Vulpe Anastasia

Degradarea vegetație
Vegetația reprezintă totalitatea formațiunilor plante eterogene ca origine geografică și cu înrudiri
diverse, dar grupate împreună de necesitățile de trai în unități de viață
numite fitocenoze și asociații. Vegetația este o asamblare a speciilor de plante și a acoperirii pe
care o oferă.
La rândul său problema cum ar fi degradarea vegetației poate conduce spre mai multe problem
cum ar fi: distrugerea directă în timpul utilizării (tăierea pădurilor, cosirea, recoltarea cu diverse
scopuri, pășunatul animalelor de companie), în crearea de rezervoare, în cursul. Unele problem
din lista propusă de mai sus vor fi descries și exemplificate.
Prima problemă ar fi arderea vegetaţiei care a fost și este practicată de oameni în diverse
scopuri: începînd cu cele mai simple necesităţi (obţinerea căldurii şi luminii, gătitul hranei,
alungarea animalelor sălbatice, apărarea de duşmani etc.) şi continuînd cu incendierea vegetaţiei
în scopul obţinerii unor noi terenuri agricole. Chiar şi la etapa actuală, în condiţii de arşiţă şi din
neglijenţa omului, incendiile nimicesc suprafeţe enorme de pădure în SUA, Spania, Portugalia,
Grecia, Rusia, Australia etc. A doua problem este păşunatul excesiv (cînd se păşunează mai
intens decît reuşesc plantele să-şi revină) a afectat savanele şi stepele naturale, aceste acţiuni
conducînd la dispariţia multor specii de plante (de exemplu, năgara din stepa sudului Republicii
Moldova), la reducerea arealelor pentru păşunat şi la degradarea solurilor. Următoarea problem
este defrişarea pădurilor a început încă în perioadele preagricole, soldîndu-se cu reducerea
întinderilor împădurite de la 5 mld. ha pînă la circa 4 mld. ha. Cele mai mari prejudicii le-au
suferit pădurile temperate (pînă la 32%), şi în special cele de conifere, foarte importante din
punct de vedere industrial.
Măsuri de prevenire odată cu adoptarea, în anii 1999-2000, a legislaţiei ecologice a Republicii
Moldova, în care au fost prevăzute sancţiuni pentru acţiunile care conduc la degradarea
vegetaţiei, serviciile abilitate întocmesc anual multiple procese-verbale, cu penalizarea
persoanelor vinovate de tăierile ilicite ale arborilor din păduri şi de păşunatul ilicit al vitelor în
locurile interzise.
Degradarea lumii animale
Animalele formează cel mai mare regn din cele cinci ale lumii naturale. Deşi au evoluat în urma
altor fiinţe vii, ele reprezintă acum forma de viaţă dominantă pe Pământ. Ca şi plantele,
animalele sînt un component foarte important al circuitului de substanţe şi energie din biosferă și
în menţinerea echilibrului ecologic în mediul natural. Dispariţia unor specii de animale conduce
la destrămarea lanţurilor trofice şi a relaţiilor dintre specii. Marea diversitate a speciilor de
animale participă la realizarea unui şir de procese importante din natură, dintre care: formarea
rocilor, ca exemplu fiind organismele marine care contribuie prin cochiliile şi scheletele lor la
bioacumularea calcarului, denumit lumaşel; formarea solurilor cu contribuția resturilor organice
(ca părţi ale corpurilor moarte sau ca dejecţii), pe care le atacă viermii, insectele şi unele
mamifere (de exemplu, şobolanii), inclusiv cu aportul acestora la afînarea şi aerarea solurilor;
polenizarea şi răspîndirea plantelor cu ajutorul păsărilor, insectelor etc. sau prin transportarea
seminţelor de către animalele erbivore; crearea peisajelor naturale, căci nu ne putem închipui
cum ar arăta o pădure fără mamifere, păsări, insecte etc.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

Următorii factori determinați conduc la reducerea sau distrugerea speciilor de animale:

distrugerea directă (pescuitului, extrase pentru blană, carne, grăsime etc), în utilizarea
substanțelor chimice pentru combaterea dăunătorilor agriculturii (și adesea ucide nu numai
dăunători, dar, de asemenea, util pentru animalele umane). Deteriorarea condițiilor de viață ale
animalelor ca urmare a defrișărilor, aratului stepelor, drenării mlaștinilor, construcției
barajului, construcției urbane, poluării atmosferei, apei, solului etc. Activităţile necontrolate ale
oamenilor pun în pericol existenţa speciilor de animale. Astfel, pe cale de dispariţie sînt:
rinocerul de Sumatra, balena albastră, broasca ţestoasă uriaşă, condorul andin, dropia şi multe
altele.
Măsuri de protecție ce s-au interprins: Agenţia „Moldsilva” gestionează circa 336.000 ha de
terenuri de vînătoare, amplasate în mare parte în fondul forestier. În ultimii ani, datorită
măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de hrană pentru animalele de interes vânătoresc, se
înregistrează o ameliorare a situaţiei în gestionarea fondului cinegetic.
Degradarea solului
Impactul antropic negativ asupra solului se manifestă prin degradarea acestuia (deteriorarea
calității solului ca urmare a fertilității reduse) și distrugerea completă. Aceste procese pot apărea
ca urmare a fenomenelor naturale (modificări naturale ale condițiilor solului, erupții vulcanice,
uragane etc.) și ca urmare a activității economice umane iraționale. Fenomenele de degradare și
distrugere totală a solurilor sunt multiple. Eroziunea apei este procesul de distrugere a acoperirii
solului sub influența apei topite și a apei de ploaie. Eroziunea vântului (deflația) este procesul de
distrugere a acoperirii solului sub influența vântului. Eroziunea industrială a solului este
distrugerea acoperirii solului prin activități industriale umane, și anume înstrăinarea solurilor pe
orașe, orașe, drumuri, linii electrice și comunicații, conducte, cariere, rezervoare, depozite de
deșeuri etc. Deumificarea solurilor este o reducere a conținutului și a stocului de materie
organică. Există mai multe problem căror sunt supuse toate tipurile de sol de pe globul
pământesc cum ar fi:
1)Eroziunea apei este procesul de distrugere a acoperirii solului sub influența apei topite și a
apei de ploaie.
2)Eroziunea vântului (deflația) este procesul de distrugere a acoperirii solului sub influența
vântului.
3)Eroziunea industrială a solului este distrugerea acoperirii solului prin activități industriale
umane, și anume înstrăinarea solurilor pe orașe, orașe, drumuri, linii electrice și comunicații,
conducte, cariere, rezervoare, depozite de deșeuri etc.
4)Atriția solului și epuizarea solului sunt procese care apar în soluri ca urmare a cultivării
îndelungate a unui tip de cultură.
5)Deumificarea solurilor este o reducere a conținutului și a stocului de materie organică.
6)Salinizarea secundară a solurilor - salinizarea solurilor la irigația solului cu apă mineralizată
sau apă dulce ca urmare a creșterii nivelului apelor subterane mineralizate.
7)Aciditatea secundară a solului - aciditatea solului este sub răspunsul optim al solului, care
pentru multe plante agricole este în intervalul pH-ului de 5,5-8.
Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

8)Poluarea solului cu petrol și produse petroliere, metale grele, pesticide, îngrășăminte,

substanțe radioactive etc.
9)Suprahidratarea solurilor este un conținut excesiv de umiditate în sol.
Pentru combaterea eroziunii, se aplică următoarele măsuri antierozionale: organizarea terenurilor
în dependenţă de riscurile posibile; rotaţia culturilor pe cîmpurile agricole; plantarea perdelelor
forestiere; afînarea solurilor fără întoarcerea brazdei; lucrarea terenurilor după curbele de nivel;
alternarea fîşiilor de culturi prăşitoare cu cele de păioase; introducerea benzilor-tampon înierbate
pe cîmpurile cu plantaţii multianuale; reglementarea păşunatului; lichidarea tehnică a ravenelor
(astuparea cu tasare artificială) prin împădurire şi crearea unui sistem de drenaj al apelor de
ploaie. garea abundentă a terenurilor în pantă etc.). Măsurile principale de prevenire şi combatere
a alunecărilor de teren sînt: terasarea pantelor ; captarea (drenajul) apelor de pe pante;
împădurirea terenurilor cu risc de alunecare; construirea zidurilor de sprijin; utilizarea corectă a
terenurilor situate pe pante. Pentru a ameliora terenurile cu astfel de soluri, se aplică cîteva
măsuri: coborîrea nivelului . Măsuri de protecţie apelor freatice prin drenajul lor; administrarea
ghipsului pentru neutralizarea reacţiei acide a solului; desalinizarea prin fluxul descendent de
apă; împădurirea şi înierbarea acestor suprafeţe. Pentru combaterea degradării solurilor prin
deşertificare, sînt necesare următoarele măsuri complexe: restabilirea şi crearea unor noi fîşii de
protecţie a terenurilor agricole; utilizarea sistemelor moderne de irigare (prin picurare, irigare
subterană) cu ape slab mineralizate; utilizarea corectă a terenurilor, cu respectarea unui raport
raţional dintre terenurile agricole, păşuni şi păduri; cultivarea culturilor agricole cu cerinţe
moderate de umiditate, adaptate la riscurile de secetă; fertilizarea solurilor cu gunoi de grajd sau
resturi organice compostate, precum şi aplicarea unor cantităţi minime de îngrăşăminte chimice.
Pentru prevenirea poluării chimice a solurilor se impune: stocarea corectă a îngrăşămintelor şi
pesticidelor în depozite controlate, inclusiv respectarea cerinţelor de utilizare; conservarea
terenurilor intens poluate prin înierbare sau împădurire, interzicîndu-se orice activităţi economice
(păşunatul, cositul, colectarea fructelor şi a plantelor medicinale); recultivarea terenurilor de
lîngă depozite şi staţiile de preparare a soluţiilor prin aportul de sol fertil (stratul poluat să fie
extras şi îngropat în locuri speciale).
Despadurire
Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe
anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice. Cauzele
despaduririlor:
• hazarde naturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a
distrus pădurea de pe o suprafaţă de 70.000 kmp. ; 1980 –erupţia vulcanului Saint Hellens.
• incendiile ( atât cele cu cauze naturale , cât mai ales cele provocate ) . Ex. : Indonezia în 1983 ,
au fost distruse 3,7 mil. ha; Australia 1994 – 800.000 ha.
• tăierile ( pentru consumul casnic, materie primă industrială ). Anual se exploatează cca.3,5
miliarde mc de masă lemnoasă ( mai
ales în zona caldă ), în timp ce capacitatea de regenerare este de numai de 2,7 mld. mc .
Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

Nu trebuie omisa nici expansiune urbana. Efectele despaduririlor: data distrusa padurea, solul,
care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii
nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la
disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai
dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am
auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind
acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid
de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de
dioxid de carbon produs si reciclat,lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si
schimbari majore de clima. In plus, multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi
sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera.O alta
consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu
padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea
ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea
reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute
omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu
proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete
ascunde padurea ecuatoriala.
La fel, au fost defrişate suprafeţe mari de pădure şi în savana lemnoasă subecuatorială. În plan
regional, cele mai masive despăduriri au avut loc în Europa, Asia, America de Nord şi America
de Sud (bazinul fluviului Amazon), Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud. Efectele
despăduririi au repercusiuni grave asupra degradării mediului, manifestîndu-se în special prin:
reducerea surselor de hrană și de plante medicinale, distrugerea florei şi faunei şi diminuarea
rezervelor de oxigen, schimbarea climatului şi intensificarea dezastrelor climatice (inundaţii în
bazinele rîurilor despădurite), accelerarea proceselor de degradare a solurilor etc. Măsuri de
soluţionare:
-Promovarea unei politici forestiere, care să ţină cont de recomandările forurilor internaţionale de
specialitate;
-Perfecţionarea instituţiilor de gospodărire a pădurilor;
-Extinderea suprafeţelor silvice pînă la cel puţin 18-25% din teritoriul republicii. În acest sens ar
fi necesară împădurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii pentru agricultură;
-Protecţia nu numai a unor păduri reprezentative, ci a întregului masiv păduros actual;
-Interzicerea oricărui tip de exploatări forestiere;
-Împădurirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice;
-Completarea şi modificarea legislaţiei în domeniu, introducerii unor noi instrumente economice,
financiare, tehnico-normative, penale în raporturile dintre instituţiile silvice şi persoanele fizice
şi juridice;
-Elaborarea şi implementarea unui sistem permanent de evidenţă şi monitoring a pădurilor;

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

-Crearea de fîşii forestiere de protecţie în cîmpurile deschise şi a spaţiilor verzi în centrele

urbane;
-Interzicerea vînatului în spaţiile forestiere;
-Modernizarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniul silviculturii, reciclarea
actualelor cadre;
Desertificare

Deşertificarea este un fenomen complex, care afectează clima, solurile, flora, fauna şi omul,
constituind rezultatul interacţiunii a doi factori principali: seceta puternică și de lungă durată şi
exploatarea excesivă a terenurilor în regiunile cu umezeală redusă. Deşertificarea este pusă în
evidenţă de reducerea suprafeţelor de sol acoperite cu vegetaţie, creşterea albedoului suprafeţelor
active şi erodarea solurilor de vânt. În aceste condiţii este vorba de un mediu cu echilibru
ecologic deosebit de fragil. Cele mai expuse riscului deşertificării sunt Asia de Sud-Vest, vestul
Statelor Unite ale Americii, centrul Asiei etc.

Cauzele deşertificării: încălzirea globală şi modificarea regimului precipitaţiilor atmosferice;

activităţile antropice: suprapăşunatul, creşterea rapidă a populaţiei; sărăcia, cultivarea excesivă,
lipsa mijloacelor alternative de existenţă. Efectele deşertificării: scăderea fertilităţii solului,
formarea dunelor, eroziunea eoliană, distrugerea biomasei; producţii alimentare scăzute şi
apariţia problemelor legate de lipsa hranei; scăderea stării de sănătate a populaţiei şi riscul de
apariţie a unor epidemii; apariţia actelor ilegale în mediu şi a conflictelor.

Combaterea deşertificării se poate realiza prin: plantarea de perdele forestiere şi de specii

rezistente la secetă, aşa cum este barajul verde din Munţii Atlas; dimensionarea corectă
a numărului de animale în funcţie de capacitatea de suport, pentru evitarea suprapăşunatului;
dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare şi stoparea coborârii nivelului apelor
freatice, din Asia mai ales; diminuarea poluării şi respectarea protocolului de la Kyoto
privind eliminarea gazelor cu efect de seră.

Modificari climatice
Modificarea climei este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale
atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele
două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat
dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar,
acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.
Una dintre problemele globale stringente, apărute ca urmare a activităţii umane, este modificarea
climei terestre atît în sensul încălzirii, cît şi al accentuării calamităţilor naturale condiţionate de
anumite caracteristici climatice. Opiniile meteorologilor şi ale climatologilor, preocupaţi de acest
domeniu, sînt separate: recunoscînd gravitatea situaţiei, unii o consideră drept efect al activităţii
antropice, iar alţii o tratează ca pe o evoluţie normală şi ciclică a climei. Experții în domeniu
afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al
XX-lea se datorează creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică. Ei

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de

încălzire până în anii 1950. Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite
domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea
ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva
efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută de către guverne privind reducerea emisiei
poluanților care influențează viteza încălzirii.
Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiației terestre în infraroșu este
reținută de atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi
această radiație. Efectul actual al existenței gazelor cu efect de seră este că temperatura medie a
Pământului este cu cca. 33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de cca. +15 °C în loc să
fie de -18 °C. În acest sens, efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea suficientă a
Pământului pentru a permite dezvoltare a plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.
Cauzele principale ale încălzirii globale:
- Dioxidul de carbon emis de termocentrale;
- Dioxidul de carbon emis de vehicule;
- Metanul provenit din ferme și agricultură, din extracțiile petroliere, dar și de pe fundul mării;
- Defrișările masive, mai ales în zonele tropicale;
- Fertilizarea chimică intensivă a culturilor agricole.
Efecte devastatoare ale încălzirii globale:
- Creșterea nivelului mărilor și oceanelor;
- Intensificarea uraganelor și furtunilor;
- Secetă și deșertificare;
- Acidificarea oceanelor;
- Pericolul extincției totale. Acestea sunt principalele cauze produse de om și respectiv
principalele efecte pentru încălzirea globală.
Oricât de improbabile par a fi unele dintre ele, adevărul este că pericolul este real și, din păcate,
umanitatea poartă responsabilitatea, prin acțiunile sale ale căror efecte nu le-a intuit la timp. De-
abia acum începem să înțelegem mai bine cum afectăm planeta și de ce. Deci trebuie să ne
schimbăm modul de gândire și de viață.
Măsuri: Limitarea încălzirii globale se reduce practic la limitarea concentrațiilor de CO2 . Pentru
a evita foarte probabila depășire a celor 2 °C ar trebui ca nivelele de CO2 să fie stabilizate
imediat. Calea propusă este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea
consumurilor energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile.
Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului
de energie prin: Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este
valabil în special pentru Moldova, a cărei industrie se bazează pe tehnologii vechi. Reducerea

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare, în 2007 Sydney
a avut inițiativa stingerii luminilor timp de o oră, inițiativă la care au participat 2,2 milioane de
case și agenți economici Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept
combustibil în locul hidrocarburilor, prin folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil și
prin înlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe calea ferată. Prin reducerea consumului de
energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional scade cantitatea de combustibil consumată,
deci emisiile de CO2 în atmosferă.
Problema demografică a țărilor înalt dezvoltate
Demografia este studiul dinamicii populațiilor umane. Ea cuprinde studiul mărimii, structurii și
distribuției populației, precum și modul în care o populație se modifică în timp în urma
nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate referi la societăți
întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel de educație, naționalitate, religie, etc. La
mijlocul secolului al XIX-lea pe Pamint exista ceva mai mult de un milliard de locuitori. Sute de
mii de ani i-au trebuit omenirii pentru a atinge primul milliard si numai un secol si jumatate
pentru a adauga circa cinci miliarde, trecind sase miliarde in prezent. Explozia demografica s-a
manifestat mai intii pe continentul european. In decursul secolului al XIX-lea populatia acestui
continent a crescut de trei ori. Acest fenomen s-a produs datorita unui complex de factori:
progresul in domeniul ocrotirii sanatatii, ridicareanivelului de trai, dezvoltarea economica
accelerata, combaterea unor boliepidemice s.a.
Repartitia geografica a populatiei pe suprafata planetei este conditionatade mai multi factori:
-conditiile fizico-geografice (relief, clima, hidrografie, resurse naturaleetc.);
- nivelul de dezvoltare social;
-economica;
- conditiile istorice;
-caracteristicile demografice.
Suprapopularea: Când populația este mai mare decât cantitatea de resurse necesare pentru viață.
Rata de creștere a populației depășește rata de creștere economică. Atunci când o populație mică
utilizează resursele naturale la o asemenea scară încât există o poluare semnificativă, degradarea
mediului și epuizarea resurselor. Gravitatea problemei:
-Sărăciei;
- Războaie (inclusiv pentru spațiul de locuit);
- Foamea, lipsa de alimente;
- Probleme legate de ocuparea forței;
- Lipsa de educație, analfabetismul populației;
- Calitatea slabă a asistenței medicale, creșterea bolilor;
- Dezastre ecologice;

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

- Lipsa resurselor natural;

Măsuri de prevenire: Importanța și importanța problemei demografice globale este recunoscută
de toate țările care și-au dat seama că populația lumii crește rapid; Marea majoritate a acestor
populații se află în țările în curs de dezvoltare; Economia înapoiată și sfera socială nedezvoltată a
acestor țări nu pot returna această creștere în beneficiul dezvoltării lor; Răspândirea bolilor
periculoase duce la o creștere a mortalității; Migrația necontrolată și urbanizarea de la fenomene
pozitive se transformă în fenomene negative; - o creștere a numărului de conflicte armate și o
cursă a înarmării, sunt în valoare de un cost material imens. Politicile demografice includ de
obicei o serie de activități: - economic; - administrativ-juridic; - educativ și propaganda;
Problema demografică a țărilor slab dezvoltate
Situația demografică actuală este o problemă globală. Creșterea rapidă a populației are loc în
Asia, Africa și America Latină, în timp ce țările dezvoltate se confruntă cu o criză demografică.
Din cauza înapoierii lor economice, sociale și culturale, țările în curs de dezvoltare sunt cel mai
puțin capabile să ofere populațiilor lor dublarea la fiecare 20-30 de ani cu alimente, precum și
alte beneficii materiale, să ofere cel puțin educație de bază pentru generația tânără și să ofere
locuri de muncă populației în vârstă de muncă. În plus, creșterea rapidă a populației este însoțită
de propriile probleme specifice. Povara economică a populației cu handicap asupra populației
apte de muncă a crescut semnificativ, ceea ce este acum de aproape 1,5 ori mai mare decât în
țările industrializate. Studiile efectuate în ultimii ani într-o serie de țări din Asia și America
Latină arată că, în cazul în care nivelul de dezvoltare economică și socială este cel mai scăzut, în
cazul în care majoritatea populației este analfabetă, fertilitatea este foarte mare, deși multe dintre
ele au politici de control al nașterii, și invers, există un declin în transformarea economică
progresivă.
Cauzele care provoacă apariția problemei demografice în statele slab dezvoltate: asigurarea
întregii populații cu locuințe de calitate adecvată; ocuparea forței de muncă cu normă întreagă
accesul liber la educație și asistență medicală (imposibil fără dezvoltarea economiei naționale
prin industrializare și modernizarea agriculturii, fără dezvoltarea educației și educației,
rezolvarea problemelor sociale); motive politice, naționale sau rasiale (Dacă în 1970 existau 2
milioane de refugiați în lume, în 1992 erau 19 milioane de refugiați); resursele naturale ale
omenirii și poluarea ("presiunea" asupra resurselor naturale, care în unele zone le-a subminat
capacitatea de a relua în mod natural); umplerea spațiului (mergând foarte repede, mărind, de
asemenea, gunoiul, ceea ce face deficitul și mai amenințător.); mutarea migranților din țările de
vârstă mijlocie din lumea a treia în acele țări bogate în țările bogate în care există puțini copii,
pensionarii în vârstă sunt mulți, iar lucrătorii în fiecare an sunt mai puțini (Nu reușim să oprim
afluxul de imigranți în Europa Africa de Nord și Turcia.)
Exemple de manifestări în țările dezvoltate economic: În unele țări dezvoltate (Franța,
Germania, Danemarca, Belgia, Ungaria) numărul avorturilor și mortalitatea infantilă este în
creștere, astfel încât există o politică activă care vizează creșterea fertilității: familiilor cu doi sau
mai mulți copii li se acordă beneficii bune, se oferă diverse beneficii. Problema demografică a
țărilor dezvoltate este, de asemenea, cazurile frecvente de sinucidere, atât în rândul tinerilor, cât
și în rândul adulților. Măsurile de protecție: Ipoteza Malthus; Soluția la problema demografică

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

este posibilă numai prin eforturile comune ale întregii comunități mondiale;Transformarea
socială și economică; Reglementarea creșterii populației.
În 1969, Fondul special al ONU pentru Populație și trei Conferințe Mondiale ale Populației sub
auspiciile sale. Fondul a elaborat deja un program onu privind populația la începutul activităților
sale, acoperind peste 100 de țări și care cuprinde aproximativ 1 400 de proiecte. Programul
solicită politici și legi pentru a sprijini mai bine familia, care este unitatea de bază a societății,
precum și pentru a promova stabilitatea acesteia și pentru a lua în considerare diversitatea
formelor sale. Fertilitatea, mortalitatea și creșterea populației sunt abordate. Probleme de
urbanizare și migrație. Astfel, pericolul potențial al situației demografice actuale nu constă pur și
simplu și nu atât în faptul că în următoarele două decenii populația lumii va crește de aproape 1,5
ori, dar în care va exista un nou miliard de foame, un miliard de oameni care nu își folosesc
munca în orașe, un miliard și jumătate de persoane defavorizate care trăiesc sub pragul sărăciei.
O astfel de situație ar fi plină de răsturnări economice, sociale și politice profunde, atât în
interiorul țărilor individuale, cât și pe scena internațională.
Problema alimentară. Malnutriția
Dimensiunile problemei insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai
raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt, are un caracter
regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare. Statistica pusa in evidenta in
publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfirsitul anilor ’80, sufereau de malnutritie peste 500
milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa 50% erau copii. Unul din indicatorii de baza ai
subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare
normala. Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produse pe intrega
planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. Cauza consta in faptul
ca geografia(repartitia) produselor alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. Astfel,
tarile puternic dezvoltate obtin mari surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate
nu dispun de resurse financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente. Totusi, pe
parcursul anilor’90 ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat unele tendinte positive in
rezolvarea problemei alimentare. Revolutia verde in tarile asiatice a favorizat solutionarea
problemei, mai ales in cele mai populate state, precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile din
Africa aceasta nu s-a reusit din cauza secetelor prelungite.Modificarile pe plan mondial in
structura suprafetelor cultivate exprima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture
intensive. Astfel, s-au dublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb.
Sunt relevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culture ce reprezinta
baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic.
Cauzele crizei alimentare: Refolosirea produselor naturale şi reciclarea lor; Ridicarea nivelului
de trai şi a gradului de civilizaţie al populaţiei din mediul rural; Stabilirea unor relaţii economice
avantajoase
Masuri de solutionare: specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare;
reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica; caracterul
extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai scazuta decit in tarile
puternic dezvoltate.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

Problemele privind cantitatea şi calitatea produselor alimentare sînt unele din calamităţile sociale
contemporane.
Cauzele crizei alimentare: specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare;
reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica; caracterul
extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai scazuta decit in tarile
puternic dezvoltate.
Mai mulţi oameni sînt astăzi malnutriţi – înfometaţi, lipsiţi de vitamine şi minerale, sau
supraalimentaţi. Malnutriţia este un dezechilibru, exprimat prin deficienţa sau prin excesul de
elemente nutritive şi de alte componente alimentare, necesare pentru o viaţă sănătoasă.
Modificările în structura suprafeţelor cultivate exprimă o tendinţă de creştere pe plan mondial a
celor ocupate de culturile intensive. Astfel, s-au dublat suprafeţele cultivate cu soia şi floarea-
soarelui, au crescut suprafeţele cultivate cu orez şi porumb. Sînt relevante schimbările survenite
în raport cu suprafeţele cultivate cu cereale şi dezvoltarea sectorului zootehnic. La nivel mondial
s-au extins suprafeţele de vii, livezi şi culturi cu mare valoare alimentară. Ţările dezvoltate deţin
cele mai ridicate ponderi în structura următoarelor culturi: grîu, cartof, floarea-soarelui, struguri,
sfeclă de zahăr, iar ţările în curs de dezvoltare – în structura suprafeţelor cultivate cu orez,
porumb, soia, arahide, tomate, trestie de zahăr, cafea, ceai, cacao. Un rol important în
soluţionarea acestei probleme îl are şi Oceanul Planetar, care furnizează anual peste 100 mil.
tone de peşte şi de alte produse ale mărilor, însă acest domeniu impune o valorificare raţională şi
activităţi de conservare a biodiversităţii marine.
Problema dificitului de apă potabilă
În secolul 20, populația lumii s-a triplat. În aceeași perioadă, consumul de apă dulce a crescut de
șapte ori, inclusiv pentru nevoile de băut comunale - de 13 ori. Odată cu această creștere a
consumului, resursele de apă din mai multe regiuni ale lumii au devenit extrem de rare. Potrivit
Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de două miliarde de oameni din lume suferă de o
lipsă de apă potabilă astăzi. În următorii 20 de ani, având în vedere tendințele actuale de creștere
a populației și a economiei mondiale, ar trebui să ne așteptăm la o creștere a cererii de apă dulce
cu cel puțin 100 km3 pe an. Apa este nu doar cea mai răspîndită substanţă de pe Pămînt, dar şi
cea mai utilă. Fără apă, viaţa organismelor vii este imposibilă. Aceasta este folosită ca apă
potabilă, menajeră, este întrebuinţată pe larg în agricultură, în industrie, ca producătoare de
energie la centralele hidroenergetice, reprezintă mediul de dezvoltare al florei şi faunei acvatice.
Problema deficitului de apă dulce devine din ce în ce mai urgentă pentru multe regiuni ale lumii.
Agravarea acesteia este asociată cu creșterea populației, schimbările climatice și o serie de alte
cauze. Cu toate acestea, pentru multe locuri de pe glob, această problemă nu este nouă și este
cauzată de caracteristicile climatice, și anume o cantitate mică de precipitații. Uscaturile includ
zone cu mai puțin de 400 mm de ploaie pe an. La astfel de valori este imposibil să se desfășoare
agricultura fără surse suplimentare de apă.
Problema deficitului de apă dulce din lume este încercarea de a elimina în diferite moduri:
Exporturile de apă; Crearea rezervoarelor artificiale; Economisirea consumului de apă;
Desalinizarea apei de mare sau a apei sărate din surse subterane.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

În prezent, principala sursă de apă dulce continuă să fie apa râurilor, lacurilor, fântânilor
arteziene și desalinizarea apei de mare. În același timp, dacă în toate albiile râurilor există 1,2 mii
km3, cantitatea de apă situată în orice moment dat în atmosferă este de 14 mii km3. În fiecare an
se evaporă de la suprafața pământului și oceanului 577 mii km3 și aceeași cantitate apoi cade sub
formă de precipitații. Apa din atmosferă este actualizată de 45 de ori pe parcursul anului.
Înălțimea umezelii este distribuită inegal. Jumătate din vaporii de apă se află pe stratul inferior,
de un kilometru și jumătate al atmosferei, mai mult de 99% - pe întreaga troposferă. La suprafața
pământului, umiditatea absolută în media mondială este de 11 g/m3. Multe dintre țările din
centura fierbinte suferă de o lipsă de apă proaspătă, deși conținutul său în atmosferă este
semnificativ. De exemplu, nu există aproape nici o ploaie în Djibouti pe tot parcursul anului, în
timp ce umiditatea absolută în stratul de aer la sol variază de la 18 la 24 g/m3. În deșerturile din
semi-insula arabă .
Condițiile geografice ar trebui luate în considerare pentru procesul de condensare a apei din aerul
atmosferic, printre altele. Dintre acestea, cele mai importante sunt: Circulația globală a aerului;
Zone montane; Altitudine; Distanța față de coastă.
Problema decalajelor
Multitudinea problemelor globale, cu care se confruntă umanitatea, vizează toate aspectele vieţii
sociale – economic, politic, educaţional, de securitate etc. Sărăcia include mai multe aspecte:
numărul mare al populaţiei care suferă de foame, insuficienţa veniturilor pentru acoperirea
cheltuielilor pentru hrană, îmbrăcăminte, încălzire etc., lipsa de calificare profesională, lipsa
accesului la educaţie şi la luarea deciziilor (inclusiv în domeniul mediului). Decalajul
economico-social dintre statele lumii este demonstrat prin faptul că 1 mld. de oameni din
America de Nord şi Europa Occidentală constituie cea mai bogată populaţie de pe glob, pe cînd
cealaltă parte, majoritară, a populaţiei este afectată într-o măsură diferită de sărăcie.
Putem observa tendința creșterii la etapa actuală de evoluţie a societăţii, decalajul dintre ţările
dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare s-a păstrat, mai mult decît atît - s-a accentuat. O serie de
organizaţii internaţionale - ONU, FAO, PNUD şi altele - derulează numeroase programe pentru
dezvoltarea ţărilor sărace. Doar 19 % din populaţia planetei trăieşte în ţări bogate, dar consumă
80 % din venitul mondial şi cea mai mare parte din resursele naturale valorificate pe glob. Numai
SUA, care reprezintă doar puţin peste 5 % din populaţia lumii, consumă 25 % din resursele
mondiale.
Unele aspecte importante ale acestei probleme pot fi considerate speranța de viață și
alfabetizarea. Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani
de viață rămași la o anumită vârstă. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la
naștere este influențată foarte mult de rata mortalității în primii ani de viață. La rândul său
alfabetismul este un indicator al cunoașterii într-o țară și este un factor în plus la stabilirea
gradului de dezvoltare al acelei țări.
Decalajele între țările bogate și cele sărace există nu doar referitor la venitul național ori PIB-ul
pe cap de locuitor, dar și în alte domenii: -hrană (cantitatea de calorii ce îi revine fiecărui
locuitor); -apă (calitatea apei potabile); -energie electrică (consumul de kw/oră pe locuitor în
țările subdezvoltate este de mai puțin de 200, chiar sub 50, iar în cele dezvoltate peste 20000 și

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

chiar 30000 kw/oră); -educație (nr. mic de elevi în țările subdezvoltate); -ocrotirea sănătății (nr.
de locuitori ce revin la un medic, nr. locurilor de spitalizare este mai mic în țările subdezvoltate).
Principalele căi de depăşire a subdezvoltării economice a ţărilor în curs de dezvoltare sînt:
-dispersarea teritorială a ariilor culturale (progresul culturii la nivel global); -mondializarea şi
globalizarea realizărilor ştiinţifice şi tehnologice; -reducerea cheltuielilor militare în statele
puternic dezvoltate şi sprijinirea ţărilor sărace.

Problema energetică
Prin noţiunea de energetică se subînţelege un complex de metode ce asigură obţinerea şi
utilizarea unui variat spectru de resurse energetice pentru necesităţile societăţii umane. Ritmurile
progresului tehnico-ştiinţific şi creşterea economică sînt într-o dependenţă directă de starea
ramurii energetice. în acelaşi timp, energetica are un impact considerabil asupra mediului
înconjurător, fiind o sursă apreciabilă de poluanţi ai aerului atmosferic, ai apei, solurilor etc.
Energetica este ramura industriei care se ocupă de obţinerea, transportul, transformarea şi
folosirea raţională a energiei. Dar totuși energetica are un impact negativ asupra mediului
înconjurător, fiind o ramură industrială care consumă cantităţi mari de combustibil şi o sursă
apreciabilă de poluanţi ai aerului atmosferic, ai apei, solurilor etc.
Secolul al XX-lea s-a caracterizat prin ritmuri înalte ale consumului de energie. De fapt,
rezervele de resurse energetice sînt limitate, iar consumul, realizînd în ultimele decenii o creştere
de 20 % în fiecare an, a determinat un dezechilibru între aceşti doi indici. Prin urmare, criza
energetică ce afectează civilizaţia umană are, tot mai des, un caracter nu numai tehnic, dar şi
social. în acelaşi timp, de ramura energetică depinde nu doar economia în ansamblu, ci şi
securitatea oricărui stat. De aceea căutarea surselor alternative de energie este una dintre cele mai
actuale sarcini ale ştiinţei. Deja în prezent există unele tipuri de resurse energetice alternative ca
exemplu:
-energia solara;
-energia eoliana;
-energia geocentrica;
-energia meromotrica;
-energia generata de biomasa;
Criza resurselor energetice după câte știm în trecut se credea că,pe planeta,resursele naturale se
află în cantități nelimitate și omul nu le poate periclita. Dar situații de ultima oră a demonstrat
omenirii ca unele resurse naturale de mare importanta se pot epuiza in deceniul urmator. Din
acest motiv se iau masuri in elaborarea unor noi surse de energie. O subproblemă ce poate apărea
este asigurarea necesităţilor sociale ale omului contemporan ce impun un consum apreciabil de
resurse naturale. Astfel, producerea de energie, al cărei consum este în continuă creştere, necesită

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

cantităţi tot mai mari de resurse energetice (cărbune, petrol, gaze naturale, şisturi bituminoase,
energia vîntului, a valurilor, mareelor etc.). Cauze: explozia demografică; creșterea consumului
de energie electrică, de combustibili; epuizarea rezervelor de combustibilii clasici; risipa de
energie în societate; poluarea mediului ca rezultat al arderii combustibililor fosili. Consecințe:
criza energetică; subdezvoltarea; degradarea calității mediului; emisiile de gaze cu efect de seră;
schimbările climatice globale; găurile de ozon; ploile acide etc. Soluții: modificarea modelului
energetic prin utilizarea resurselor energetice regenerabile (energia eoliană, solară, geotermică,
hidroenergetică, mareomotrică și cea obținută din biomasă); informarea largă a populaţiei asupra
producţiei de energie şi asupra aplicării unor soluţii energetice inofensive pentru mediul
înconjurător; dezvoltarea unor noi tehnologii de conservare a energiei; valori ficarea energetică a
reziduurilor menajere; reducerea consumurilor specifice de energie și de materii prime.

Menținerea păcii pe pământ

Menţinerea păcii pe Pămînt şi prevenirea unui conflict nuclear constituie o problemă de prim
ordin pentru întreaga omenire.Actualmente sînt semnate acorduri interstatale de reducere a
arsenalului militar, are loc conversia complexului militar-industrial, dar, cu regret, nu putem
spune că pericolul real al unui conflict termonuclear este depăşit. Persistă aspecte ale pericolului
militar: există conflicte regionale şi chiar războaie, sînt menţinute blocurile militare, se practică
comerţul cu armament etc.. Rezolvarea problemei păcii pe Pămînt va diminua evident decalajul
dintre statele puternic dezvoltate şi cele subdezvoltate, cu implicaţii pozitive serioase asupra
situaţiei ecologice globale.
Manevre militare, chimice, biologice şi nucleare generează cantităţi enorme de substanţe toxice
şi radioactive, care contaminează solul, aerul şi apa. În acelaşi timp, menţinerea trupelor militare
intr-o stare permanentă de pregătire de luptă impune condiţii foarte severe pentru suprafeţele de
pămînt.Tragerile executate cu tancuri şi artilerie contaminează solul şi pînza freatică cu plumb şi
cu alte substanţe toxice reziduale. Manevrele militare distrug vegetaţia, perturbă habitatul
animalelor sălbatice, erodează şi compactează solul, deviază cursurile de apă, producînd
inundaţii. Explozia bombelor şi proiectilelor transformă suprafaţa terestră într-o întindere
marcată de cratere. Actualmente, există acorduri interstatale de reducere a arsenalului militar, are
loc conversia complexului militar-industrial, însă, cu regret, nu putem spune că pericolul real al
unui conflict militar de proporţii a fost depăşit. Mai persistă încă unele aspecte ale acestui
pericol: există conflicte regionale şi chiar războaie, sînt menţinute blocurile militare, se practică
comerţul cu armament etc.
TESTUL Nr. 1
1. Citiți enunțurile de mai jos. Dacă enunțul este adevărat, încercuiți litera A, iar dacă este fals,
încercuiți litera F. Dacă ați încercuit litera F, scrieți pe liniile indicate alte cuvinte, care fac
enunțul adevărat, înlocuindu-le pe cele subliniate.
1. În ziua de 22 decembrie razele solare cad, în amiază, perpendicular pe Tropicul de Nord
(Tropicul Racului). Fals; 22 iunie.
2. Megalopolisul reprezintă un teritoriu cu aglomerații urbane mari, ce se contopesc una cu
alta, formând zone urbanizate gigantice. Adevărat.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

2. Râurile au o importanță mare pentru componentele mediului geografic. Indicați în tabel câte
un exemplu ce reflectă rolul râurilor pentru fiecare dintre componentele mediului enumerate mai
jos:
Relief - Servește ca o sursă de modelare a reliefului
prin acțiunile de erodare, transport și
acumulare;
- Formează și modelează unele forme de
relief fluvial (văi fluviale, terase, delte
etc);

Sol - Participă la formarea solurilor aluviale;

- Participă la formarea și modificarea unor
componente (structura, textura, compoziția
chimică, fertilitatea, umiditatea, gradul de
poluare).
Vegetație - Servește ca un mediu de viață (habitat)
pentru plantele acvatice, de luncă și
palustre;
- Influențează la repartiția vegetației;
- Influențează la apariția unor adaptări a
vegetației acvatice, de luncă și palustre;
Societatea umană - Este o sursă de apă potabilă pentru
populație;
- Este o sursă de apă pentru ramurile
economiei (agricultură, industrie ș.a.);
- Servește ca sursă de hrană (peștelui,
moluștelor, algelor etc.);
- Utilizat pentru dobândirea energie
hidraulice
- Oferă căi de navigație fluvială;
- Utilizat ca sursă de apă pentru irigații;

3.Analizați informația din tabel și indicați, în spațiile libere, elementele lipsă: denumirea
subramurii industriei, câte un exemplu de produs finit și de factor principal de amplasare,
corespunzător fiecărei subramuri:
Subramuri ale industriei Produse finite Factorul principal de
amplasare

Industria aluminiului / Aluminiu Prezența energiei electrice

producerea de aluminiu; ieftine
industria metalurgiei Amplasarea în apropierea
neferoase; industria centralelor electrice.
metalurgică Prezența materiei prime –
minereuri de aluminiu.

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

Industria mijloacelor de Avioane; elicoptere; rachete; Prezența unor condiții

transport aparate cosmice și alte aparate climatice favorabile și spații
de zbor. largi pentru poligoanele de
experimentare

Industria zahărului Zahăr; spirt (alcool etilic); În apropiere de sursa de

melasă și alte produse materie primă / în zonele de
specifice. cultivare a sfeclei de zahăr și a
trestiei de zahăr.

4.

A: 2, 3, 6.
B: 1, 4, 5.
5. Analizați harta politică a Europei și realizați următoarele sarcini: a) determinați ce orașe au
următoarele coordonate geografice:
60 lat. N, 11 long. E: Oslo
60 lat. N, 31 long. E: Sankt Petersburg
b) Calculați distanța în grade și în kilometri dintre aceste două orașe, pe paralela 60 lat. N,
aplicând rețeaua de grade a hărții (1 o = 55,8 km; efectuați toate calculele pe foaia de test):
31 - 11 = 20
20 × 55,8 km =1116 km.
6. Determinați coordonatele geografice (doar în grade) ale vârfului Mont Blanc (Munții Alpi),
aplicând rețeaua de grade a hărții fizice (eroare admisibilă: ±2 o ):

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

latitudinea geografică: 46 grade lat. N;

longitudinea geografică: 7 grade long. E;
7. Clasificați unitățile de relief enumerate în trei categorii, după criteriul dimensional,
completând casetele libere din schema de mai jos: Canionul Colorado, Marea Câmpie
Chineză, Continentul Africa, Dorsala medio-oceanică Nord-Atlantică, Oceanul Arctic.
Forme planetare: Continentul Africa; Oceanul Arctic;
Forme majore: Marea Câmpie Chineză; Dorsala mediooceanică Nord-Atlantică;
Mezoforme: Canionul Colorado

8. Clasificați resursele naturale enumerate după criteriul sferei (domeniului) de utilizare,

înscriind denumirea lor în spațiile libere din schemă: Litoral maritim, pășuni, monumente ale
naturii, resurse agroclimatice, fânețe
Resurse agricole: pășuni, resursele agroclimatice, fânețe;
Resursele recreaționale: litoral maritim, monumente ale naturii.
9.

1. Calculați ponderea populației Terrei care locuiește pe teritorii cu altutudinea de până la 500 m
de la nivelul mării: 56+24 = 80 %.
2. a) O cauză care determină faptul, că cea mai mare parte a populației Terrei locuiește până la
altitudinea de 200 metri: Teritoriile joase de câmpie și de șes oferă condiții mai favorabile
pentru construcția așezărilor umane și a căilor de comunicație. De asemenea, dispun de regulă de
soluri mai fertile, pretabile pentru un spectru larg de culturi agricole, râuri, resurse biologice ș.a.
Toți acești factori oferă condiții mai favorabile pentru traiul și activitatea populației.
b) O cauză care determină ponderea redusă a populației care locuiește la altitudinea de peste
2000 metri: Altitudinea acționează, cel mai adesea, ca un factor limitator al repartiției geografice
a populației. Altitudinea de peste 2000 metri cumulează un șir de condiții defavorabile pentru
viața și activitatea omului: din punct de vedere fiziologic (presiune atmosferică prea scăzută,
insuficiență de oxigen, temperaturi joase, vânturi puternice etc.); din punct de vedere al
condițiilor pentru dezvoltarea agriculturii (versanți puternic înclinați, soluri cu fertilitate redusă,

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

scheletice și erodate); condiții dificile pentru amenajarea așezărilor umane și construcția căilor de
comunicații.
3. Subliniați două unități de relief, din lista de mai jos, cu o densitate mai mare a populației:
Câmpia Amazonului, Marea Câmpie Chineză, Câmpia Europei de Est, Câmpia Siberiei de Vest:
Marea Câmpie Chineză, Câmpia Europei de Est
10.

a) Indicați, în spațiul rezervat, temperatura aerului: temperatura medie a aerului în luna cea mai
caldă: 34 C, iunie (eroare admisibilă: 1oC); temperatura medie a aerului în luna cea mai rece: 18
C, ianuarie (eroare admisibilă: 1oC).
b) Calculați amplitudinea anuală a temperaturii aerului (efectuați toate calculele pe foaia de test):
34 – 18 = 16 C.
c) Determinați anotimpul cel mai umed: vara
d) Indicați tipul de mase de aer care predomină pe parcursul anului: tropical
e) Deduceți tipul de climă: tropicală-continentală (de deșert)

11. Analizați hărțile tematice din atlasul școlar și explicați (pentru fiecare enunț separat) o cauză
care determină:
a) Poziția economico-geografică favorabilă a Ucrainei față de căile de transport terestru: Ucraina
este situată în partea central-estică a Europei, la intersecția căilor de transport terestru (auto,
feroviar, prin conducte) de importanță internațională, care leagă diferite regiuni ale Europei și
Asiei.
b) Specializarea agriculturii în creșterea ovinelor în partea de nord a Marii Britanii: Prezența
pășunilor naturale în regiunile montane (Munții / Podișul Scoției de Nord, Munții Grampian),
care asigură baza furajeră pentru ovine; - Condițiile climatice și baza furajeră sunt mai puțin
favorabile pentru dezvoltarea altor subramuri ale agriculturii.

12. Comparați curenții oceanici indicați, analizând hărțile tematice din atlasul școlar și structurați
răspunsul în tabel:

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

Criterii de comparare Curentul Golfului Curentul Australiei de Vest

Tipul de curent oceanic după Cald Rece

temperatura apei

O cauză care determină Vânturile de vest Diferența de temperatură,

direcția curentului (permanente); diferența de densitate și salinitate a apei.
temperatură, densitate și
salinitate a apei; forța Coriolis.

Influența curentului asupra Crește temperatura aerului; Reduce temperatura aerului;

climei regiunilor învecinate, favorizează formarea nu favorizează formarea
prin câte un exemplu precipitațiilor. precipitațiilor; frecvența mare
a ceții.

13. Citiți cu atenție textul prezentat și realizați sarcinile de mai jos: ”În secolul al XXI-lea o
problemă actuală a omenirii a devenit criza demografică, având implicații importante asupra
dezvoltării social-economice a diferitelor regiuni ale Terrei. Această problemă se înregistrează
într-un număr tot mai mare de state înalt dezvoltate. Fenomenul dat se extinde şi în unele state cu
economia în tranziţie, în care tranziţia demografică o însoțește pe cea economică.”
1. Explicați o cauză care determină criza demografică: reducerea natalității populației, ca urmare
a formării unei mentalități specifice (antinataliste), manifestate prin căsătorii târzii, celibat, lipsa
sau numărul mic de copii în familie, divorțialitate sporită ș.a.; prioritizarea studiilor, carierei,
bunăstării materiale, în defavoarea familiei, a nașterii copiilor; cheltuielile mari legate de
achiziționarea unei locuințe, de creșterea, întreținerea și educația copiilor;
2. Deduceți o consecință a crizei demografice în plan social-economic: reducerea numerică a
populației (depopularea), care implică agravarea situației (problemelor) social-economice; -
îmbătrânirea demografică a populației și creșterea cheltuielilor de întreținere a populației
vârstnice; - deficitul de forță de muncă și necesitatea de a primi migranți din alte state; - apariția
unor probleme de ordin social-economic, cultural și politic, legate de tensiunile dintre populația
autohtonă și imigranți, caractersitice unor state înalt dezvoltate și cu economia de tranziție.
3. Propuneți două măsuri de soluționare a problemelor social-economice generate de criza
demografică: - promovarea unei politici demografice pronataliste (de stimulare a natalității); -
promovarea unei politici de atragere a forței de muncă din alte state; - stimularea reemigrării, a
repatrierii populației; - creșterea vârstei de pensionare; - adaptarea sistemului de asistență socială
și medicală la necesitățile actuale ale societății, pentru susținerea familiilor tinere, creșterea
duratei vieții; - aplicarea unor măsuri de integrare a imigranților în societatea țărilor-gazdă.
TESTUL Nr. 2

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

1. Citiți enunțurile de mai jos. Dacă enunțul este adevărat, încercuiți litera A, iar dacă
este fals, încercuiți litera F. Dacă ați încercuit litera F, scrieți pe liniile indicate alte
cuvinte, care fac enunțul adevărat, înlocuindu-le pe cele subliniate.
1. Criza demografică reprezintă ansamblul de măsuri legislative, administrative,
economice, sanitare, culturale și educaționale, adoptate de un stat în scopul de a reține
sau stimula creșterea numărului populației. Fals(politica demografică)
2. Componente abiotice ale mediului sunt plantele și animalele, care se dezvoltă în
baza componentelor naturale primare, transformândule în timp Fals(biotice)
2. Pornind de la afirmația că prognoza meteorologică constă în prevederea vremii, aceasta având
un rol important pentru societatea umană, realizați următoarele sarcini:
1. Indicați două elemente meteorologice care redau aspectul vremii: Temperatura aerului;
presiunea atmosferică; precipitațiile atmosferice; vântul; nebulozitatea; umiditatea aerului.
2. Indicați o ramură a economiei pentru care prognozarea vremii are o însemnătate mare:
Agricultura (cultura plantelor / creșterea animalelor); silvicultura; pescuitul; industria extractivă;
transporturile; construcțiile; turismul; telecomunicațiile; sportul.
3. Ținând cont de faptul că prognoza vremii este deosebit de necesară în cazul hazardelor meteo-
climatice, prezentați un exemplu de impact negativ al grindinei asupra societății umane:
Impactul negativ al grindinei: - afectarea sau distrugerea culturilor agricole și cauzarea unor
prejudicii agricultorilor; - deteriorarea sau distrugerea acoperișurilor, geamurilor sau a altor
elemente ale clădirilor, provocând pierderi materiale; - deteriorarea sau distrugerea unor bunuri
materiale de consum (automobile, echipamente și utilaje).
3. Asociați elementele reliefului din tabelul de mai jos și identificați elementele lipsă,
completând spațiile libere:
Tipuri de relief exogen Procese exogene Forme de relief exogen

Relief gravitațional Alunecări de teren; Conuri de grohotiș

Relief eolian
Relief creat de ape meteorice
rostogoliri; prăbușiri; tasări;
sufoziune.
Eroziune eoliană
Pluviodenudație; eroziune;
șiroire; scurgere torențială.
Stâlpi eolieni; ciuperci
eoliene; babe; sfincşi; mese;
hamade.
Alveole minuscule; șănțulețe
de scurgere; rigole; ogașe;
ravene; torenți.

4. Industria ușoară este prezentă aproape în toate statele lumii, având un nivel diferit de
dezvoltare. Pornind de la această afirmație:
1. Exemplificați câte o materie primă pentru industria ușoară:
a) De origine naturală: : fibre vegetale de bumbac, in, iută, cânepă; fire de origine animală –
lână, mătase; piei și pielicele de animale; blănuri.
b) De origine chimică: fibre și fire artificiale (celulozice) și sintetice (viscoză, acril, elastin,
nylon); piei și blănuri artificiale

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

2. Indicați doi factori principali de amplasare (localizare) a întreprinderilor din industria ușoară:
Factori principali de amplasare (localizare): - Prezența resurselor umane de muncă ieftine; -
Prezența consumatorului (pieței de desfacere).
3. Deduceți o cauză care determină creșterea ponderii statelor în curs de dezvoltare în producția
mondială a industriei confecțiilor și tricotajelor: Prezența resurselor umane de muncă ieftine,
numeroase și relativ calificate; - Prezența pieței largi de desfacere (a consumatorului), datorită
populației numeroase; - Facilități fiscale, juridice și de altă tip acordate investitorilor străini
5. În tabelul de mai jos sunt prezentate unele particularități ale componentelor naturii, supuse
diferitor forme de poluare / degradare. Enumerați câte o sursă de poluare / degradare naturală sau
antropică pentru fiecare exemplu de componentă a naturii:
Particularități ale componentelor naturii Surse de poluare / degradare
1) Aer atmosferic poluat chimic Erupții vulcanice; degajări naturale de gaze
diverse; incendii naturale; întreprinderi
industriale; mijloace de transport;
termocentrale.

2) Sol poluat radioactiv Centrale atomoelectrice; regiuni de extragere

a minereurilor radioactive; întreprinderi de
procesare (prelucrare) a metalelor
radioactive; depozite și poligoane militare cu
arme radioactive; depozite de deșeuri
radioactive.

3) Bazin acvatic poluat termic Centrale termoelectrice; întreprinderi

industriale.

4) Vegetație naturală degradată Incendii; eroziune; alunecări de teren; ploi

acide; defrișări; suprapășunat; deșeuri.

5) Faună acvatică degradată chimic Erupții vulcanice; degajări naturale de gaze

diverse; întreprinderi industriale; mijloace de
transport; gospodării agricole; deșeuri.

6. Un avion decolează din Kiev (fusul orar 2, emisfera estică) la ora 19:00 pe data de 20
februarie. Peste 10 ore avionul aterizează în Tokyo (fusul orar 9, emisfera estică). Determinați la
ce oră și pe ce dată avionul aterizează în Tokyo (efectuați toate calculele pe foaia de test).
Diferența de fuse orare: 9 – 2 = 7;
Calcularea orei oficiale la Tokyo când avionul decolează din Kiev: 19:00 + 7 ore = 02:00;
Calcularea orei oficiale și a datei la Tokyo când avionul aterizează: 02:00 + 10 ore = 12:00 , data
21 februarie

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

7. Calculați desfășurarea părții continentale a Americii de Sud, de la nord la sud, în grade și în

kilometri, pe meridianul 60o long. V, aplicând doar rețeaua de grade a hărții fizice a Americii de
Sud (eroare admisibilă: ±2 o ; efectuați toate calculele pe foaia de test: 8 lat. N; 38 lat. S / 8 +38
= 46 /46 ×111 km = 5106 km
8. Grupați caracteristicile enumerate ale celor două tipuri de agricultură, completând tabelul de
mai jos: Productivitate înaltă a producției; predominare a monoculturii; caracter înalt
intensiv; cotă mare a populației angajate în agricultură.
Agricultură tradițională: predominare a monoculturii; cotă mare a populației angajate în
agricultură;
Agricultură modernă: productivitate înaltă a producției; caracter înalt intensiv.
9. În coloana A sunt prezentate tipuri de relații din mediul geografic, iar în coloana B –
caracteristici/exemple ale acestora. Asociați cele două coloane și înscrieți în spațiul din fața
fiecărei denumiri de relații cifrele corespunzătoare din coloana B (cifrele pot fi scrise doar o
singură dată).
A.Relații funcționale; 4, 6
B. Relații statice 1
C. Relații dinamice 2, 3, 5
1. Relațiile dintre componente decurg lent și aparent pasiv
2. Alternarea zilelor și a nopților;
3. Migrația păsărilor;
4. Capacitatea de autoreglare a mediului natural;
5. Manifestarea mareelor (flux-reflux);
6. Capacitatea de a reveni la starea inițială a mediului.
11. Analizați structura pe grupe de vârstă a populației, studiind piramidele (diagramele)
populației Nigeriei și Italiei, prezentate mai jos, și realizați următoarele sarcini:

1. Identificați tipul de reproducere al populației specific:

a) Nigeriei- tradițional

Gr.RC-318
 Vulpe Anastasia

b) Italiei - modern
2. Deduceți o cauză de caracter demografic care determină ponderea mare a populației tinere în
Nigeria: Natalitate înaltă, datorită mentalității pronataliste a populației, a căsătoriilor timpurii, a
tradițiilor de a avea familii numeroase, a influenței religiei.
3. Explicați o consecință de caracter economic a faptului că în Italia este mare ponderea
populației vârstnice: Deficit de resurse umane, ceea ce determină imigrația resurselor de muncă;
- Îmbătrânirea demografică, ceea ce determină creșterea cheltuielilor de întreținere a bătrânilor și
creșterea costului serviciilor de sănătate, care sunt asumate de populația aptă de muncă; -
Apariția unor noi specializări în procesul de producție / oferire a serviciilor destinate mai mult
populației vârstnice.

Gr.RC-318