Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Turism
Disciplina: Logistica

Proiect de investigare

Factorii de dezvoltare a logisticii

A efectuat: Balan Ana, Gr.MK 1701

A verificat: Bulat Veronica,
dr., conf. univ.

1
 Chişinău, 2018
CUPRINS
Introducere ............................................................................................................................
....3 Subiectul I: FACTORII DE DEZVOLTARE A LOGISTICII
……………………………….4
Subiectul II: DEZVOLTAREA LOGISTICII ÎN ALTE
STATE ............................................7
Concluzii ...............................................................................................................................
..11
Bibliografie ...........................................................................................................................
..13

Evaluarea proiectului de investigare:

Punctaj Punctaj Nota
Criterii de evaluare
acordat acumulat acordată
Foaie de titlu 0,5 15 10
Cuprins 0,5 13-14 9
Introducere 11-12 8
-justificarea temei 1 9-10 7
-scop 0,5 7-8 6
-obiective și obiect 0,5 5-6 5
-metodologia cercetării 0,5
-cuvinte-cheie 0,5
Expunerea teoretico
-practică a conținutului – 5
capitole sau paragrafe
Concluzii și opinii 2
Bibliografie 1
Anexe 1
PPT 1
Redactare tehnică
1
impecabilă
TOTAL 15 puncte

2
 Introducere

Actualitatea temei: Dat fiind rolul decisiv pe care logistica îl joacă în destinul unei
afaceri, tratarea acestei teme prezintă un interes de maximă actualitate.Un determinant
major în viabilitatea și dezvoltarea competitivă a unei organizații o reprezintă capacitatea
liderilor de a construi o cultură organizațională puternică, bazată pe valori clare și să fie
orientată către performanță. Logistica este un domeniu care abordează sistematic afacerea
și locul său în economie. Ea utilizează extensiv resursa umană, ceea ce implică existența
unui management profesionist și puternic.
Scopul: Constă în determinarea factorilor de dezvoltare a logisticii, etapele de
dezvoltare a ei în diferite țări și formularea unei concluzii.
Pentru realizarea acestui scop am stabilit următoarele obiective:
- Analiza factorilor ce au dus la dezvoltarea logisticii;
- Analiza evoluției logisticii în diferite țări;
- Analiza etapelor de dezvoltare a logisticii;
- Formularea concluziilor.
Obiectul: Factorii de dezvoltare a logisticii.
Metodologia cercetării: analiza datelor, surselor de informaţie; observaţia;
comparaţia.
Cuvinte-cheie: logistica, factori, producție, calitate, tehnologii, transport, piață,
produs, management.

3
 Concepţia sistemelor logistice
Întreprinderile sunt astăzi obligate să găsească soluţii originale şi eficiente pentru
ca produsele realizate de acestea să ajungă din compartimentele de cercetare în magazine.
Un lanţ logistic este un sistem prin care întreprinderea face ca produsele şi serviciile sale
să fie prezente pe piaţă. Pentru o mai bună înţelegere lanţul logistic este alcătuit dintr-o
reţea de grupuri interdependente care au în comun dorinţa de a găsi mijloacele cele mai
eficiente pentru a-şi atinge scopurile.
Un model complet al unui lanţ logistic include :
Furnizori Producător Distribuitor Detailist Consumator
Reţeaua are ca punct de plecare sursele capabile a aduce elementele indispensabile
construirii unui lanţ logistic. Aceste surse se numesc furnizori. Un al doilea element este
fabricantul, cel care produce, asamblează, transformă sau furnizează un produs sau
serviciu definit ca fiind consumabil. Pentru ca produsul să ajungă la consumator există
mai multe posibilităţi, pe care le vom numi generic sisteme de distribuţie. Acestui sistem
îi revine sarcina de a pune la dispoziţia punctelor de vânzare cantităţile cerute, la

4
momentul cerut. Detailiştii sunt cei care pun produsele la dispoziţia cumpărătorilor.
Modelul ar fi însă incomplet fără prezenţa acestora din urmă.
Factorii care au un rol important în optimizarea lanţului logistic sunt: punerea în
aplicare a unui flux de informaţii care să permită circulaţia rapidă a informaţiei între
membrii reţelei, precum şi o bună tranziţie între generaţiile de produse pentru a satisface
cerinţele tot mai sofisticate ale consumatorilor.
Schimbările intervenite în obişnuinţele consumatorilor au făcut din client un
adevărat stăpân al sistemului logistic şi el este cel care va determina funcţionarea
sistemului. Aceste schimbări în obişnuinţele de consum sunt rapide şi ireversibile.
Consumatorul modern vrea tot mai multe şi tot mai ieftin. Având tot mai puţin timp la
dispoziţie, el hoinăreşte tot mai puţin prin magazine, îndreptându-se cel mai frecvent
numai către ceea ce îl interesează, dorind să găsească imediat tot ceea ce vrea şi într-un
interval de preţ dinainte fixat.
Strategiile cele mai performante în domeniul reorganizării sistemului logistic pun
accentul pe următoarele elemente:
- alianţe cu furnizorii în scopul ameliorării procesului de execuţie a comenzilor,
planificării şi programării producţiei, condiţionării, livrării, facturării şi gestiunii
stocurilor;
- externalizarea unor funcţiuni ale lanţului logistic;
- strategii de distribuţie diferite pentru a-şi întări poziţia concurenţială şi a crea un
sistem de livrare foarte eficient;
- reducerea timpului între momentul producţiei şi momentul în care produsul este
pus la dispoziţia consumatorilor;
- reducerea hârtiilor;
- tranziţia de la un sistem articulat în jurul stocurilor la un sistem bazat pe fluxuri
trase, în care producţia este pilotată pe baza consumului real;
- utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a stabili legăturile între toate verigile
lanţului logistic, suprimând operaţiile manuale sau pe cele care nu încorporează valoare
adăugată.

5
 Optimizarea sistemului logistic
O primă etapă în optimizarea lanţului logistic are în vedere ameliorarea
comunicării cotidiene între furnizori, fabricanţi şi distribuitori. Dispunând de informaţii
precise referitoare la consum, reţeaua va putea răspunde cererii fără a avea nevoie de
stocuri importante. Spaţiul şi costurile generate de stocurile tampon vor fi reduse la
minimum, deoarece sistemul informaţional zilnic va integra şi datele referitoare la
acţiunile promoţionale şi la fluctuaţiile sezoniere. Această evoluţie necesară se loveşte de
reticenţa detailiştilor de a împărţi informaţiile comerciale cu cei situaţi în amonte. O bună
circulaţie a informaţiei duce la constituirea unor stocuri de securitate mai reduse.
Actorii care compun lanţul logistic trebuie să fie legaţi între ei printr-o relaţie de
încredere reciprocă. Principala barieră care apare este cea legată de faptul că în orice
negociere trebuie să avem în mod necesar un câştigător şi un perdant. Unele întreprinderi
au încercat constituirea de alianţe, acordând o poziţie privilegiată furnizorilor de
încredere, care ar putea deveni aliaţi preţioşi. Încrederea este adesea iluzorie, deoarece
dacă este prea des invocată, determină obţinerea unor concesii maxime de la furnizori şi
ideea că economiile obţinute pe această cale sunt definitive.
În cazul obţinerii de economii se pune problema repartizării acestora. Un studiu
făcut asupra unor distribuitori1 cu privire la modul de repartizare al unui dolar obţinut din
optimizarea lanţului logistic a arătat că acest câştig ar influenţa preţul produsului, în
sensul reducerii acestuia. La întrebarea „dacă aţi obţine şi alte economii, care ar fi
destinaţia acestora?” răspunsurile au fost orientate în aceeaşi direcţie, a reducerii preţului
şi de aici creşterea volumului vânzărilor şi deci a beneficiilor. Această gândire unilaterală
nu cointeresează în nici un fel furnizorii, de exemplu. Dacă acest câştig de un dolar ar fi
orientat astfel: 50 de cenţi către client, care ar cumpăra produsul mai ieftin, iar restul de
50 de cenţi s-ar împărţi în mod egal între furnizor şi distribuitor, ambii ar fi interesaţi în
obţinerea de economii, deci în ameliorarea lanţului logistic.
Optimizarea este un obiectiv aflat la îndemâna întreprinderilor care acceptă a
dezvolta împreună un lanţ logistic eficace, dar şi acesta se loveşte de o serie de obstacole,
ca de exemplu de caracterul concurenţial al relaţiilor între întreprinderi. Fiecare sursă de
economii identificată pe parcursul lanţului logistic (reducerea stocurilor, a costurilor) va fi

1
Charles Poirier – „La supply chain”

6
împărţită între parteneri. Ecuaţia este simplă: actorii lanţului logistic trebuie să împartă
câştigurile, deoarece altfel nu vor găsi motivaţia colectivă pentru a îmbunătăţi reţeaua.
Dacă parteneriatul este cel care cimentează o reţea optimizată, tehnologia
informaţională este catalizatorul său.
Câteva direcţii pentru optimizarea lanţului logistic ar fi:
1. Trecerea de la un sistem bazat pe fluxurile împinse la unul bazat pe fluxurile trase
2. A gestiona sistemul plecând de la consum şi de la previziuni
3. Crearea unei baze de date
4. Minimizarea stocurilor
5. O bună gestiune a sistemului informaţional
Din analiza sistemului logistic se constată că ponderea costurilor asociate
serviciilor de suport logistic necesită intervenţia cât mai devreme posibil, adică încă din
faza de concepţie a produsului. Cinci faze majore pot fi identificate la concepţia unui
sistem logistic:
1. faza de concepţie logistică a produsului;
2. faza de fixare a obiectivelor;
3. faza de concepţie a sistemului informaţional şi de telecomunicaţii;
4. faza de concepţie a sistemului fizic;
5. faza de concepţie a sistemului de pilotaj.
1. Prima fază, cea de concepţie logistică a produsului cuprinde două componente:
a) o componentă de concepţie a produsului:
b) o componentă de evaluare a fluxurilor induse de însăşi concepţia produsului
prin proiecţiile comerciale.

1. Introducere

Firma se numeste S.C AGROSERV SRL şi are sediul în Bucuresti. Este

inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J 40/7585/1998, CUI: RO 11507550 şi are
un capital social de 100.000 RON.

7
 Obiect de activitate: Comert cu ridicata a pesticidelor (erbicide, fungicide şi
insecticide) a ingrasamintelor chimice şi a semintelor (CAEN 5190 –comert cu ridicata a
altor produse) avand 60 de angajati.
S.C AGROSERV SRL este organizata astfel:
 sediul cu birouri din Bucuresti unde isi desfasoara activitatea serviciul de
contabilitate, serviciul administrativ, serviciul logistic şi cel financiar.
 reteaua de vanzari formata din 20 de ingineri specialisti (agronomi), care
genereaza vanzari de produse în majoritatea zonelor agricole din tara.
 un depozit pentru produsele din oferta, situat în Bucuresti.
 un parc auto, format din 15 camioane, destinate distributiei de produse şi 30 de
autoturisme, în dotarea agentilor de vanzari şi a personalului de conducere al
societatii.

2. Identificarea activitailor logistice

2.1. Logistica de aprovizionare

Departamentul de aprovizionare are principalele atributii:

 receptia calitativa şi cantitativa conform documentelor ce insotesc produsele
 întocmirea şi verificarea documentelor la intrarea mărfurilor în depozit;
 efectuează controlul stocurilor;
 repartizează mărfurile primite fiecărui reprezentant de vânzări;
 întocmeşte documentele necesare intrarii si scoaterii din gestiune a mărfurilor.

La inceputul fiecarui sezon de vanzari (toamna sau primavara, inainte de

semanat), reprezentantii de vanzari din tara ( inginerii agronomi ), prezinta o prognoza
de vanzari cu lista produselor necesare infiintarii şi intretinerii culturilor, cantitatilor de
produse.
Aceasta prognoza este precedata de intalnirile cu clientii, care impreuna cu
reprezentantul de vanzari, stabilesc structura culturilor agricole.

8
 În urma acestei prognoze, conducerea societatii impreuna cu departamentele
finaniciare şi de logistica, intra în negocieri cu furnizorii (producatorii) de pesticide,
ingrasaminte chimice şi seminte, de la care achizitioneaza marfa necesara.
Furnizorii sunt structurati pe categorii în functie de produsele pe care le
comercializeaza:
 pentru pesticide: DOW AGROSCIENCES; SYNGENTA; BASF; BAYER
 pentru ingrasaminte: AZO MURES; OLTCHIM; COMBINATUL CHIMIC
TURNU MAGURELE
 pentru seminte: STATIUNEA FUNDULEA; DRAGANESTI VLASCA; KWS
PIONER; SAATEN UNION

2.2 Logistica de depozitare

Capacitatea maximă de depozitare este calculată în funcţie de criterii, precum:
ritmurile de comenzi ale clientilor şi perisabilitatea produsului.
Cel care se ocupa cu sistemul de depozitare este gestionarul depozitului care are
principalele responsabilităţi: aranjarea marfurilor pe grupe conform normelor europene,
asigurarea conditiilor de temperatura in depozit, primirea comenzii si depozitarea
produselor in depozit, întocmirea şi verificarea documentelor necesare preluării
marfurilor.
Spaţii de depozitare- firma dispune de un spaţiu de 750 m2 , din care 250 m2 sunt
alocaţi depozitării erbicidelor şi fungicidelor, 100 m2 sunt alocaţi depozitării
insecticidelor (substante foarte toxice) 300 m2 pentru ingrasaminte chimice si 100 m2
pentru seminte. Depozitarea acestor produse se face în conformitate cu normele
europene, cu respectarea conditiilor necesare si obligatorii pentru produsele toxice.
Păstrarea şi depozitarea produselor se face în spaţii curate, aerisite, curăţate, ferite de
umiditate şi de surse directe de căldură şi îngheţ, condiţii care să permită menţinerea
stabilităţii parametrilor calitativi.
Datorită dimensiunilor mari ale depozitului şi ale ambalajelor produselor (saci,
butoaie, bidoane) sunt necesare utilaje de manipulare a mărfurilor, pentru incarcarea şi
descarcarea masinilor cat şi pentru stivuirea (aranjarea) produselor în depozit.

9
 Depozitul este amplasat la marginea localitatii datorita faptului ca avem de-a
face cu produse toxice,cu tonaj mare in manipularea si transportul marfurilor.
Documentele necesare depozitării marfurilor sunt: nota de recepţie, avize de
insotire a marfii, fise de magazie, certificate de calitate si de conformitate a marfurilor.
Controlul stocurilor: evidenţa stocurilor este gestionată cu ajutorul programului
informatic, iar verificarea lor se efectuează de câte ori consideră gestionarul că este
nevoie, datorită fluxului continuu de mărfuri din cadrul depozitului.
Comenzile clienţilor sunt înregistrate în baza de date a firmei de catre asistentii de
logistica şi sunt rezervate pana la momentul livrarii.
Masuri de securitate si interventie, in depozit si la manipularea marfurilor:
 nu se va lasa mijlocul de transport neasigurat sau nesupravegheat;
 nu se va incarca marfa care are ambalajul deteriorat;
 mijloacele de transport in stare proasta de functioanare, deteriorate sau care nu pot
fii incuiate, pot crea probleme securitatii transportului si de aceea nu pot fii
folosite pentru transportul pesticidelor si ingrasamintelor;
 se vor mentine uscate ambalajele produselor, atat in timpul depozitarii, cat si in
timpul transportului.
 in cazul in care au existat scurgeri de substante, se foloseste materialul absorbant
pentru indepartarea acestora;
 se spala cu apa partile contaminate ale vehiculului;
 nu se fumeaza, nu se bea si nu se mananca in timpul operatiunilor de curatare si
decontaminare;
 dupa terminarea operatiunilor de curatare si decontaminare, se inlatura
imbracamintea contaminata.

2.3.Logistica de transport

Ca modalitate de transport utilizată este cale rutieră.

10
Transportul produselor toxice se face cu mijloace de transport speciale, (dube izoterme,
camioane inchise etans), echipate cu stingatoare de incendiu, truse de prim ajutor, saci
pentru depozitarea rezidurilor, lopata si matura, iar pentru conducatorul auto costum
special de protectie. Un mijlloc de transport care, de obicei, se foloseste pentru
transportul de alimente, nu se va folosi pentru transportul de pesticide. Toate mijloacele
de transport au cabina separata pentru sofer.
Fiecare lot de livrare va fi însoţit de certificatele de calitate si conformitate
întocmite conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Parcul auto propriu: dispune de mijloace de transport proprii şi nu apelează la nici
o firmă de transport specializată.
Parcul auto cuprinde: 10 camioane cu sarcina utila de 22 tone, 2 dube izoterme cu
sarcini utile de 8 t si 3 dubite a cate 5 t sarcina uitla.

2.4.Logistica de distributie

S.C. AGROSERV SRL şi-a definit precis piaţa ţintă cu scopul de-a pune la
dispozitia clientilor intregul pachet de produse, pentru obtinerea unei culturi sanatoase
(productii cat mai mari la hectar ) si de calitate. Firma se adresează unui segment ţintă de
clienţi, selectaţi în funcţie de dimensiunea afacerii, de capacitatile de plata a clientului, de
activiatile anexe pe care le desfasoara. Firma se adreseaza in principal fermierilor sau
altor distribuitori mai mici care nu pot se pot aproviziona direct de la producator .
Referitor la strategia de distribuţie adoptată de firmă, aceasta foloseşte o
distribuţie intensivă, produsele fiind distribuite în numeroase magazine din aria
teritoariala vizată.
Livrarea produselor catre client, de la emiterea comenzii se face în cel mult 3 zile
în funictie de zona în care se afla clientul şi de cantitatea de livrare.

3 .Clasificarea şi evaluarea serviciilor logistice

3.1. Organigrama departamentului de logistica a firmei:

11
 DIRECTOR DEPARTAMENT LOGISTICA

  

ASISTENTI SEF DEPOZIT DISPECER

LOGISTICA
 
 
MUNICITORI SOFERI
(6 PERS.) (15 PERS.)

Departamentul de logistica în cadrul firmei S.C AGROSERV SRL este unul

foarte important în desfasurarea intregii activitati. Cele patru functii şi anume de
aprovizionare, de depozitare, transport şi distributie creeaza un intreg sistem, iar pentru
buna functionare a acestuia este necesar ca fiecare departament în parte sa functioneze la
cote maxime pentru a se obtine un rezultat optim. În aceasta societate departamentul
logistica este organizat astfel:
- 1 director logistica;
- 5 asistenti logistica;
- 1 sef depozit;
- 6 muncitori (lucratori pe utilaje de manipulare a marfii, de incarcare şi descarcare)
- 15 soferi;
- 1 dispecer.
Departamentul logistica raspunde de buna derulare a contractelor, verifica şi
monitorizeaza contractele cu fermierii,organizeaza livrarea marfii la termenele stabilite,
urmareste situatia platilor, impreuna cu serviciul financiar. În plus are în vedere ca marfa
sa fie insotita de actele necesare (certificate de calitate, facturi, avize de insotire etc.) iar
pentru fiecare livrare de marfa sa existe garantii de plata (Bilete la Ordin sau CEC-uri)
din partea fermierilor.

12
4.Cai de rationalizare a sistemului logistic
4.1.Masuri de eficientizare a departamentului logistic

1.Infiintarea unor depozite mai mici în zonele agricole din tara mai bine dezvoltate.
Pentru a satisface mai bine nevoile fermierilor, intr-un mod mai prompt, este
nevoie ca în zonele unde exista o cerere mai mare de pesticide şi ingrasaminte sa existe
un depozit. Acest depozit ne va ajuta sa raspundem intr-un timp mai scurt la cerintele
fermierilor, în cazul în care apar infestari ale culturii. Astfel le vom asigura urgent
tratamentul necesar, prevenind raspandirea bolii.

2. Deschiderea unor puncte de desfacere (magazine/fitofarmacii)

Aceste puncte vor fi destinate fermierilor foarte mici, intretinerii culturilor de
legume şi pomicole existente în curtile oamenilor. Aici plata produselor se va face la
livrarea produselor.

3. Asigurarea intregului pachet tehnologic pentru toate tipurile de culturi

Ne referim aici la oferirea unui pachet a semintelor fertilizantilor
(ingrasamintelor), cat şi a intregului tratament (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide).
Pentru a realiza acest lucru directorul de logistica impreuna cu directorul comercial
trebuie sa negocieze cu furnizorii acestor produse, cautand sa achizitioneze toata gama
necesara infiintarii şi intretinerii unor culturi agricole de calitate. Iar pentru a rezista la
concurenta, aceasta echipa manageriala trebuie sa alcatuiasca o gama de pachete eficienta
şi la preturi atractive, astfel incat cheltuielile pe hectarul de cultura sa fie cat mai mici.

4.2. Documnetare şi marketing

Este foarte important ca departamentul logistic impreuna cu directorul

commercial sa fie informati de toate produsele noi aparute pe piata, de inlocuitorii unor
produse, cu efecte similare pentru culturi. De exemplu, în ultimi ani o mare parte din

13
gama ingrasamintelor clasice folosite la sol, a fost inlocuita de ingrasamintele foliare
(administrate direct pe frunzele plantei) la costuri mult mai mici.
Departamentele logistica şi marketing trebuie sa comunice în permanenta şi sa
caute solutii cat mai bune pentru promovarea în piata a produselor şi pachetelor
tehnologice oferite.
Promovarea se face astfel:
- cu ajutorul reclamelor de specialitate şi în presa locala din zona
- organizand simpozioane impreuna cu fermieri importanti (care detin suprafete
agricole mai insemnate) din diferite zone ale tarii .
- infiintarea de loturi agricole demonstrative care vor fii intretinute cu pachetele
tehnologice din oferta firmei. Aceste loturi trebuie sa fie amplasate la vedere, la
marginea drumurilor principale pentru a putea fii vazute şi apreciate de cei interesati
- editarea unor cataloage şi distribuirea pliantelor pentru fiecare gama de produse şi
pachete; acestea trebuie sa contina toate indicatiile, regulile de administrare (dozele)
şi efectele atat asupra plantei cat şi efectele nocive asupra organismului uman.

14