Clarificari

Sala: .....
Ianuarie 2015
Clarificări 1: Analiză matematică

Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei Programul de studii: Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Nota:
1.1 Raspunsuri intrebari adresate de catre studenti-Atentie la cal-

cule, Rationamentul este bun
Problema ce urmează a fost adresată de către Anghel Cosmin de la grupa 601.
Exerciţiul 1.1.1 Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de repartiţie

kx (2 − x) dacă x ∈ [0, 2]
f (x) =
0 dacă x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞)
a) Aflaţi constanta k.

b) Calculaţi P X 2 < 1 .
c) Calculaţi D (2X − 5) .
Soluţie: a) În primul rand pentru a răspunde acestei probleme trebuie sa cunoastem teoria predata la pagina
35, curs adresa
http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf
unde este si o problemă similară. Astfel f constanta k se determină din condiţiile
i) fR (x) ≥ 0
∞
ii) −∞
f (x) dx = 1.
În rezolvarea problemelor, pornim cu punctul ii). Avem aşadar

Z ∞
f (x) dx = 1
−∞
⇐⇒
Z 0 Z 2 Z ∞
f (x) dx + f (x) dx + f (x) dx = 1
−∞ 0
| {z } |2 {z }
=0 deoarece f (x)=0 pentru x∈(−∞,0) =0 deoarece f (x)=0 pentru x∈(0,∞)
⇐⇒
Z 2
f (x) dx = 1
0
⇐⇒
Z 2
kx (2 − x) dx = 1
0
| {z }
deoarece f (x)=kx(2−x) pentru x∈[0,2]
Avem aşadar de calculat

Z 2
kx (2 − x) dx = 1
0
1-1
Clarificări 1: Analiză matematică 1-2
⇐⇒
deoarece k este constantă si iese in faţă
Z 2
2x − x2 dx

k = 1
0
⇐⇒
2
x2 x3

k 2 − = 1
2 3 0
  ⇐⇒
2
23 02 03 

 2
 22 − 3 − 22 − 3 
k = 1

| {z }
=0
⇐⇒
1 1 3
k = 2 23
= 8 =
2 22 − 3
4− 3
4
Cum k = 43 şi x ∈ [0, 2] deducem că 34 x (2 − x) ≥ 0 şi deci este ı̂ndeplinit automat i) din teorie. Astfel că, avem
de rezolvat a) şi b) pentru funcţia
3
f (x) = 4 x (2 − x) dacă x ∈ [0, 2]
0 dacă x ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞)

b) Avem de calculat P X 2 < 1 . Evident problema pare sa fie dificilă datorită pătratului care apare la variabila
aleatoare continuă X. În fapt, variabilele aleatoare sunt funcţii. Astfel că, ı̂n acelaşi mod ca in liceu putem
rezolva inecuaţia
X 2 < 1 ⇐⇒ −1 < X < 1 ⇐⇒ X ∈ (−1, 1) .

Atunci ı̂n loc să calculă P X 2 < 1 vom calcula P (−1 < X < 1). Revenim la cursul de la adresa
unde la pagina 35 avem formula Z

P (X ∈ B) = f (x) dx
B
În cazul nostru B = (−1, 1) şi deci

Z Z 1 Z 0 Z 1
P (−1 < X < 1) = f (x) dx = f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx
(−1,1) −1 −1 0
| {z }
=0 deoarece f (x)=0 pentru x∈(−1,0)
1 1 1
x2 x3
Z Z
3 3 3
= x (2 − x) dx = x (2 − x) dx = 2 −
0 4 4 0 4 2 3 0
3 2 1
= · = .
4 3 2
c) Avem de calculat D (2X − 5). Ar trebui să cunoaştem formula
D (aX + b) = a2 D (X)
de la pagina 37 a cursului de la adresa
În cazul nostru, avem

D (2X − 5) = 22 D (X) .
Acum trebuie să cunoaştem formula
2
D (X) = M2 (X) − (M (X))
de la pagina 36 a cursului postat la adresa
unde Z ∞
M2 (X) = x2 f (x) dx este momentul de ordinul 2 iniţial al lui X
−∞
iar Z ∞
M (X) = xf (x) dx este media lui X sau momentul de ordin unu al lui X
−∞
definite la pagina 36 a cursului postat la aceeaşi adresă
Astfel că, o să calculăm

Z ∞ Z 2 Z 2 Z 2
2 23 3 3 3
2x3 − x4 dx

M2 (X) = x f (x) dx = x x (2 − x) dx = x (2 − x) dx =
−∞ 0 4 0 4 4 0
2
4 5
3 x x
3 8 6
= 2 − = · = .
4 4 5 0 4 5 5
şi
Z ∞ Z 2 Z 2 Z 2
3 3 2 3
2x2 − x3 dx

M (X) = xf (x) dx = x x (2 − x) dx = x (2 − x) dx =
−∞ 0 4 0 4 4 0
3 = 14
= ·
4 3
Recapitulând
2 6 6 1
D (X) = M2 (X) − (M (X)) = − 12 = − 1 = .
5 5 5
În final
1 4
D (2X − 5) = 22 D (X) = 4 = .
5 5
Problema ce urmează a fost adresată de către Anghel Cosmin de la grupa 601.
Exerciţiul 1.1.2 Aflaţi extremele funcţiei f : R3 → R definită prin
f (x, y, z) = 3x2 + y 2 + 3z 3 − 39x − 24y − 9z + 3xz + 5.
Soluţie: Determinăm punctele critice

  
 f 0x (x, y, z) = 0  6x + 3z − 39 = 0| : 3  2x + z − 13 = 0
f 0y (x, y, z) = 0 ⇐⇒ 2y − 24 = 0 ⇐⇒ 2y − 24 = 0
f 0z (x, y, z) = 0 9z 2 + 3x − 9 = 0 9z 2 + 3x − 9 = 0.
  
13−z
Pentru rezolvarea acestui sistem, din prima ecuaţie 2x + z − 13 = 0 =⇒ z = 2 . Înlocuim ı̂n a treia ecuaţie
această valoare, obţinem
13 − z
9z 2 + 3 − 9 = 0 ⇐⇒ 18z 2 + 39 − 3z − 18 = 0 ⇐⇒ 18z 2 − 3z + 21 = 0.
2
Cum această ultimă ecuaţie are numai rădăcini complexe deducem că funcţia ı̂n cauză nu are puncte critice.
Insă la pagina 81 a cursului de la adresa

avem dat răspunsul “Studentul se blocheaza ı̂n a da raspuns situatiei când sistemul (3), din care se determina
punctele critice, nu are solutii reale. În aceasta situatie raspunsul este ca functia nu are puncte critice si deci
de extrem local.” Deci se recomanda paginile atasate la curs!
Problemă adresată de Bobe Gabriela de la grupa 602.
Exerciţiul 1.1.3 Se consideră o variabilă aleatoare X cu densitatea de repartiţie
fX (x; θ) = (θ + 2) xθ+1 , x ∈ (0, 1) , cu θ > 0.
a) Să se determine un estimator al parametrului θ, prin metoda momentelor, utilizând o selecţie de volum n.
b) Să se determine valoarea estimatorului obţinut la punctul a) pe baza selecţiei realizate asupra variabilei
aleatoare X, ce a condus la urmatoarele rezultate
xi 1 2 3 4 5 6 7
.
ni 1 2 4 8 16 32 64
Soluţie: a) Considerăm o selecţie de volum n: X1 ,...,Xn cu valorile de selecţie x1 , x2 , ..., xn şi rezolvăm ecuaţia
m1 = m∗1 ⇐⇒ M [X] = X
unde 1
∞ 1
xθ+3
Z Z
θ+2
M [X] = xfX (x) dx = (θ + 2) xθ+2 dx = (θ + 2) = .
−∞ 0 θ + 3 0 θ+3
θ+2 3X−2
Ecuaţia M [X] = X este echivalentă cu θ+3 = x =⇒estimatorul lui θ este θb = 1−X
=⇒ estimaţia lui θ este
θb = 3x−2 .
1−x
b) Problema se reduce la a determina ı̂ntr-o primă fază media de selecţie ı̂n baza următoarelor date
xi 1 2 3 4 5 6 7
ni 1 2 4 8 16 32 64
sau echivalent
xi 1 2 3 4 5 6 7
.
ni 1 2 22 23 24 25 26
Conform teoriei
m m
1X n1 x1 + ... + nm xm X
x= ni xi = unde n = ni = n1 + ... + nm .
n i=1 n1 + ... + nm i=1
În cazul problemei, avem

n1 x1 + n2 x2 + n3 x3 + n4 x4 + n5 x5 + n6 x6 + n7 x7
x =
n1 + n2 + n3 + n4 + n5 + n6 + n7
1 · 1 + 2 · 2 + 3 · 22 + 4 · 23 + 5 · 24 + 6 · 25 + 7 · 26
= .
1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26
Calculăm numitorul
1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 .
Observăm că şirul 1, 2, 22 , 23 , 24 , 25 , 26 formează o progresie geometrică de raţie 2. Într-adevăr
2
= 2
1
22
= 2
2
...
26
= 2
25
raportul a doi termeni succesivi este 2. Acest aspect spune că avem o progresie geometrică de raţie 2. Din liceu
şi Curs 1, dacă
b1 , ..., bn
formează o progresie geometrică de raţie q atunci
qn − 1
b1 + ... + bn = b1 unde n este numărul de termeni din progresie.
q−1
În cazul nostru n = 7 (numărul de termeni din şir), q = 2 iar b1 = 1, ...., b7 = 26 . Aşadar
27 − 1
1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 = 1 = 27 − 1. (1.1.1)
2−1
Calculăm numărătorul
1 · 1 + 2 · 2 + 3 · 22 + 4 · 23 + 5 · 24 + 6 · 25 + 7 · 26 .
Ne folosim de faptul că
x7 − 1
x + x2 + x3 + x4 + x5 + x6 + x7 = x
x−1
deoarece, din Curs 1 şi discuţiei de mai sus: x, x2 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 sunt termenii unei progresii geometrice. Pe
de altă parte
8
2 3 4 5 6 7
x −x
x+x +x +x +x +x +x 0= 0 unde 0 desemnează derivata
x−1
sau echivalent

1 2 3 4 5 6 8x7 − 1 (x − 1) − x8 − x
1 + 2x + 3x + 4x + 5x + 6x + 7x = 2 cu x 6= 1.
(x − 1)
Pentru x = 2 ı̂n această relaţie se obţine
1 · 1 + 2 · 2 + 3 · 22 + 4 · 23 + 5 · 24 + 6 · 25 + 7 · 26 = 8 · 27 − 1 − 28 + 2 = 210 − 28 + 1 (1.1.2)
Din (1.1.1) şi (1.1.2) se obţine

210 − 28 + 1 769
x= = = 6, 05.
27 − 1 128 − 1
Notăm că
210 − 28 + 1
x= .
27 − 1
se putea lăsa ı̂n această formă.
Estimaţia parametrului p pe baza valorilor de selecţie date este
3 · 6, 05 − 2 16, 15
θb = = = −3, 19.
1 − 6, 05 −5, 05
Problema ce urmează a fost rezolvată la consultaţii la Seria B.
Exerciţiul 1.1.4 Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de probabilitate (repartiţie)

a (2x − 1) dacă x ∈ [1, 3]
f (x) =
0 ı̂n rest
a) Aflaţi constanta k.

b) Calculaţi P (2 < X < 2.5), P (X > 1.5), M (X), D (X), M (6X + 7), M 6X 2 + 7 .
Soluţie: a) În primul rand pentru a răspunde acestei probleme trebuie sa cunoastem teoria predata la pagina
35, curs adresa
unde este si o problemă similară. Astfel f constanta a se determină din condiţiile
i) fR (x) ≥ 0
∞
ii) −∞
f (x) dx = 1.
În rezolvarea problemelor, pornim cu punctul ii). Avem aşadar

Z ∞
f (x) dx = 1
−∞
⇐⇒
Z 1 Z 3 Z ∞
f (x) dx + f (x) dx + f (x) dx = 1
−∞ 1
| {z } |3 {z }
=0 deoarece f (x)=0 pentru x∈(−∞,1) =0 deoarece f (x)=0 pentru x∈(3,∞)
⇐⇒
Z 3
f (x) dx = 1
1
⇐⇒
Z 3
a (2x − 1) dx = 1
1
| {z }
deoarece f (x)=a(2x−1) pentru x∈[1,3]
Avem aşadar de calculat

Z 3
a (2x − 1) dx = 1
1
⇐⇒
deoarece a este constantă si iese in faţă
Z 3
a (2x − 1) dx = 1
1
⇐⇒
3
x2

a 2 − x = 1
2 1
⇐⇒
a 32 − 3 − 12 − 1

= 1
| {z }
=6
⇐⇒
1
a =
6
1 1
Cum a = 6 şi x ∈ [1, 3] deducem că 6 (2x − 1) ≥ 0. Într-adevăr
1 1
deoarece x ∈ [1, 3] =⇒ x ≥ 1 =⇒ 2x ≥ 2 =⇒ 2x − 1 ≥ 1 =⇒ (2x − 1) ≥ > 0,
6 6
şi deci este ı̂ndeplinit automat i) din teorie. Astfel că, avem de rezolvat a) şi b) pentru funcţia
1
f (x) = 6 (2x − 1) dacă x ∈ [1, 3]
0 ı̂n rest
b) Avem de calculat P (2 < X < 2.5). Revenim la cursul de la adresa


P (X ∈ B) = f (x) dx
B
În cazul nostru B = (2, 2.5) şi deci

Z Z 2.5
P (2 < X < 2.5) = f (x) dx = f (x) dx =
(2,2.5) 2
Z 2.5 2 2.5
1 1 x
= (2x − 1) dx = 2 − x
2 6 6 2 2
1 2 2
1
= 2.5 − 2.5 − 2 + 2 = 1. 75 · = 0.291 67.
6 6
Avem de calculat P (X > 1.5). Revenim la cursul de la adresa

P (X ∈ B) = f (x) dx
B
În cazul nostru B = (1.5, ∞) şi deci

Z Z ∞ Z 3 Z ∞
P (X > 1.5) = f (x) dx = f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx
(1.5,∞) 1.5 1.5
|3 {z }
=0
3
3 3
Z 2
1 1 x 1 2
= (2x − 1) dx = 2 − x = x − x = 0.875 .
1.5 6 6 2 1.5 6 1.5

c) Avem de calculat M (X), D (X), M (6X + 7), M 6X 2 + 7 . Dacă ı̂ntr-o problemă avem de calculat dispersia
D (X) este recomandat ca aceasta să fie calculată prima. Ar trebui să cunoaştem formula
2
D (X) = M2 (X) − (M (X))
de la pagina 36 a cursului postat la adresa
unde Z ∞
M2 (X) = x2 f (x) dx este momentul de ordinul 2 iniţial al lui X
−∞
iar Z ∞
M (X) = xf (x) dx este media lui X sau momentul de ordin unu al lui X
−∞
definite la pagina 36 a cursului postat la aceeaşi adresă
Astfel că, o să calculăm

Z ∞ Z 3 Z 3 Z 3
2 21 1 2 1
2x3 − x2 dx

M2 (X) = x f (x) dx = x (2x − 1) dx = x (2x − 1) dx =
−∞ 1 6 1 6 6 1
4
3 3
4 3 4 3

1 x x 1 3 3 1 1 1 94 47
= 2 − = 2 − −2 + = · = .
6 4 3 1 6 4 3 4 3 6 3 9
şi
Z ∞ Z 3 Z 3 Z 3
1 1 1
2x2 − x dx

M (X) = xf (x) dx = x (2x − 1) dx = x (2x − 1) dx =
−∞ 1 6 6 1 6 1
1 40 20
= · = .
6 3 9
Din această ultimă relaţie
20 61
M (6X + 7) = 6M (X) + 7 = 6 · +7=
9 3
47 115
M 6X 2 + 7 = 2

6M X + 7 = 6 · +7=
9 3
unde am folosit faptul că
M (aX + b) = aM (X) + b pentru orice a, b ∈ R.
Recapitulând
2
47 220 23
D (X) = M2 (X) − (M (X)) = − =
9 9 81
20 61 2 115
M (X) = , M (6X + 7) = , M 6X + 7 = .
9 3 3
Problema următoare a fost propusă de Amza Adelina de la grupa 601.
Exerciţiul 1.1.5 Fie variabila aleatoare discretă bidimensională Z = (X, Y ) dată prin următorul tablou de
repartiţie
Y −→
X a a + 1 P (X = xi )
↓ ↓
b−1 0, 1 0, 4
b
P (Y = yi ) −→ 0, 4 1

a) Să se determine a, b ∈ Z şi să se completeze tabelul când M [X + 0, 3] = 2 şi M Y 2 = 0, 6.
b) Prezentaţi tabloul de distribuţie al variabilelor aleatoare Z1 = X · Y şi Z2 = X + Y .
2
c) Dacă Z = (X − Y ) + 3 (Y − X) să se determine M [Z].
d) Să se determine funcţia de repartiţie FX,Y : R2 → [0, 1] a vectorului aleator (X, Y ).
Soluţie: Pentru ı̂nceput observăm că aceasta este o problemă similară cu cea de la pagina 26 a fişierului
probleme.pdf de la adresa
http : //www.covei.ase.ro/cig/probleme.pdf
Prezentăm o soluţie care diferă ı̂n anumiţi paşi.
Metoda II. Efectuăm următoarele notaţii
Y −→
X a a+1 P (X = xi )
↓ ↓ pi = P (X = xi ) = pX (xi )
b−1 0, 1 p12 0, 3 qi = P (Y = yi ) = pY (yi )
b p21 p22 p2 pij = P (X = xi , Y = yj ) = pX,Y (xi , yj ) .
P (Y = yi ) −→ 0, 4 q2 1
a) Din teorie
0, 1 + p12 = 0, 3 =⇒ p12 = 0, 3 − 0, 1 = 0, 2
0, 1 + p21 = 0, 4 =⇒ p21 = 0, 4 − 0, 1 = 0, 3
0, 3 + p2 = 1 =⇒ p2 = 1 − 0, 3 = 0, 7
p21 + p22 = p2 ⇐⇒ 0, 3 + p22 = 0, 7 =⇒ p22 = 0, 4
p12 + p22 = q2 ⇐⇒ 0, 2 + 0, 4 = q2 ⇐⇒ q2 = 0, 6
şi tabelul devine

Y −→
X a a+1 P (X = xi )
↓ ↓
b−1 0, 1 0, 2 0, 3
b 0, 3 0, 4 0, 7
P (Y = yi ) −→ 0, 4 0, 6 1
Observăm că tabelul se ı̂nchide.
Variabilele aleatoare X şi Y sunt

b−1 b a a+1
X: şi Y : .
0, 3 0, 7 0, 4 0, 6
Folosim ipotezele
M [X + 0, 3] = 2 ⇐⇒ M [X] + M [0, 3] = 2 ⇐⇒ M [X] + 0, 3 = 2 ⇐⇒ M [X] = 1, 7
sau echivalent
(b − 1) · 0, 3 + b · 0, 7 = 1, 7 ⇐⇒ b (0, 3 + 0, 7) − 0, 3 = 1, 7 =⇒ b = 2
şi
2
M Y2 = 0, 6 ⇐⇒ a2 · 0, 4 + (a + 1) · 0, 6 = 0, 6 ⇐⇒ a [a + 2 · 0, 6] = 0

deoarece
2
2
2 a (a + 1)
Y :
0, 4 0, 6
de unde rezultă că

(a = 0 ∈ Z sau a = −2 · 0, 6 = −1, 2 ∈
/ Z) =⇒ a = 0.
Tabelul devine
y1 y2
Y −→ ↓ ↓
X 0 1 P (X = xi )
↓ ↓
x1 −→ 1 0, 1 0, 2 0, 3
x2 −→ 2 0, 3 0, 4 0, 7
P (Y = yi ) −→ 0, 4 0, 6 1
ı̂n care
1 2 0 1
X: şi Y : .
0, 3 0, 7 0, 4 0, 6
b) Din teorie
x1 · y1 ... x1 · ym x2 · y1 ... xn · ym
unde
X ·Y : p11 ... p1m p21 ... pnm
pij = P (X · Y = xi · yj ) = P (X = xi ∩ Y = yj )
astfel că tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare Z1 = X · Y este

x1 · y1 x1 · y2 x2 · y1 x2 · y2 1·0 1·1 2·0 2·1
X ·Y : =⇒ X · Y : .
p11 p12 p21 p22 0, 1 0, 2 0, 3 0, 4
Notăm că, pentru calculul lui X · Y se poate folosi din nou tabelul
y1
Y −→ ↓
X 0
↓
x1 −→ 1 0, 1
=⇒ x1 · y1 cu probabilitatea 0, 1
analog xi yj cu probabilitatea dată de intersecţia liniei i şi coloanei j
yj
Y −→ ↓
X m
↓
xi −→ n probabilitatea din tabelul ı̂n cauză.
Discuţie similară pentru X + Y .
Revenind
0 1 0 2 0 1 2
X ·Y : =⇒ X · Y : .
0, 1 0, 2 0, 3 0, 4 0, 4 0, 2 0, 4
Analog, din teorie

x1 + y1 ... x1 + ym x2 + y1 ... xn + ym
unde
X +Y : p11 ... p1m p21 ... pnm
pij = P (X + Y = xi · yj ) = P (X = xi ∩ Y = yj )
astfel că tabloul de distribuţie al variabilei aleatoare Z1 = X + Y este

x1 + y1 x1 + y2 x2 + y1 x2 + y2 1+0 1+1 2+0 2+1
X +Y : =⇒ X + Y :
p11 p12 p21 p22 0, 1 0, 2 0, 3 0, 4
şi deci
1 2 2 3 1 2 3
X +Y : =⇒ X + Y : .
0, 1 0, 2 0, 3 0, 4 0, 1 0, 5 0, 4
2
c) Metoda 2. Dacă Z = (X − Y ) + 3(Y − X) atunci
| {z } | {z }
notăm Z1 notăm Z2
M [Z1 ] + 3M [Z2 ] = M X 2 − 2XY + Y 2 + M [3Y −

M [Z] = M [Z1 + 3Z2 ] =
formula M [aX+bY ]=aM [X]+bM [Y ] din curs
= M X − 2M [XY ] + M Y 2 + 3M [Y ] − 3M [X]
2
= 0.3 + 4 · 0.7 − 2 · 1 + 0.6 + 3 · 0.6 − 3 · 1.7 = −1. 6
deoarece

0 1 2
X ·Y : =⇒ M [XY ] = 0 · 0, 4 + 1 · 0, 2 + 2 · 0, 4
0, 4 0, 2 0, 4
12 22

X2 =⇒ M X 2 = 12 · 0, 3 + 22 · 0, 7 = 0, 3 + 4 · 0, 7

:
0, 3 0, 7
12

0
Y2 =⇒ M Y 2 = 02 · 0, 4 + 12 · 0, 6

:
0, 4 0, 6

1 2
X : =⇒ M [X] = 2 − 0, 3 = 1, 7
0, 3 0, 7

0 1
Y : =⇒ M [Y ] = 0 · 0, 4 + 1 · 0, 6.
0, 4 0, 6
2
Metoda 2. Notăm că putem calcula (X − Y ) şi 3 (Y − X). Într-adevăr,

x1 − y1 x1 − y2 x2 − y1 x2 − y2 1−0 1−1 2−0 2−1
X −Y : X +Y : =⇒ X − Y :
p11 p12 p21 p22 0, 1 0, 2 0, 3 0, 4
12 22

1 0 1 2 0 1 2 2 0
X −Y : =⇒ X − Y : =⇒ (X − Y ) :
0, 1 0, 2 0, 3
0, 4 0, 2 0, 5 0, 3 0, 2 0, 5 0, 3

0 −1 −2 0 −3 −6
=⇒ Y − X = − (X − Y ) : =⇒ 3 (Y − X) : .
0, 2 0, 5 0, 3 0, 2 0, 5 0, 3
Recapitulare
12 22

2 0
(X − Y ) :
0, 2 0, 5 0, 3

0 −3 −6
3 (Y − X) :
0, 2 0, 5 0, 3
de unde
h i h i
2 2
M (X − Y ) + 3 (Y − X) = M (X − Y ) + M [3 (Y − X)]
formula M [aX+bY ]=aM [X]+bM [Y ] din curs
2
= 0 · 0.2 + 1 · 0.5 + 2 · 0.3 − 0 · 0.2 − 3 · 0.5 − 6 · 0.3 = −1. 6.
2
Atenţie: Nu puteam calcula variabila aleatoare Z = (X − Y ) + 3 (Y − X), deşi eram tentaţi, deoarece nu
2
avem informaţiile necesare. Nu cunoaştem dacă (X − Y ) şi 3 (Y − X) sunt independente!
d) Conform teoriei


 0 dacă x ∈ (−∞, 1] sau y ∈ (−∞, 0]
pX,Y (1, 0) dacă x ∈ (1, 2] şi y ∈ (0, 1]



FX,Y (x, y) = pX,Y (1, 0) + pX,Y (2, 0) dacă x ∈ (2, ∞) şi y ∈ (0, 1]
pX,Y (1, 0) + pX,Y (1, 1) dacă x ∈ (1, 2] şi y ∈ (1, ∞)




pX,Y (1, 0) + pX,Y (1, 1) + pX,Y (2, 0) + pX,Y (2, 1) dacă x ∈ (2, ∞) şi y ∈ (1, ∞)

şi deci 

 0 dacă x ∈ (−∞, 1] sau y ∈ (−∞, 0]
 0, 1 dacă x ∈ (1, 2] şi y ∈ (0, 1]


FX,Y (x, y) = 0, 4 dacă x ∈ (2, ∞) şi y ∈ (0, 1]
0, 3 dacă x ∈ (1, 2] şi y ∈ (1, ∞)




1 dacă x ∈ (2, ∞) şi y ∈ (1, ∞)

deoarece
pX,Y (1, 0) = P (X = 1, Y = 0) = 0, 1
pX,Y (1, 0) + pX,Y (2, 0) = P (X = 1, Y = 0) + P (X = 2, Y = 0) = 0, 4
pX,Y (1, 0) + pX,Y (1, 1) = P (X = 1, Y = 0) + P (X = 1, Y = 1) = 0, 3
pX,Y (1, 0) + pX,Y (1, 1) + pX,Y (2, 0) + pX,Y (2, 1) = P (X = 1, Y = 0) + P (X = 1, Y = 1) +
+P (X = 2, Y = 0) + P (X = 2, Y = 1) = 1.
Problema următoare a fost propusă de Amza Adelina de la grupa 601, propusă la curs. De asemenea, o problemă
similară a fost expusă la consultaţii la Seria B.
Exerciţiul 1.1.6 Considerăm vectorul aleator discret (variabilă aleatoare bidimensinală) Z = (X, Y ), dintr-un
câmp borelian de probabilitate (Ω, K, P ), dat prin următorul tablou de repartiţie
y1 y2
Y −→ ↓ ↓
X −1 0 P (X = xi )
↓ ↓
x1 −→-1 0,4
x2 −→1
x3 −→3 0 0,1 0,1
P (Y = yi ) −→ 0,4 1
a) Dacă P ({X = −1} ∪ {Y = −1}) = 0, 3 atunci să se completeze tabloul şi decidă dacă X, Y sunt indepen-
dente.
b) Prezentaţi tabloul de distribuţie al variabilelor aleatoare Z1 = X 2 , Z2 = X ·Y , Z3 = X +Y şi Z4 = 2X +3Y .
c) Să se calculeze M [XY ], M [X], M [Y ], D [X], D [Y ], σX , σY , cov [X, Y ], D [2X + 3Y ], ρ [X, Y ].
d) Sunt variabilele aleatoare X, Y corelate? Justificaţi.
e) Calculaţi P (X > Y ).
Soluţie: a) Folosim formula

P (A ∩ B) = P (A) + P (B) − P (A ∪ B)
ı̂n care A, B sunt evenimentele
A = {X = −1} , B = {Y = −1} .
Obţinem
P ({X = −1} ∩ {Y = −1}) = P (X = −1) + P (Y = −1) − P ({X = −1} ∪ {Y = −1})
= 0, 4 + 0, 4 − 0, 5 = 0, 3
şi tabelul devine
y1 y2
Y −→ ↓ ↓
X −1 0 P (X = xi )
↓ ↓
x1 −→-1 0,3 0,4
x2 −→1
x3 −→3 0 0,1 0,1
P (Y = yi ) −→ 0,4 1
Efectuăm notaţiile
Y −→
X −1 0 P (X = xi )
↓ ↓
pi = P (X = xi ) = pX (xi )
-1 0, 3 p12 0, 4 unde qi = P (Y = yi ) = pY (yi )
1 p21 p22 p2 pij = P (X = xi , Y = yj ) = pX,Y (xi , yj ) .
3 p31 0, 1 0, 1 (p3 )
P (Y = yi ) −→ 0, 4 q1 1
Observăm că repartiţiile marginale sunt
p1 = 0, 4 şi p3 = 0, 1.
Pe de altă parte
p31 + 0, 1 = 0, 1 =⇒ p31 = 0
0, 3 + p12 = 0, 4 =⇒ p12 = 0, 4 − 0, 3 = 0, 1
0, 4 + p2 + 0, 1 = 1 =⇒ p2 = 1 − 0, 1 − 0, 4 = 0, 5
0, 3 + p21 + 0 = 0, 4 =⇒ p21 = 0, 4 − 0, 3 = 0, 1
0, 4 + q1 = 1 =⇒ q1 = 1 − 0, 4 = 0, 6.
Recapitulare
p31 = 0; p12 = 0, 1; p2 = 0, 5; p21 = 0, 1; q1 = 0, 6
şi tabelul devine
Y −→
X −1 0 P (X = xi )
↓ ↓
-1 0,3 0,1 0,4
1 0,1 0,4 0,5
3 0 0,1 0,1
P (Y = yi ) −→ 0,4 0,6 1
Din tabel, observăm că
P (X = x1 , Y = y1 ) = 0, 3 6= P (X = x1 ) · P (Y = y1 ) = 0, 4 · 0, 4 = 0.16
şi deci X, Y nu sunt independente.

b) Din tabel se observă că
−1 1 3 −1 0
X: şi Y : .
0, 4 0, 5 0, 1 0, 4 0, 6
Avem, aşadar
2

(−1) 1 32 1 1 9 1 9
Z1 : =⇒ Z1 : =⇒ Z1 : .
0, 4 0, 5 0, 1 0, 4 0, 5 0, 1 0, 9 0, 1
Pe de altă parte, conform teoriei

−1 · (−1) −1 · 0 1 · (−1) 1·0 3 · (−1) 3·0
Z2 = XY :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1
sau echivalent

1 0 −1 0 −3 0 −3 −1 0 1
Z2 = XY : =⇒ Z2 :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1 0 0, 1 0, 6 0, 3
Analog
−1 + (−1) −1 + 0 1 + (−1) 1+0 3−1 3+0
Z3 = X + Y :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1
implică
−2 −1 0 1 2 3
Z3 = X + Y :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1
În final

−1 1 3 −1 0 −2 2 6 −3 0
Z4 = 2X + 3Y : 2 +3 =⇒ Z4 : +
0, 4 0, 5 0, 1 0, 4 0, 6 0, 4 0, 5 0, 1 0, 4 0, 6
Cum nu cunoaştem dacă 2X şi 3Y sunt independente nu putem afla variabila aleatoare 2X + 3Y cu procedura
normală iar Z4 va rămâne aşa. Astfel că, dacă studentul nu vede procedura, pentru examen se apelează la
profesorul de la curs ı̂n situaţia ı̂n care se va propune o astfel de cerinţă.
c) Avem din punct a) că :

−3 −1 0 1
XY :
0 0, 1 0, 6 0, 3
=⇒ M [XY ] = −3 · 0 + (−1) · 0, 1 + 0 · 0, 6 + 1 · 0, 3 = 0, 2;

−1 1 3
X :
0, 4 0, 5 0, 1
=⇒ M [X] = (−1) · 0, 4 + 1 · 0, 5 + 3 · 0, 1 = 0, 4;
2
√
=⇒ D [X] = 12 · 0, 4 + 12 · 0, 5 + 32 · 01 − (0, 2) = 1. 76 =⇒ σX = 1. 76 = 1. 326 6.

−1 0
Y :
0, 4 0, 6
=⇒ M [Y ] = (−1) · 0, 4 + 0 · 0, 6 = −0, 4
h
2
i
2
√
=⇒ D [Y ] = (−1) · 0, 4 + 0 · 0, 6 − (−0, 4) = 0, 4 − 0, 16 = 0.24 =⇒ σY = 0.24 = 0.489 90.
=⇒ .
Pe de altă parte
cov [X, Y ] = M [XY ] − M [X] M [Y ] = 0, 2 − 0, 4 · (−0, 4) = 0.36
Calculăm ρ [X, Y ] după formula

cov [X, Y ] M [XY ] − M [X] M [Y ] 0.36
ρ [X, Y ] = = p p = = 0.553 93.
σX σY D [X] D [Y ] 1. 326 6 · 0.489 90
Calculăm
D [2X + 3Y ] = D [2X] + D [3Y ] + 2cov [2X, 3Y ]

= 22 D [X] + 32 D [Y ] + 2 (M [2 · X · 3 · Y ] − M [2X] · M [3Y ])
= 22 D [X] + 32 D [Y ] + 2 (6M [X · Y ] − 6 · M [X] · M [Y ])
= 4 · 1. 76 + 9 · 0.24 + 2 · (6 · 0.2 + 6 · 0, 4 · 0.4) = 13. 52
unde am folosit formula

D [X + Y ] = D [X] + D [Y ] + 2cov [X, Y ] ,
din Cursul de la adresa
de la pagina 41.
Temă. Încercaţi o altă soluţie pentru punctul c).
d) Sunt variabilele aleatoare X, Y corelate? Justificaţi. Cum cov [X, Y ] = 0.36 6= 0 rezultă că variabilele
aleatoare sunt corelate.
e)Avem de calculat P (X > Y ) sau echivalent P (X − Y > 0). Scriem variabila aleatoare

−1 − (−1) −1 − 0 1 − (−1) 1 − 0 3 + 1 3 − 0
X −Y :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1

0 −1 2 1 4 3 −1 0 2 1 4 3
=⇒ X − Y : =⇒ X − Y :
0, 3 0, 1 0, 1 0, 4 0 0, 1 0.1 0, 3 0, 1 0, 4 0 0, 1
de unde
P (X > Y ) = P (X − Y > 0) = 1 − P (X − Y ≤ 0) = 1 − P (X − Y = 0) − P (X − Y = −1)

= 1 − 0.1 − 0.3 = 0.6.
Exerciţiul 1.1.7 (Temă) Considerăm vectorul aleator discret (variabilă aleatoare bidimensinală) Z = (X, Y ),
dintr-un câmp borelian de probabilitate (Ω, K, P ), dat prin următorul tablou de repartiţie
y1 y2 y3
Y −→ ↓ ↓ ↓
X −1 1 3 P (X = xi )
↓ ↓
x1 −→-1 0,3 0,4
x2 −→0 0,1
P (Y = yi ) −→ 0,4 0,1 1
a) Completaţi tabloul de distribuţie al vectorului aleator (X, Y ).

c) Calculaţi M [XY ], M [X], M [Y ], D [X], D [Y ], σX , σY , cov [X, Y ], ρ [X, Y ].
d) Sunt variabilele aleatoare X, Y corelate? Dar independente? Justificaţi.
Problema a fost adresată de Alin Apostescu grupa 601.
Exerciţiul 1.1.8 Două bile sunt extrase la ı̂ntâmplare, cu ı̂ntoarcere, dintr-o cutie cu două roz, trei albastre şi
patru bile verzi. Care este probabilitatea ca ambele bile extrase să fie de culoare roz?
Soluţie: Metoda 1. Se extrag două bile şi se cere probabilitatea ca ambele bile extrase să fie de culoare roz.
Fie
A = evenimentul ca prima bilă extrasă să fie roz

B = evenimentul ca a doua bilă extrasă să fie roz.
Cum bilele sunt extrase cu ı̂ntoarcere deducem că A şi B sunt independente, adică cele două evenimente nu se
influenţează reciproc. Din enunţ, deducem că trebuie aflată probabilitatea
P (A ∩ B)
dar cum
număr cazuri favorabile număr cazuri favorabile
P (A ∩ B) = P (A) · P (B) =
din independenţă număr cazuri posibile număr cazuri posibile
2 2 4
= = .
2+3+42+3+4 81
Metoda 2. Se cunosc

 două bile roz =⇒ α1 = 2
ı̂n urnă sunt trei bile albastre =⇒ α2 = 3 =⇒ n = α1 + α2 + α3 = 9
patru bile verzi =⇒ α3 = 4

Se cere
probabilitatea ca două bile extrase să fie roz. =⇒ n1 = 2 = k
Aplicăm schema multinomială, a se vedea pagina 24 a cursului de la adresa
şi avem
2
k! n1 2! 2 4 α1 2
p = = unde p1 = = .
n1 ! 1 2! 2+3+4 81 n 2+3+4
Problema a fost adresată de Alin Apostescu grupa 601.
Exerciţiul 1.1.9 Trei bile sunt extrase la ı̂ntâmplare, fără ı̂ntoarcere, dintr-o cutie cu una neagră, una albastră
şi şase bile albe. Care este probabilitatea ca toate bilele extrase să fie albastre?
Soluţie: Metoda 1. Se extrag trei bile şi se cere probabilitatea ca ambele bile extrase să fie albastre. Fie
A = evenimentul ca prima bilă extrasă să fie albastră

B = evenimentul ca a doua bilă extrasă să fie albastră
C = evenimentul ca a treia bilă extrasă să fie albastră.
Cum bilele sunt extrase cu ı̂ntoarcere deducem că A, B şi C sunt dependente, adică cele trei evenimente se
influenţează reciproc. Din enunţ, deducem că trebuie aflată probabilitatea
P (A ∩ B ∩ C)
dar cum
P (A ∩ B ∩ C) = P (C/A ∩ B) · P (B/A) · P (A)

formula de ı̂nmulţire extinsă
0 1
= P (C/A ∩ B) · · =0
1+1+6 1+1+6
deducem că probabilitatea căutată este 0.

Metoda 2. În cutie există o singură bilă albastră şi se cere probabilitatea ca trei bile extrase să fie albastre.
Adică avem de calculat probabilitatea evenimentului imposibil. Din cursul predat, probabilitatea evenimentului
imposibil este 0.
Atenţie: Dacă avem de calculat probabilitatea evenimentului imposibil răspunsul este direct, probabilitatea
este 0.

Clarificari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clarificari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sala: .....

Clarificări 1: Analiză matematică

1.1 Raspunsuri intrebari adresate de catre studenti-Atentie la cal-

Problema ce urmează a fost adresată de către Anghel Cosmin de la grupa 601.

Exerciţiul 1.1.1 Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de repartiţie

În rezolvarea problemelor, pornim cu punctul ii). Avem aşadar

Avem aşadar de calculat

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

unde la pagina 35 avem formula Z

În cazul nostru B = (−1, 1) şi deci

c) Avem de calculat D (2X − 5). Ar trebui să cunoaştem formula

de la pagina 37 a cursului de la adresa

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

În cazul nostru, avem

de la pagina 36 a cursului postat la adresa

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

Astfel că, o să calculăm

Problema ce urmează a fost adresată de către Anghel Cosmin de la grupa 601.

Exerciţiul 1.1.2 Aflaţi extremele funcţiei f : R3 → R definită prin

f (x, y, z) = 3x2 + y 2 + 3z 3 − 39x − 24y − 9z + 3xz + 5.

Soluţie: Determinăm punctele critice

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

Exerciţiul 1.1.3 Se consideră o variabilă aleatoare X cu densitatea de repartiţie

fX (x; θ) = (θ + 2) xθ+1 , x ∈ (0, 1) , cu θ > 0.

În cazul problemei, avem

Din (1.1.1) şi (1.1.2) se obţine

Problema ce urmează a fost rezolvată la consultaţii la Seria B.

Exerciţiul 1.1.4 Se consideră variabila aleatoare continuă X cu densitatea de probabilitate (repartiţie)

În rezolvarea problemelor, pornim cu punctul ii). Avem aşadar

Avem aşadar de calculat

b) Avem de calculat P (2 < X < 2.5). Revenim la cursul de la adresa

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

unde la pagina 35 avem formula Z

În cazul nostru B = (2, 2.5) şi deci

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

unde la pagina 35 avem formula Z

În cazul nostru B = (1.5, ∞) şi deci

de la pagina 36 a cursului postat la adresa

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

definite la pagina 36 a cursului postat la aceeaşi adresă

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

Astfel că, o să calculăm

Problema următoare a fost propusă de Amza Adelina de la grupa 601.

şi tabelul devine

M [X + 0, 3] = 2 ⇐⇒ M [X] + M [0, 3] = 2 ⇐⇒ M [X] + 0, 3 = 2 ⇐⇒ M [X] = 1, 7

de unde rezultă că

M [Z1 ] + 3M [Z2 ] = M X 2 − 2XY + Y 2 + M [3Y −

= 0.3 + 4 · 0.7 − 2 · 1 + 0.6 + 3 · 0.6 − 3 · 1.7 = −1. 6

Soluţie: a) Folosim formula

Din tabel, observăm că

şi deci X, Y nu sunt independente.

Pe de altă parte, conform teoriei

Calculăm ρ [X, Y ] după formula

D [2X + 3Y ] = D [2X] + D [3Y ] + 2cov [2X, 3Y ]

unde am folosit formula

P (X > Y ) = P (X − Y > 0) = 1 − P (X − Y ≤ 0) = 1 − P (X − Y = 0) − P (X − Y = −1)

a) Completaţi tabloul de distribuţie al vectorului aleator (X, Y ).

Problema a fost adresată de Alin Apostescu grupa 601.

A = evenimentul ca prima bilă extrasă să fie roz

http : //www.covei.ase.ro/cig/curs 1 8.pdf

Problema a fost adresată de Alin Apostescu grupa 601.

A = evenimentul ca prima bilă extrasă să fie albastră