri de stil, ci pe imagine, pe expresivitate)
Concluzie:
Discursul poetic cunoaste forme noi de exprimare,sprgnd regulile tradiionale; noi asocieri de termeni,
refuzul metaforei tradiionale,schimbarea sintezei,introducerea unui limbaj familiar,evident,determinnd un
alt discurs poetic,propunnd o direcie bazat pe noi formule de expresie.
6)Asigurarea feed-back-ului: Se realizeaz prin verificarea modului de rezolvare a unor fise de munc
independent, concepute difereniat, pe mai multe sarcini de lucru, n perechi.
7)Evaluarea final: Profesorul face aprecieri privind participarea calitativ si cantitativ a elevilor la
lecie,acord note si le motiveaz.
8)Tema pentru acas:
Extagei,din surse proprii,informaii bibliografice despre ct mai muli scriitori avangardisti.
n funcie de trsturile tipologice ale avangardei, analizai o creaie poetic avangardist la alegere. /
Elaborai o creaie poetic avangardist.