Diferența dintre norma juridică și cea morală

Dreptul şi întreaga componentă juridică a vieţii sociale este un fenomen

deosebit de complex a cărui cunoaştere presupune o cercetare
aprofundată a legilor existenţei şi dinamicii sale, a factorilor care îl
configurează şi valorilor care le promovează.
Morala are ca obiect aprecierea faptelor interne de conştiinţă, a
intenţiilor omeneşti, pe când dreptul are ca obiect aprecierea faptelor
externe ale persoanelor, în relaţiile cu alte persoane. Tot ceea ce se
petrece referitor la ce se întâmplă în sufletul cuiva, ţine de domeniul
moralei şi nu are legătura cu dreptul, acesta neputând să intervină. Prin
urmare, toate normele care se referă la activitatea conştiinţei umane, sunt
norme de morală, pe când cele care se referă la activitatea materială,
realizată în afară a persoanelor în contact cu celelalte persoane, sunt
norme de drept. Deci, putem observa elemente comune între drept şi
morală. În ceea ce priveşte materia juridică, unei obligaţii îi corespunde
un drept. Dar, acest lucru a fost contestat în materie morală. Se deduce
că pretenţia este greşită, căci în materie de drept, avem de a face cu
drepturi, pe când în materie de morală, avem de a face numai cu
obligaţiuni, astfel apărând confuzia făcută între aceste domenii.
Deci, între drept şi morală trebuie făcută o deosebire. Dreptul are ca
scop reglementarea faptelor materiale externe ale oamenilor, în timp ce
morala se ocupă cu reglementarea faptelor interne. Regula morală
presupune o atitudine sufletească, de exemplu, atunci când un om vede
un cerşetor pe stradă, morala îi transmite un sentiment de milă, dar doar
în momentul când acesta realizează o faptă şi-l ajută pe nevoiaş cu un
ban, se produce un fapt juridic, apărând astfel fenomenul de drept. Se
observă că dreptul consacră faptele externe ale oamenilor, nucleul
libertăţii morale, fără de care dreptul nu ar avea nici scop, nici
semnificaţie.