Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scurt istoric-valorii
Danemarca este o monarhie constituțională cu un sistem parlamentar
reprezentativ. Țara are un șef de guvern (primul ministru) și un șef de stat
(monarhul). Acesta din urmă păstrează oficial puterea executivă, dar îndatoririle
sale sunt strict ceremoniale și de reprezentare. Regatul include 2 țări autonome în
Oceanul Atlantic, care nu sunt membre ale UE: Insulele Feroe și Groenlanda.
Denumire oficială: Regatul Danemarcei.
Capitala şi principalele oraşe: Copenhaga (capitala), Aalborg, Aarhus, Odense.
Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: suprafaţa este de 43.094 de km2. Din sec. XIV,
Regatului Danemarcei îi aparţin Insulele Feroe (1.400 km 2) şi Groenlanda
(2.175.600 km2) teritorii cu largă autonomie administrativă. Două unităţi
administrative au statut dual (municipalitate şi judeţ), Copenhaga şi
Frederiksberg, care au legi proprii de organizare şi funcţionare, formând nucleul
zonei metropolitan
Populaţia: 5 822 763 locuitori (la 1 ianuarie 2020)
Limba oficială: daneza.
Ziua naţională: 5 iunie (1849) – ziua Constituţiei. 16 aprilie (1940) - Aniversarea
Reginei, este considerată, de asemenea, sărbătoare naţională.
Religii principale: evanghelici luterani, romano-catolici, protestanţi.
Moneda naţională: coroana daneză (DKK).
Populaţia numără cca. 5,398 milioane de locuitori, şi densitatea este de cca. 125
de locuitori pe kmp. Imigranţii străini şi descendenţii lor numără cca. 442.000,
dintre care 230.000 vin din Europa; in plus, există o minoritate de origine germană
în sudul insulei Jylland. Limba este daneza, şi marea majoritate a populaţiei este
botezată în religia protestantă. De aceea Danemarca este foarte omogenă din
punct de vedere naţional şi cultural.
Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: Din sec. XIV, Regatului Danemarcei îi aparţin Insulele Feroe şi
Groenlanda teritorii cu largă autonomie administrativă. Două unităţi administrative au statut dual,
Copenhaga şi Frederiksberg, care au legi proprii de organizare şi funcţionare
Ca urmare a mult lăudatului model „flexicurity(d)”, Danemarca are una dintre cele
mai libere piețe ale muncii din Europa, conform Băncii Mondiale. Angajatorii pot
angaja și concedia persoane în orice moment (flexibilitate), iar între angajări,
ajutorul de șomaj este foarte ridicat (securitate). Banca Mondială clasează
Danemarca pe primul loc în lista celor mai ușoare țări europene în care să faci
afaceri. Înființarea unei societăți se poate face în câteva ore, cu costuri foarte
mici.[145] Danemarca are un impozit pe venitul companiilor de 25% și un regim de
taxare limitat în timp pentru expați.[146] Sistemul de taxare danez are o bază de
impozitare mare, un TVA de 25%, pe lângă accize, impozite pe venit și alte taxe.
Povara totală a taxelor (suma tuturor taxelor, ca procent din PIB) este estimată a
se ridica la 46% în 2011.[147]
Danemarca are o forță de muncă de circa 2,9 milioane de persoane și se clasează
pe locul patru în lume ca proporție în rândul săul a persoanelor cu studii
superioare.[148] PIB pe oră lucrată era în 2009 pe locul 13. Danemarca are cel mai
scăzut nivel din lume de inegalitate a veniturilor, conform coeficientului Gini (%)
al Băncii Mondiale,[9] și cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume,
conform FMI.[149] În iunie 2010, rata șomajului se ridica la 7,4%, sub media UE de
9,6%.[150]
Susținerea comerțului liber este ridicată – în 2007, un sondaj a arătat că 76% din
danezi consideră globalizarea un lucru bun.[154] 70% din fluxurile comerciale sunt
în interiorul Uniunii Europene. Danemarca se află pe locul al nouălea în
clasamentul exporturilor pe cap de locuitor în lume. Principalele mărfuri de export
daneze sunt: bunurile industriale/fabricate, cu o pondere de 73,3% (din care
mașini și instrumente sunt 21,4%, iar combustibili și substanțe chimice etc. 26%);
produse agricole și alte produse de consum 18,7% (în 2009 carnea și produsele
din carne reprezentau 5,5% din totalul exporturilor; peștele și produsele din peste
2,9%).[84] Danemarca este exportator net de alimente și energie și are mai mulți
ani în care a avut surplus în balanța de plăți, în lupta cu o datorie externă de circa
39% din PNB, adică peste 300 miliarde DKK.[155]
Economia Danemarcei este solidă, bazându-se pe o creștere economică susținută,
un grad scăzut al șomajului și stabilitate macroeconomică, cu o datorie externă
mult mai mică decât media UE și o dobândă externă mult sub media statelor UE.
Mediul economic danez este favorabil și stabil, ca urmare a încrederii populației și
a creșterii consumului, a investițiilor, dar și a reformelor întreprinse de guvern în
domeniul muncii, pensiilor și finanțelor. În același timp, nivelul investițiilor
realizate prin fonduri europene este foarte ridicat. Există totuși provocări la
adresa economiei daneze, venind în special din piața muncii, unde gradul ridicat
de angajare crește presiunea asupra companiilor ca urmare a dificultăților de
recrutare de personal calificat.
Creșterea economică a fost în medie de 1,9% în perioada 2014-2018, fiind bazată
în principal pe creșterea consumului și a investițiilor. În anul 2019, creșterea
economică a fost de 1,7%.
În ceea ce privește gradul de angajare, acesta a crescut gradual începând cu anul
2013, astfel că în 2018 a fost înregistrat un grad de angajare de 76,9%, față de
media UE de 72,1%. Rata șomajului a scăzut la 3,7% în ianuarie 2020. Principalele
grupuri sociale care au un grad scăzut de angajare sunt străinii, tinerii și
persoanele cu dizabilități.
Principalele ramuri industriale sunt: producţia agricolă, industria piscicolă,
producţia de bere, petrol şi gaz, producţia de electro-casnice, mobilă şi modă.
Topul celor mai importante companii daneze este ocupat de Novo Nordisk,
Danske Bank, LEGO, gigantul energetic Ørsted, și grupul de servicii financiare
Nykredit.
Principalii parteneri comerciali sunt: Germania, Regatul Suediei, Marea Britanie,
Regatul Norvegiei, SUA.
4. Capacitatea de implementare de proiecte
Datele acoperă cele peste 530 de programe și includ cofinanțarea UE și națională
acoperită de decizia de adoptare. Alocările financiare din tabelul financiar al
programului se pot modifica în timp (adică transferuri între teme, între
fonduri). Primul val de schimbări majore a avut loc la sfârșitul anului 2017 ca urmare
a alocării „ajustării tehnice” și a creșterii alocării pentru inițiativa privind ocuparea
forței de muncă pentru tineri.
ESIF=fonduri structural si de investitii europene
ERDF FEDR
ESF FSE
EAFRD FEARD
EMFF
6. De ce