Sunteți pe pagina 1din 6

incredibilia.

ro

„Clăpari Verzi”, cadavrul după care se


orientează alpiniștii pe Everest

5-7 minutes

Numărul de alpiniști care mor încercând să cucerească


Vârful Everest crește de la an la an. De obicei, cauzele
morții sunt hipotermia, epuizarea, lipsa de oxigen sau
accidentările. Odată ce îngheață, trupurile celor decedați
devin una cu muntele și majoritatea rămân acolo pentru
totdeauna.

Unul dintre cei mai renumite repere de pe Everest este


corpul neînsuflețit al alpinistului cunoscut drept „Clăpari
Verzi”, poreclit astfel după culoarea echipamentului care
iese în evidență în peisajul alb-gri al muntelui.
Foto: Smithsonian Magazine

Trupul se află pe o rută folosită intens de alpiniști și a


devenit unul dintre punctele de reper în drumul acestora
spre vârf.

Și totuși, cine a fost „Clăpari Verzi”? Nu mulți cunosc


adevărata poveste a acestui alpinist sau ce l-a
determinat să urce pe Everest.

Tsewang Pajlor a murit la doar 28 de


ani
Descoperă zilnic ceva interesant

Abonează-te gratuit acum și îți vom trimite în fiecare


dimineață un email cu cele mai noi articole și curiozități.
Din când în când, îți vom recomanda și cărți care merită
citite.

Deși identitatea sa nu a fost stabilită oficial, ipoteza cea


mai răspândită este că trupul este al lui Tsewang Paljor,
un polițist de frontieră indian care și-a pierdut viața în
1996.

Noaptea de 10 spre 11 mai 1996 a un moment tragic în


istoria Muntelui Everest. Un viscol puternic a lovit
muntele, ucigând opt persoane, printre care și Tsewang
Paljor. A fost cel mai mare număr de oameni care au
murit pe Everest într-o singură zi.
Singurele fotografii cunoscute ale lui Tsewang Paljor. Foto:
Daily Bangladesh

Mai mulți ghizi cu experiență au pierit în acea noapte.


Paljor făcea parte dintr-o expediție de cucerire a Vârfului
Everest organizată de Poliția de Frontieră Indo-Tibetană.
Dintre cei șase membri ai expediției, trei și-au pierdut
viața, printre care și Tsewang Pajlor.

Nu se cunosc multe detalii despre viața lui Tsewang


Pajlor. Se știe că s-a născut în statul indian Jammu și
Kashmir și că a abandonat studiile după terminarea
clasei a X-a, pentru a-și ajuta părinții.

S-a angajat în Poliția de Frontieră Indo-Tibetană, iar


această decizie avea să ducă la sfârșitul său prematur,
la vârsta de doar 28 de ani.

Deși se știe că Tsewang Pajlor purta clăpari verde-neon


în timpul expediției, se speculează și că trupul
neînsuflețit i-ar aparține, de fapt, unui alt membru al
expediției, Dorje Morup.

Unii alpiniști se odihnesc lângă


trupul neînsuflețit
Indiferent care este identitatea lui „Clăpari Verzi”, un
lucru este cert: toți alpiniștii care abordează Vârful
Everest prin partea de nord trebuie să treacă pe lângă
cadavru, care se află lângă o peșteră.

Datorită poziționării sale și clăparilor care ies în evidență,


„Clăpari Verzi” s-a transformat într-un punct de reper
pentru alpiniști. Paljor a murit la altitudinea de 8.500 de
metri, astfel că, atunci când îi văd trupul, cățărătorii știu
ce distanță mai au de străbătut până în vârf.

Peștera lângă care zace „Clăpari Verzi” este marcată cu Ɨ2.


Foto: Wikimedia

Deoarece se află atât de aproape de potecă, trupul lui


Paljor este imposibil de ratat. În timpul ninsorilor
abundente, când poteca este puțin deviată, alpiniștii
trebuie să pășească peste picioarele lui Pajlor pentru a
înainta.

Potrivit alpinistului Noel Hanna, aproximativ 80% dintre


alpiniștii care folosesc poteca de nord se odihnesc în
mica peșteră lângă care zace „Clăpari Verzi”.

Deoarece le oferă adăpost împotriva vântului, unii profită


de momentul de respiro și chiar iau o mică gustare lângă
trupul neînsuflețit.

De ce a rămas trupul lui Tsewang


Pajlor pe munte?

Alpinistul britanic George Mallory (centru, marcat cu un halou


în jurul capului) a dispărut pe Everest în 1924, iar trupul său a
fost găsit abia 75 de ani mai târziu. Foto: Wikimedia

Deși nimeni nu știe numărul exact al trupurilor


neînsuflețite de pe Muntele Everest, se estimează că
acesta este în jur de 280. Potrivit Himalaya Database,
majoritatea șerpașilor, localnici care trăiesc pe frontiera
dintre Tibet și Nepal, își pierd viața la altitudini mai mici,
în timp ce străinii mor, de obicei, mai aproape de vârf.

Majoritatea alpiniștilor mor în drum spre vârf sau la


coborâre, nu în taberele intermediare de pe traseu. În
funcție de locul în care decedează, unii dintre ei ajung să
fie faimoși și chiar primesc porecle de la alpiniștii care
trec pe lângă ei.

Dar de ce nu sunt aceste trupuri recuperate de pe


munte? Deși familiile victimelor își doresc să le ofere o
înmormântare conform tradițiilor, operațiunile de
recuperare sunt aproape imposibile.

Odată ce îngheață, trupurile devin extrem de greu de


îndepărtat. Înconjurate de gheață, se „lipesc” de munte.
Mai mult, trupurile înghețate sunt grele și reprezintă o
adevărată provocare pentru echipele de recuperare.

De obicei, este nevoie de munca a șase până la opt


șerpași, care își pun viața în pericol pentru a îndepărta
trupurile de pe munte. De asemenea, costurile unei astfel
de operațiuni sunt prohibitive, motiv pentru care multe
familii optează, până la urmă, pentru acoperirea
cadavrelor.

„Clăpari Verzi” a fost dat dispărut


În 2014, alpiniștii de pe Everest au relatat că trupul lui
„Clăpari Verzi” lipsea din locul obișnuit. În următorii trei
ani, nimeni nu l-a mai văzut. S-a presupus că trupul
fusese mutat sau acoperit, însă nu existau dovezi care
să confirme acest lucru.

Trupul a reapărut în 2017, când alpiniștii au început să


semnaleze din nou prezența lui lângă celebra peșteră.

S-ar putea să vă placă și