TRANSMISII PRIN CURELE

CONSIDERATII GENERALE

Transmisiile prin curele servesc la transmiterea puterii între doi sau mai mulţi arbori. Transmisia
prin curele este un mecanism format din urmǎtoarele elemente cinematice: subansamblul roţii
conducǎtoare, subansamblul roţii conduse şi cureaua ca element cinematic, flexibil, de legǎturǎ
între roţile de curea.
Transmiterea energiei mecanice de la roata conducǎtoare la roata condusǎ se face prin
intermediul curelei sub acţiunea forţelor de frecare dezvoltate între aceasta şi roţile transmisiei.
Ca urmare a acestui fapt, în timpul funcţionǎrii transmisiei, ramura conducǎtoare este mai
puternic solicitatǎ decât cea condusǎ.
Transmisiile prin curele au o mare utilizare datoritǎ avantajelor certe pe care acestea le prezintǎ
în raport cu alte transmisii mecanice:
- funcţionare silenţioasǎ;
- protejeazǎ lanţul cinematic din care fac parte, la suprasarcinǎ, prin efectul de patinare;
- amortizeazǎ şocurile şi vibraţiile;
- permite transmiterea energiei mecanice la distanţe mari şi într-o gamǎ largǎ de distanţe dintre
axe;
- construcţie simplǎ şi robustǎ, cost scăzut şi întreţinere uşoarǎ;
- sunt standardizate şi aceasta asigurǎ interschimbabilitate;
- pot realiza orice raport de transmitere, cu schimbarea sensului şi direcţiei de mişcare;
- izoleazǎ electric motorul de utilajul acţionat.
Dintre neajunsurile pe care la prezintǎ utilizarea transmisiilor prin curele se pot aminti:
- durabilitate limitatǎ din cauza oboselii sau îmbǎtrânirii cauciucului;
- randament scǎzut:   0,94...0,96 ;
- necesitǎ dispozitive de întindere;
- dimensiuni de gabarit relativ mari;
- sunt sensibile la caldurǎ, umiditate şi unsoare;
- raportul de transmitere nu este riguros constant din cauza posibilitǎţii de alunecare elasticǎ
sau patinare la suprasarcinǎ;
- introduc forţe de apǎsare în arbori (forţe radiale) deoarece transmisia prin curele poate
funcţiona doar dacǎ ramurile de curea sunt tensionate (preîntinse);
- se încarcǎ electrostatic prezentând risc de explozie şi incendiu.
DOMENII DE UTILIZARE

rapoarte de transmitere i  8;
- distanţe dintre axe: A<3 m pentru curele trapezoidale
A<12 m pentru curele late;
- puteri transmise: P<2000 kW pentru curele late
P<1200 kW pentru curele trapezoidale
P<1800 kW pentru curele dinţate;
- viteze periferice de lucru: v  40 m/s pentru curele trapezoidale
v  30 m/s pentru curele late
v  60 m/s pentru curele dinţate;
- utilizare: autovehicole, maşini unelte, pompe, compresoare, etc.

CLASIFICAREA TRANSMISIILOR PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Clasificarea transmisiilor prin curele trapezoidale se poate

face dupǎ următoarele criterii:
- dupǎ poziţia axelor arborilor antrenaţi:
- cu axe paralele -cu ramuri deschise
-cu ramuri închise
-cu axe încrucişate - cu rolǎ de ghidare
- fǎrǎ rolǎ de ghidare
-cu axe concurente;
- dupǎ numǎrul arborilor antrenaţi:
- cu un arbore condus;
- cu mai mulţi arbori conduşi;
-dupǎ numǎrul de curele:
- cu o curea (obligatoriu la curele late);
- cu mai multe curele ;
-dupǎ posibilitatea de pretensionare a curelelor:
-cu rolǎ de întindere la distanţǎ dintre axe fixǎ;
-fǎra rolǎ de întindere la distanţǎ dintre axe variabilǎ;
-dupǎ forma secţiunii transversale a curelei: dreptunghiularǎ
(latǎ), pǎtratǎ, rotundǎ, trapezoidalǎ, dinţatǎ.
CONSTRUCTIA CURELELOR

In alegerea materialului curelelor s-au avut în vedere cerinţele pe care acestea trebuie sǎ la
îndeplineascǎ în funcţionare, şi anume:
- rezistenţǎ la obosealǎ şi uzurǎ;
- sensibilitate scǎzutǎ la agenţii de mediu (umiditate, temperaturǎ);
- coeficient de frecare ridicat (curelele transmit energia mecanicǎ prin frecarea dintre acestea şi
roţile de curea).
Materialele utilizate pentru construcţia curelelor sunt: piele de bovinǎ, cauciuc, materiale
textile, benzi metalice. Curelele late se executǎ din materilae textile, cauciuc cu inserţie textilǎ,
piele de bovinǎ de diverse grosimi şi cu straturi multiple. Modul de asociere al acestor materiale
conduce la diferite forme şi tehnologii de realizare.

Având în vedere larga utilizare a curelelor trapezoidale se vor face referiri la materialul utilizat şi
forma constructivǎ a acestora.
Curelele trapezoidale sunt fǎrǎ fine (sfârşit), sunt standardizate, au o portanţǎ ridicatǎ şi o
aderenţǎ foarte bunǎ la roţile de curea.
Curelele trapezoidale se clasificǎ la rândul lor dupǎ raportul lp/h în:
- curele trapezoidale înguste pentru lp/h=1,05…1,1;
- curele trapezoidale clasice pentru lp/h=1,3…1,4;
- curele trapezoidale late pentru lp/h=3,125. unde lp este grosimea curelei pe fibra neutrǎ iar
h este înǎlţimea curelei în secţiune (fig.3.3).
Curelele trapezoidale au forma unui trapez isoscel într-o secţiune transversalǎ. La exteriorul
curelei se aflǎ un strat de protecţie. In interior se gǎseşte o inserţie textilǎ care dǎ rezistenţa
mecanicǎ, cuprinsǎ într-o masa de cauciuc. Inserţia textilǎ poate fi dispusǎ într-o reţea sau sub
formǎ de şnur.
Curelele trapezoidale înguste sunt standardizate în urmǎtoarele tipuri: SPZ, SPA, SPB, 16x15,
SPC şi într-o gamǎ foarte largǎ de lungimi.
CALCULUL NUMARULUI DE CURELE

Se calculeaza numarul preliminar de curele cu relatia:

Cf – coeficientul de functionare
P1 – puterea de transmis de catre roata de curea conducatoare
CL – coeficientul de lungime
CB – coeficientul unghiului de infasurare
P0 – puterea nominala transmisa de o curea

Numarul definitive de curele se calculeaza astfel:

z0 – numarul preliminar de curele

Cz – coeficientul numarului de curele