CAPITOLUL: TESUTURI

TESUTUL = o grupare de celule care au aceeasi origine, forma, structura si indeplinesc aceeasi
functie.
HISTOGENEZA= procesul de diferentiere si de formare a tesuturilor.
HISTOLOGIE = stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor

1. TESUTURI VEGETALE
- in structura organelor plantelor
- criteria de clasificare:
a. dupa forma celulelor tesuturi parenchimatice = format din celule izodiametrice,
la care cele 3 diametre sunt egale
tesuturi prozenchimatice = format din celule
heterodiametrice, la care diametrul longitudinal este
mai mare ca cel orizontal
b. dupa gradul de diferentiere celulara: tesuturi embrionare (meristematice)
tesuturi definitive
c. dupa functia indeplinita: tesuturi de aparare, fundamentale, conducatoare, mecanice,
secretorii, etc.

Tesuturile embrionare:
- Celule mici, ovoide, cu pereti subtiri, fara spatii intercelulare
- celulele se divid continuu
- se intalnesc in varful radacinilor si tulpinilor, dar si la nivelul internodurilor tulpinilor articulate
Tesuturile definitive:
- celule differentiate, specializate pentru indeplinirea unor functii, nu se mai divid
- dupa functie se clasifica in:
1. Tesuturi de aparare
- au rol de protective
- uni sau pluristratificate
- la exteriorul organelor vegetative, dar si in strucutra unora dintre ele
- sunt primare (epiderma, exoderma si endoderma) si secundare (suber so felogen)
2. Tesuturi fundamentale
- celule vii, sferice sau ovoide
- au rolul de a produce sau depozita diferite substante
 Tesutul asimilator:
- Rol in fotosinteza
- Celule cu cloroplaste
- In toate organele verzi, in special in frunze (mezofil = miezul frunzei)
 Tesutul palisadic
 Tesutul lacunar
 Tesutul de depozitare
- Celule cu vacuole mari in care se depoziteaza diferite substante organice
 Tesutul aerifer
- celule cu spatii intercelulare in care se acumuleaza aer
 Tesutul acvifer – celule cu capacitatea de a acumula apa
3. Tesuturi conducatoare:
- rol in conducerea sevelor in corpul plantei
- celule alungite = vase conducatoare
- vase lemnoase : conduc seva bruta (apa + saruri minerale)
- vase liberiene: conduc seva elaborata ( substante organice )
4. Tesuturi mecanice:
- au rol de sustinere si asigura rezistenta mecanica a diferitelor organe vegetale
- celule cu pereti ingrosati
- colenchim: celule cu pereti inegal ingrosati
- sclerenchim: celule cu pereti uniform ingrosati
5. Tesuturi secretorii:
- celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante: arome, uleiuri eterice, rasini,
taninuri
- in frunze, flori, seminte, tulpina

2. TESUTURILE ANIMALE
- se intalnesc in structura organelor metazoarelor (animale pluricelulare)
- provin din diviziunea mitotica a celulei – ou sau zigotului si prin diferentierea acestora
- dupa functii se clasifica in tesut epithelial, conjunctiv, muscular, nervos
1. Tesuturile epiteliale:
- celule de forme diferite
- nu sunt vascularizate, se intalnesc prin difuziune din tesutul conjunctiv adiacent
- dupa functie se clasifica in:
 Epitelii de acoperire
- sunt formate din celule de diferite forme
- uni sau pluristratificate
- au rol de protectie
- formeaza la exteriorul corpului epiderma sau captuseste interiorul organelor cavitare
formand mucoase
 Epitelii glandulare
- celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante
- impreuna cu tesut conjunctiv, vase de sange si nervi formeaza glande
- dupa prezenta/absenta canalelor de excretie ,glandele se clasifica in:
 glande exocrine – produsii sunt eliminati la exteriorul corpului (gl.
sudoripare, sebacee) sau in interiorul unor cavitati (gl. salivare, gastrice)
 glande endocrine – nu prezinta canale de excretie, produsii secretati =
hormone se varsa direct in sange sau limfa (tiroida, hipofiza, suprarenale, etc.)
 glande mixte – cu secretie endocrina si exocrine (pancreasul, testiculele,
ovarele)
 Epitelii senzoriale
celule care au capacitatea de a reception stimului din mediul extern si intern (epiteliul olfactiv,
gustativ, etc.)
2. Tesuturile conjunctive:
- rol de sustinere, hranire, protective, de formare a elementelor figurate ale sangelui,etc.
- sunt formate din: celule conjunctive + fibre conjunctive + substanta fundamental
- dupa tipul substantei se clasifica in:
 Tesuturi conjunctive moi
 Tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase)
 Tesuturi conjunctie dure
- tesutul osos: compact si spongios
- substanta fundamental este impregnate cu saruri de Ca si P
3. Tesuturile musculare
- celule specializate = fibre musculare
 Tesutul muscular striat
- celule alungite cu striatii si numerosi nuclei dispusi periferic
- formeaza muschii striati (scheletici)
 Tesutul muscular neted
- celule fusiforme cu un singur nucleu dispus central
- formeaza muschii netezi din peretii organelor interne
 Tesutul muscular cardiac
- celule musculare striate cu un singur nucleu
- formeaza miocardul = muschiul inimii
4. Tesutul nervos
- format din neuroni si celule gliale
Neuronul:
- celula nervoasa specializata in generarea si conducerea influxului nervos
- este format din: corp celular si prelungiri (dendrite si axon)
Celulele gliale:
- mai numeroase ca neuronii
- au rol de sustinere, nutritie, sinteza a mielinei, digestive a neuronilor distrusi,etc.
 CAPITOLUL: STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE
ORGANISMELOR VII

- organismele vii au trei tipuri de functii: de nutritie, de relatie si de reproducere

1. FUNCTIA DE NUTRITIE

- asigura prelucrarea si transportul substantelor in organsims

- se realizeaza prin hranire, respiratie, circulatie si excretie

NUTRITIA IN LUMEA VIE

- material vie este formata din substante organice, care sunt combinatii ale carbonului, toate
organismele preiau din mediu o sursa de carbon
- dupa sursa de carbon, exista doua tipuri fundamentale de nutritive: autotrofa si mixotrofa

1. Nutritia autotrofa
- sinteza de substante organice pornind de la carbon anorganic, de la CO2
- dupa sursa de energie: fotoautotrofa = fotosinteza = utilizeaza energia luminoasa
chemoautotrofa = chemosinteza = utilizeaza energia chimica
rezultata din oxidarea substantelor anorganice din mediu
 Fotosinteza
- capacitatea plantelor de a sintetiza substante organice din substante anorganice
utilizand energia luminoasa
- ecuatia chimica:
H2O + saruri minerale CO2, lumina, clorofila substante organice + O2
- in toate organele verzi
- se desfasoara in doua faze:
 faza de lumina
 faza de intuneric
- importanta: principal sursa de substante organice, mentine constanta compozitia
atmosferei in gaze respiratorii, sta la baza productiei agricole si silvice
2. Nutritia heterotrofa
- consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme
- dupa sursa de substante organice: saprofita si parazita
 Nutritia saprofita
- Organismele saprofite se hranesc su substante organice preluate de la organismele
moarte in curs de descompunere
- Specifica bacteriilor , ciupercilor inferioare si majoaritatii ciupercilor superioare
- Saprofitele pot fi: specializate si omnivore
 Nutritia parazita
- Organismele parasite se hranesc cu substante organice preluate de la organisme vii pe
care la paraziteaza
- Specifica bacteriilor (bacterioze), virusuri (viroze), ciuperci (micoze), plante
superioare (cuscuta, lupoaie, muma padurii)
Nutrita mixotrofa
- specifica unor specii de plante cu nutritive autotrofa si heterotrofa
- plante semiparazite: vasc
- plante carnivore
Nutritia simbionta
- simbioza = o relatie de intrajutor reciproc, ce se stabileste intre doua specii una autotrofa si una
heterotrofa
- lichenii = alga verde unicelulara + ciuperca
- micorize =radacini de plante + ciuperci
- nodozitati = radacini de leguminoase + bacterii fixatoare de azot

DIGESTIA LA ANIMALE
- digestia = transformarea alimentelor in substante nutritive
- digestia este de doua tipuri intracelulara = prin fagocitoza si pinocitoza
intalnita la protozoare, spongieri,celenterate, si la unele
celule din corpul metazoarelor (leucocite)
extracelulara – se realizeaza intr-un tub digestiv
Sistemul digestiv si digestia la mamifere
Sistemul digestiv tub digestiv:cavitate bucala – faringe – esofag – stomac – intestine
subtire – intestine gros - anus
glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
Cavitatea bucala si digestia bucala
- dintii: incisive, canini, premolari si molari
- limba: organ musculos cu rol in masticatie, deglutitie si perceperea gustului
- glandele salivare produc saliva: mucus, lizozim, enzima (amilaza salivara)
- hrana sufera transformari mecanice, fizice, chimice
- transformari mecanice: taierea, maruntirea, amestecarea hranei
- transformari fizice: umectarea hranei si dizolvarea unor component in saliva
- transformarile chimice: actiunea enzimei amilaza salivara asupra amidonului preparat termic
- in urma digestiei bucale rezulta bolul alimentar
Stomacul si digestia gastrica
- dimensiunea stomacului difera in functie de natura hranei: cel mai voluminos la erbivore, urmat
de cel al carnivorelor sic el mai mic la omnivore
- majoritatea mamiferelor: stomac unicameral, exceptie fac erbivorele care au stomca
tetracameral (ierbar, ciur, foios, cheag)
- digestia gastrica rezultatul activitatilor motorii si secretorii ale stomacului
- activitatea secretorie: suc gastric: apa, mucus, ioni, HCl, enzime (proteolitice: pepsin,
labferment, gelatin; lipolitice: lipaza gastrica)
- activitatea motorie: miscari tonice de umplere si miscari peristaltice prin care bolul alimentar se
amesteca su sucul gastric
- in urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric
Intestinul subtire si digestia intestinala
- cel mai lung segment la tubului digestiv, lungimea fiind adaptata la natura hranei:cel mai lung
la erbivore, mediu la omnivore si cel mai scurt la carnivore
- o portiune fixa: duoden si o portiune mobile: jejun si ileon
- activitatea secretori: suc intestinal, bila, suc pancreatic
- sucul intestinal: apa, mucus, bicarbonate, enzime proteolitice, lipolitice, glicolitice
- bila: produsa de ficat, se acumuleaza in vezica biliara intre digestii, iar in timpul digestiei se
varsa in duoden. Este singurul suc digestive fara enzime. Are rol in emulsionarea grasimilor
- sucul pancreatic: produs de partea exocrine a pancreasului, contine enzime proteolitice,
lipolitice, glicolitice
- activitatea motorie: miscari de umplere a intestinului si de amestecare a chimului gastric cu
sucurile digestive
- rezultatul digestiei intestinale: chilul intestinal
Absorbtia intestinala =procesul de trecere a nutrientilor din intestinal subtire in sange si limfa
- este favorizata de suprafata mare de absorbtie datorita prezentei la nivelul intestinului subtire a
pliurilor mucoasei intestinale, a vilozitatilor intestinale si microvililor; vascularizatie foarte
bogata
Intestinul gros
- format din cecum, colon, rect
- la nivelul lui se formeaza materiile fecale prin procese de absorbtie a apei, ionilor, secretie de
mucus, procese de fermentatie si putrefactive
- defecatia = procesul de eliminare a materiilor fecale
Glandele anexe
Glandele salivare - in cavitatea bucala , produc saliva
Ficatul
- glanda exocrine situate in cavitatea abdominala, sub diaphragm, in dreapta stomacului
- format din lobi si lobuli
- celulele ficatului (hepatocite) produc bila
Pancreasul
- glanda mixta, situate sub stomac
- partea endocrina produce insulin si glucagonul
- partea exocrina produce sucul pancreatic

RESPIRAŢIA ÎN LUMEA VIE

Respiraţia = procesul de oxidare (ardere) a substanţelor organice, la nivel celular cu

eliberare de energie.
CLASIFICARE - 1. Respiraţie aerobă - în prezenţa oxigenului
2. Respiraţie anaerobă - în lipsa oxigenului
1. RESPIRAŢIA AEROBĂ - oxidarea substanţelor organice cu ajutorul O2 din aer, apă, sol
- ecuaţia chimică:
substanţe organice + O2 CO2+H2O+ energie
- caracteristici:
 Se desfăşoară la nivelul mitocondriilor
 Oxidările se fac cu ajutorul O2
 Arderile sunt complete
 Rezultă CO2, H2O
 Se eliberează o cantitate mare de energie care se stochează în molecule de ATP
(molecule macroergice)
2. RESPIRAŢIA ANAEROBĂ - oxidarea parţială a substanţelor organice în lipsa O2
- ecuaţia chimică:
substanţe organice produs intermediar + CO2+ energie
- caracteristici:
 Întălnită la bacterii şi ciuperci
 Oxidările se realizează în lipsa O2
 Arderile sunt incomplete (se formează produşi intermediari)
 Nu rezultă apă
 Cantitatea de energie este mică
- respiraţia anaerobă = fermentaţie
- tipuri de fermentaţie:
 Fermentaţia alcoolică - transformarea glucozei în alcool etilic si CO2
- produsă de drojdii (drojdia de bere, de vin)
- folosită la fabricarea pâinii şi băuturilor alcoolice
 Fermentaţia lactică - transformarea glucozei în acid lactic
- produsă de bacterii
- folosită la acrirea laptelui, la prepararea murăturilor
 Fermentaţia acetică - transformarea alcoolului etilic în acid acetic
- produsă de Mycoderma aceti
- folosită la prepararea oţetului

A. RESPIRAŢIA LA PLANTE
- respiraţie aerobă
- în condiţii de inundaţii - respiraţie anaerobă
- este intensă la nivelul frunzelor, florilor, meristemelor (nevoi energetice mai mari)
- schimbul de gaze se realizează la nivelul ostiolelor stomatelor
Evidenţierea respiraţiei la plante:
1. Procedee bazate pe consum de oxigen
- seminţe încolţite se introduc intr-un balon de sticlă care se închide cu un dop şi se pune la
întuneric
- după câteva ore se scoate dopul şi se introduce în balon o lumânare aprinsă, care se stinge,
deoarece în balon nu mai există O2 (a fost consumat în respiraţie de seminţe)
2. Procedee bazate pe producerea de CO2
- se introduc plante într-un vas care se acopera cu un dop găurit (ca planta să respire)
- se introduce în vas soluţie de apă de var şi se observă ca se formează carbonat de calciu (apa se
tulbură), deoarece planta elimină în timpul respiraţiei CO2
3. Procedee bazate pe consumul de substanţe organice
- se pun la încolţit boabe de grâu, care au fost cântărite
- după câteva zile boabele se usuca şi se cântăresc din nou, observându-se că ele cântăresc mai
puţin, deoarece seminţele au consumat substanţa organică prin respiraţie

B. RESPIRAŢIA LA ANIMALE
- se realizează în sistem respirator
- respiraţia la animale se realizează la nivel celular prin două procese:
 schimbul de gaze dintre mediul extern şi mediul intern
 transportul gazelor respiratorii în organism
 căi respiratorii extrapulmonare: fose nazale - faringe - laringe
- trahee - bronhii principale (primare) -umezesc,
încălzesc, purifică şi conduc aerul,
- sistemul respirator
plămâni
 PLĂMÂNII
- în cutia toracică
- au între ei inima
- formă de piramidă cu baza în jos şi vârful în sus
- conţin ţesut elastic
- acoperiţi de două membrane subţiri= PLEURE: pleura parietală (căptuşeşte cutia toracică) şi
pleura viscerală (aderă la suprafaţa plămânilor)
- între cele două pleure se găseşte o peliculă subţire de lichid - lichid interpleural - care permite
celor două foiţe să alunece una pe suprafaţa alteia în timpul respiraţiei
- formaţi din lobi, segmente şi lobuli, acini pulmonari
- acinul pulmonar = unitatea de bază, morfologică şi funcţională a plămânului
- în interiorul plămânilor bronhiile principale se ramifică = arbore bronşic
- ultimele ramificaţii bronşice = bronhiole terminale
- bronhiolele terminale se termină cu saci alveolari formaţi din alveole pulmonare
- alveola pulmonară =locul unde se realizează schimbul de gaze
- alveolele pulmonare sunt înconjurate de capilare
- peretele alveolei pulmoare + peretele capilarului = peretele alveolo-capilar (subţire, permeabil,
permite schimbul de gaze respiratorii)
 Mecanica respiraţiei (ventilaţia pulmonară) - inspiraţie
- expiraţie
 Inspiraţia = proces activ
- muşchii inspiratori (intercostali şi diafragm) se contractă
- cutia toracică se măreşte
- pleura parietală urmează mişcarea cutiei toracice, trăgând după ea şi pleura
viscerală,astfel încât plămânii se destind pasiv, mărindu-si astfel volumul
- presiunea intrapulmonară scade sub presiunea atmosferică, ca urmare aerul cu
O2 pătrunde în plămâni
 Expiraţia = proces pasiv
- muşchii inspiratori se relaxează
- volumul cutiei toracice revine la volumul iniţial ( la fel şi plămânii)
- presiunea intrapulmonară creşte peste presiunea atmosferică, ca urmare aerul din
plămâni (încărcat cu CO2) este eliminat la exterior

Bolile sistemului respirator la om

Boli Cauze Manifestare Prevenire

Bronşita Inflamarea mucoasei - tuse uscată, dureri de cap şi - evitarea surselor de
arborelui bronşic febră infecţie
- tuse umedă cu expectoraţii - vaccinare impotriva
Laringită Inflamarea mucoasei -tuse seacă TBC-ului
laringelui ca urmare a - vorbire răguşită - îmbrăcăminte
 unei răceli, rinită, - senzaşie de arsură în gât adecvată
sinuzită,boala infecţioasă - păstrarea unei
Astm Spasmul bronhiilor Senzaţie de sufocare temperaturi ambiante
bronşic determinat de praf, polen,
lână, păr, etc.
Pneumonia Frig, umezeală, microbi - dureri toracice
(bacterii) - tuse seacă
- temperatură
- modificarea respiraţiei
TBC Bacilul Koch - tuse
- lipsa pofetei de mâncare
- scăderea capacităţii de
muncă

CIRCULAŢIA ÎN LUMEA VIE

Asigură transportul de substanţe şi gaze în organismul plantelor şi animalelor

A. CIRCULATIA LA PLANTE
- transportul sevei brute şi elaborate în corpul plantei prin ţesutul conducător
- seva brută = apă + săruri minerale
- seva elaborată = amestec de substanţe organice
 Absorbţia apei şi sărurilor minerale (seva brută)
- la plantele acvatice - prin toată suprafaţa plantei
- la plantele terestre - la nivelul rădăcinii, prin perişorii absorbanţi (sugători)
- absorbţia apei - pasiv prin osmoză
- absorbţia sărurilor minerale - pasiv prin difuziune
- activ prin pompe de ioni
 Circulaţia sevei brute
- prin vasele lemnoase de la rădăcină, prin tulpină la Frunze
- este determinate de două forţe - presiunea radiculară
 - forţa de sucţiune
- presiunea radiculară - determinată de celulele rădăcinii
- apare primavera cand solul este bogat în apă
- apa trece din celulă în celulă, de la nivelul perişorilor absorbanţi
până la vasele lemnoase
- forţa de sucţiune - determinată de frunze
- apare primăvara şi se intensifică pe măsura dezvoltării frunzelor,
devenind maximă vara
 Circulaţia sevei liberiene
- prin vasele liberiene de la frunze la toate organele plantei
- proces activ cu consum de energie şi cu viteză mai mică decât a sevei brute
B. CIRCULAŢIA LA MAMIFERE
 Mediul intern al mamiferelor
- format din totalitatea lichidelor corpului aflate în afara celulei
- principalele componente - sânge
- limfă
- lichid interstiţial (dintre celule)
 Sângele
- transportă gaze respiratorii, substanţe nutritive, intervine în apărarea organismului,
asigură homeostazia (parametric normali de funcţionare)
- reprezintă 8% din masa corpului
- contine - plasma (55-60% din volumul de sânge) 90% apă

10% substanţe chimice - 9% substanţe

organice
- 1% substanţe

anorganice

elemente figurate (40-45% din volumul de sânge) - eritrocite

- leucocite
- trombocite
 Eritrocitele (hematii, globule roşii)
- formă de disc biconcav
- în stadiul adult sunt anucleate (fără nucleu)
- conţin un pigment de culoare roşie - hemoglobină (Hb), ce conţine 4 atomi de Fe
- hemoglobina (prin intermediul fierului) se leagă de O2 şi CO2 formând
combinaţii labile (se desfac, eliberând hemoglobina şi gazele respiratorii)
- Hb legată de oxigen formează oxihemoglobina (HbO2):
Hb+O2HbO2
- Hb legată de CO2 formează carbohemoglobina
- rol - transportă gazele respiratorii
 Leucocitele (globule albe)
- celule nucleate (cu nucleu)
- forme diferite
 - emit pseudopode (prelungiri ale membranei cu rolul de a capta celule şi
particulele străine)
- rol - în imunitate prin producerea de anticorpi şi prin fagocitoză (distrugerea
particulelor străine)
 Trombocitele (fragmente celulare, plachete sangvine)
- fragmente celulare fără nucleu
- conţin factorii coagulării
- rol - coagularea sângelui
 Circulaţia sângelui
- în sistem circulator inimă - în cutia toracică, între cei doi plămâni
- formă de con, cu vârful spre plămânul stâng
- organ cavitar, musculos
- peretele inimii este format din 3 straturi
- endocard - căptuşeşte cavităţile inimii
- miocard - muşchiul inimii
- epicard - înveleşte inima la exterior
- organ tetracameral (format din 4 camere)
- 2 atrii (drept şi stâng)- la baza inimii
- separate prin septul interatrial
(perete)
- 2 ventricule (drept şi stâng) - la vârf
- separate prin septul
interventricular
- atriul comunică cu ventriculul de pe
aceeaşi parte prin orificiul atrio-
ventricular prevăzute cu valvule
vase de sânge artere - pornesc din ventricule
- transportă sânge la organe
- prevăzute cu valvule semilunare
(sigmoide)- nu permit
sângelui să se întoarcă înapoi în
ventricule
vene - se deschid în atrii
- aduc sângele de la organe la inimă
capilare - vase mici, subţiri, fac legătura
între artere ţi vene
- la nivelul lor se realizează
schimbul de gaze
datorită peretelui
subţire
- circulaţia sânelui închisă - prin vase de sânge
completă - sângele oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat
dublă - sângele trece de două ori prin inimă
- orificiile atrio-ventriculare sunt prevăzute cu valvule atrio-ventriculare ce imprimă sângelui o
singură directie de mers (din atrii în ventricule)
 Circulaţia mare(funcţională, nutritivă)
 - transportă sânge cu O2 şi substanţe nutritive de la inimă la organe
- începe din ventriculul stâng de unde pleacă artera aorta care transportă cu sânge
cu O2 de la inimă la organe
- la nivelul organelor (celule) are loc schimbul de gaze (O2 trece din sânge în
celule, iar CO2 din celule va trece în sânge)
- sângele încărcat cu CO2 este adus la inimă prin venele cave superioară şi
inferioară

Vstang artera aorta organe vene cave A drept

sânge cu O2 sânge cu CO2

 Circulaţia mica (pulmonară)

- transportă sânge cu CO2 de la inimă la plămâni pentru a fi oxigenat
- începe din ventriculul drept de unde pleacă artera pulmonară care transportă
sânge cu CO2 la plămâni
- la nivelul plămânilor (alveola pulmonară) are loc schimbul de gaze, CO2 din
sânge trece in plămân, iar O2 din plămân în sânge
- sângele încărcat cu O2 este adus la inimă prin venele pulmonare care se deschid
în atriul stâng

Vdrept artera pulmonară plămâni vene pulmonare A stâng

sânge cu CO2 sânge cu O2

Bolile sistemului circulator

Boli Cauze Manifestări Prevenire
Varicele Ortostatismul - dilatarea inegala a vaselor de - stil de viaţă sănătos
prelungit (stat în sânge - evitarea excesului
picioare) -ulceraţii ale gambelor de alcool, tutun,
- atrofii musculare medicamente
Ateroscleroza Depunerea de - micşorarea diametrului - evitarea consumului
cholesterol pe peretii vasului de sânge de droguri
vaselor de sânge - creşterea tensiunii arteriale - controlul greutăţii
- scăderea elasticităţii vaselor - regim alimentar
Hipertensiune Factori vasculari, -ameţeli, dureri de cap, echilibrat
arterial renali, nervosa,etc. hemoragii cerebrale - evitarea
Infarctul Stres, emoţii, efort - necrozarea (moartea) sedentarismului
miocardic fizic, fumat ţesutului miocardic,din cauza
lipsei irigării cu sânge a
acestuia
Accidental Ateroscleroză - paralizii, pareze, tulburări de
vascular Hipertensiune vorbire, de memorie, de
vedere, comă
 EXCRETIA IN LUMEA VIE

Excretia = procesul de eliminare a substantelor nefolositoare organismului .

1. EXCRETIA LA PLANTE- transpiratie

- gutatie
a. transpiratia = procesul de eliminare a apei sub forma de vapori
- din cantitatea totala de apa absorbita de o planta, 1% este folosita in fotosinteza, restul de 99%
se elimina
- transpiratia – la nivelul frunzei (90% prin ostiolele stomatelor, restul 10% prin cuticula)
- intensitatea transpiratiei depinde de: - deschiderea ostiolelor stomatelor
- intensitatea fotosintezei (vara, fotosinteza este mai
intensa, ca urmare ostiola se mareste)
- importanta fotosintezei: - previne si impiedica supraincalzirea plantelor
- asigura ascensiunea sevei brute spre frunze
- mentinedeschise ostiolele, asigurans schimbul de gaze
b. gutatia = procesul de eliminare a apei in exces sub forma de picaturi

2. EXCRETIA LA ANIMALE
- produsul de excretie = urina, care se formeaza si se elimina la nivelul sistemului excretor
Rinichi –organe pereche
in cavitatea abdominala de o parte si de alta a coloanei vertebrale
forma de bob de fasole
protejati de o capsula fibroasa (conjunctiva)
Sistemul excretor la mamifere
Cai urinare: - uretere – conduc urina de la rinichi
la vezica urinara
vezica urinara – acumuleaza urina
uretra – elimina urina la exterior
- la mascul – cale comuna genitala si urinara
Rinichii sunt formati din nefroni = unitatile structurale si functionale ale rinichilor.
Alcatuirea nefronului:
- corpuscul renal (Malpighi) – capsula Bowman (cupa cu pereti dubli)
- glomerul renal – ghem de capilare sangvine aflate in capsula Bowman
- tub urinifer format din: - tub contort proximal
- ansa Henle
- tub contort distal
* tubii uriniferi se deschid in tubi colectori care nu apartin nefronului.
In sectiune transversa prin rinichi se observa:
- zona corticala – la periferie
- aspect granular
 - contine: glomerulii renali, tubii distali si proximali ai nefronului
- zoma medulara – la interior
- aspect striat
- contine piramide renale Malpighi (varfurile piramidelor se deschid in pelvisul
renal)
- contine ansa Henle si tubii colectori
Formarea urinei:
- la nivelul nefronilor prin urmatoare procese:
* filtrarea glomerulara – la nivelul corpusculului Malpighi
- trecerea apei, ionilor, substantelor toxice din capilarele glomerulare in spatiul dintre peretii
capsulei
- are ca rezultat urina primare (apoasa)
* reabsorbtia tubulara – la nivelul tubului urinifer
- trecerea unei cantitati mari de apa, ioni din interiorul tubului urinifer in capilarele din jurul lui
* secretia tubulara – la nivelul tubului urinife
- trecerea unor substante din capilarele din jurul tubului urinifer in tub
- are ca rezultat urina finala (concentrata)
Urina finala prin tubii colectori ajunge in pelvisul renal si apoi in caile urinare.

Bolile sistemului excretor la om:

Boli Cauze Manifestari Prevenire
Litiaza urinara - tulburari in - formarea de calculi - o alimentatie
(pietre la rinichi) metabolismul apei si (pietre) in sistemul echilibrata
sarurilor minerale urinar - evitarea factorilor
- lipsa vitaminelor - hemoragii, febra, de risc (chimici,
- alimentatie bogata greturi, dureri biologici, fizici)
in carne (acumulare lombare - evitarea abuzului
de acid uric – apare de medicamente
guta), lapte - igiena organelor
(acumulare de excretoare
carbonati), dulciuri
(acumularea de
oxalati)
Insuficienta renala - intoxicatii - incetarea brusca
acuta - infectii completa a
- homoragii functiilor rinichilor
- anurie (nu se mai
produce urina)

SISTEMUL NERVOS (S.N.)

SISTEMUL NERVOS = totalitatea organelor nervoase; toate organele nervoase sunt

protejate la exterior de un sistem de trei membrane numit MENINGE.

Clasificarea SN:
1. dupa localizare:
 - sistem nervos central = SNC - MADUVA SPINARII (in coloana vertebrala)
- ENCEFAL (in cutia craniana) – trunchi cerebral
- cerebel
- diencefal
- emisfere cerebrale
- sistem nervos periferic = SNP - NERVI si GANGLIONI NERVOSI
2. dupa functie:
- sistem nervos somatic = SNS - al functiei de relatie (integraza organismul in mediu)
- sistem nervos vegetativ = SNV (controleaza activitatea organelor interne= viscere) –
SNV Simpatic – intervine in conditii neobisnuite de viata (teama, furie,
frica)
- SNV Parasimpatic – intervine in conditii obisnuite de viata
Structura organelor nervoase:
- toate organele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta:
- SUBSTANTA CENUSIE = FORMATA DIN CORPII CELULARI AI
NEURONILOR
- SUBSTANTA ALBA = FORMATA DIN PRELUNGIRILE NEURONALE (fibre
nervoase)

Asezarea celor doua tipuri de substanta la nivelul organelor nervoase:

- Maduva spinarii – substanta alba la exterior (aspect de cordoane)
- substanta cenusie la interior (aspect de fluture sau litera H)
- Encefal:

 Trunchi cerebral – substanta alba la exterior si printre nucleii de substanta

cenusie

- substanta cenusie la interior sub forma de nuclei separati intre ei prin

substanta alba

 Cerebel – substanta alba la interior

- substanta cenusie la exterior = SCOARTA CEREBELOASA si la interior sub forma de
nuclei

 Diencefal - 5 mase de substanta cenusie (talamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus,

hipotalamus)
 Emisfere cerebrale – substanta alba la interior
- substanta cenusie la exterior = SCOARTA CEREBRALA

LEGATURA DINTRE NEURONI = SINAPSA

Functiile sistemului nervos

Organele nervoase prin cele doua tipuri de substanta indeplinesc doua functii:
1. functia reflexa
2. functia de conducere
1. Functia reflexa – este realizata de substanta cenusie.
Reflexul (actul reflex) = raspunsul organismului la actiunea unui stimul ce actioneaza asupra
unui camp receptor.
Reflexul se realizeaza cu ajutorul arcului reflex.
Arcul reflex = suportul anatomic al actului reflex.
Structura arcului reflex:
1. receptor = structura specializata asupra carora actioneaza stimulii; poate transforma energia
stimulului in influx nervos.
2. cale aferenta = cale semzitiva, are rolul de a transmite influxul nervos de la receptor la
centrul nervos
3. centrul nervos = se gaseste in substanta cenusie, are rolul de a primi si analiza informatia
(influxul nervos ) pe care o transforma in comanda
4. cale eferenta = cale motorie, are rolul de a transmite comanda de la centrul nervos la organele
efectoare
5. efectorul = executa comanda; este reprezentat de muschi netezi (pentru organele interne),
muschi striati, glande

Clasificarea receptorilor:
1. dupa localizare – exteroceptori - primesc informatii din mediul extern (ex: celulele
receptoare din retina, din urechea interna, receptorii din piele)
- interoceptori – primesc informatii din mediul intern, de la organele interne
- proprioceptori – localizati in muschi, oase, articulatii, tendoane
2. dupa natura stimulului – chemoreceptori – stimulati de substantele chimice (ex. mugurii
gustativi, receptorii olfactivi)
- fotoreceptori – stimulati de lumina (ex: celule receptoare din
retina)
- termoreceptori – stimulati de variatiile de temperatura
(receptorii din piele)
- mecanorecptori - stimulati de energie mecanica (ex: receptori
din piele, ureche)
- baroreceptori – stimulati de presiunea atmosferica (ex:
receptorii din ureche)

2. Functia de conducere – este realizata de substanta alba.

FUNCTIILE ORGANELOR NERVOASE

1. MADUVA SPINARII
Localizare: – in canalul vertebral de la gaura occipitala (vertebra cervicala C1) pana la vertebra
lombara a doua (L2), de unde se continua cu o formatiune subtire – filum terminale, pana la
nivelul vertebrei a doua coccigiana (Cc2). Filum terminale + nervii lombari si sacrali = coada de
cal.
Structura:
- substanta alba la exterior – are aspect de cordoane
 - este formata din fibre nervoase ascendente (spre creier -
senzitive) si descendente (de la creier - motoare), fibre de asociatie (fac legatura intre diferite
regiuni ale maduvei spinarii)
- are functie de conducere
- substanta cenusie la interior – are aspect de fluture sau litera H
- prezinta trei perechi de coarne:
- o pereche posterioara – contine neuroni senzitivi
(somatosenzitivi) – conectati la receptori prin dendrite
- o pereche anterioara – contine neuroni motori
(somatomotori) – conectati la muschii striati prin axoni
- o pereche laterala - contine neuroni vegetativi (in
jumatatea anterioara contine neuroni visceromotori, iar in jumatatea posterioara- neuroni
viscerosenzitivi) – conectati la organele interne (viscere)
Centrii nervosi din maduva spinarii sunt conectati la receptori si efectori pri nervii spinali
(31 perechi) – micsti = contin si fibre senzitive si motoare.
Structura nervului spinal:
- radacina - posterioara (dorsala)- conduce informatii de la receptori ; este
senzitiva; are pe traseul ei un ganglion spinal
- anterioara (ventrala) –conduce comenzile de la centri nervosi din
maduva la organele efectoare (axonii neuronilor
visceromotori – la musculatura neteda din organele
interne; axonii somatomotorilor – la musculatura striata)
- trunchi – mixt – rezultat din unirea celor doua radacini
- ramuri

Functiile maduvei spinarii:

1. functia reflexa – este realizata de substanta cenusie
- reflexele ce se inchid la nivelul maduvei spinarii (reflexe medulare)sunt
SOMATICE si VEGETATIVE
* Reflexele somatice
a. reflexe monosinaptice – arcul reflex are doi neuroni (o singura sinapsa): unul
senzitiv si unul motor
- realizeaza miscari de extensie
- timpul de latenta (timpul de la aplicarea stimulului pana la
obtinerea raspunsului)- scurt
- nu iradiaza, sunt strict localizate
- caile de conducere sunt rapide
- exemplu: reflexul rotulian, bicipital, ricipital, ahilian
b. reflexe polisinaptice – arcul reflex cupriunde un numar variabil de neuroni
intercalari (polisinapse) – intre neuronul senzitiv si cel
motor
- realizeaza miscari de flexie (de aparare)
- timpul de latenta mai lung
- daca intensitatea stimulului creste, pot iradia
- exemplu: reflexe de aparare
* Reflexe vegetative: mictiune, cardioaccelerator, defecatie, sexuale, pilomotorii (miscarea
firului de par), motilitatea tubului digestiv (miscare), sudoripare, vasoconstrictoare

2. functia de conducere a maduvei spinarii - realizata de substanta alba

2. ENCEFALUL
LOCALIZARE – in cutia craniana
Structura – trunchi cerebral, cerebel, diencefal, emisfere cerebrale
 Trunchi cerebral –forma de trunchi de con
- in continuarea maduvei spinarii
- format din : - bulb rahidian
- puntea lui Varolio
- mezencefal

Functiile trunchiului cerebral – realizata de:

1. substanta cenusie – sub forma de nuclei: senzitivi, vegetativi si proprii fiecarui etaj
* nucleii senztivi – primesc impulsuri de la organele de simt, tegumentul fetei, muschii
capului
* nucleii motori – comanda miscari ale muschilor din regiunea fetei, limbii, faringelui
* nucleii vegetativi – centri reflexelor vegetative: salivar, lacrimal, gastrosecretor
(secretia de sucuri digestive)
* nucleii proprii = centri respiratori (descarca impulsuri ce controleaza muschii
respiratori) si cardiovasomotori
2. substanta alba – functia de conducere

CENTRI NERVOSI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL SUNT CONECTATI CU

RECEPTORII SI EFECTORII PRIN NERVI CRANIENI (12 PERECHI)

 Cerebelul – dorsal de trunchiul cerebral, de care se leaga prin trei perechi de

cordoane de substanta alba = pedunculi cerebelosi
- format din - 2 emisfere cerebeloase, unite printr-o structura numita
Vermis
- functii : - asigura mentinerea echilibrului (are legatura cu urechea
interna)
- regleaza tonusul muscular
- asigura precizia miscarilor comandate de scoarta cerebrala
* Diencefalul (creier intermediar)- in continuarea trunchiului cerebral, sub emisferele
cerebrale
- format din 5 mase de substante cenusie
Hipotalamusul – contine nuclei vegetativi cu diferite functii:
- regleaza temperatura
- controleaza aportul de alimente si lichide
- controleaza funtiile sexuale
- controleaza sistemul afectiv- emotional (emotii)
* Emisferele cerebrale – doua emisfere separate de un sant interemisferic
- functii: - scoarta cerebrala contine arii – senzitive (vizuala, auditiva, gustativa,
 somestezica)- primesc informatii de la
diferiti receptori; la nivelul lor se formeaza
senzatiile (auditive, vizuale, gustative)
- motoare – comanda miscarile
- de asociatie – la om controleaza
personalitatea, temperamentul

LA NIVELUL MADUVEI SPINARII SI TRUNCHIULUI CEREBRAL SE INCHID

REFLEXE NECONDITIONATE , IAR LA NIVELUL SCOARTEI CEREBRALE –
REFLEXE CONDITIONATE.

CARACTERISTICELE REFLEXELOR:
 reflexele neconditionate – sunt innascute (salivar, clipire, tuse, respiratie,etc.)
- se mostenesc,
- sunt caracteristice speciei
- sunt definitve (nu dispar)
- sunt compatibile cu supravietuirea
 reflexe conditionate - sunt dobandite in timpul vietii
- sunt caracteristce individului (nu speciei)
- sunt temporare (dispar daca stimulul dispare)

Bolile sistemului nervos

Boli Cauze Manifestari Prevenire
Parkinson Degenerarea Rigiditate musculara, - regim de viata
SN tremuraturi ale mainilor si sanatos
picioarelor - evitarea
Paralizia Inflamatia sau Monoplegie – paralizia unui consumului excesiv
lezarea unui membru de alcool, tutun,
nerv Hemiplagie – paraliza unei cafea
jumatati de corp - alimentatie corecta
Tetraplegie – paralizia tuturor - evitarea stresului
membrelor
Epilepsia Traumatisme, Intepenirea corpului,
alcoolism incetinirea respiratiei, coma
Scleroza in Cauze inca Leziuni, cicatrici sub forma de
placi necuniscute placi in substanta alba

SISTEMUL LOCOMOTOR

Sistemul locomotor = sistem osos + sistem muscular

- realizeaza locomotia (miscare)
- sistemul osos = partea pasiva
- sistemul muscular = partea activa
Scheletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta, si
legate intre ele prin articulatii.

SISTEMUL OSOS – SCHELETUL

Partile scheletulului – scheletul capului
- scheletul trunchiului
- scheletul membrelor
a. Scheletul capului prezinta 2 parti: - NEUROCRANIU
- VISCEROCRANIU
Neurocraniu – formeaza cutia craniana - adaposteste encefalul, avand rol protector
Viscerocraniu– formeaza fata
b. Scheletul trunchiului= coloana vertebrala, coaste si stern
Coloana vertebrala = vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale
Coastele = oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern
Sternul – osul pieptului, os lat
- se articuleaza cu claviculele si coastele
sternul + coastele+ vertebrele toracale = cutia toracica
c. Scheletul memebrelor = scheletul centurilor + scheletul membrului propriu zis
Scheletul membrului anterior (superior) = centura scapulara + scheletul membrului propriu zis
centura scapulara – leaga membrul anterior de trunchi
clavicula + omoplat
scheletul membrului anterior propriu zis:
scheltul bratului: humerus
scheltul antebratului: radius + cubitus (ulna)
scheletul mainii: carpiene, metacarpiene , falange
Scheletul membrului posterior (inferior) = centura pelviana + scheletul membrului propriu zis
centura pelviana – leaga membrul posterior de trunchi
2 oase coxale
scheletul membrului posterior propriu zis:
scheletul coapsei: femur
scheletul gambei: tibie + peroneu (fibula)
scheletul piciorului: tarsiene, metatarsiene, falange
Scheletul uman prezinta urmatoarele adaptari specific pozitiei bipede (in doua picioare)
alungirea oaselor coapsei si gambei
coloana vertebrala prezinta curburi, avand aspectul literei “S”
se largeste centura pelviana
apare curba plantara (scobitura in talpa)
Rolul sistemului osos:
da forma caracteristica corpului
reprezinta locuri de insertie pentru muschi
formeaza cavitati de protectie: cutia craniana, cutia toracica, canalul vertebral, bazinul
constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si P
prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui
pargii cu rol in miscare
SISTEMUL MUSCULAR
- este format din totalitatea muschilor scheletici (care se prind de oase)
- prezinta urmatoarele grupe de muschi:
Muschii capului
Muschii gatului
Muschii trunchiului:
Muschii membrelor:
Muschii membrelor anterioare (participa la locomotie)
muschii umarului: deltoid
muschii bratului: biceps si triceps brachial
muschii antebratului
Muschii membrelor posterioare:
muschii fesieri (ai centurii pelviene): in jurul articulatiilor coxo-femurale
muschii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femural, aductori ai coapsei
muschii gambei (participa la locomotie)
La om participa la miscare si muschii plantari (ai talpii piciorului), muschii mainii nu mai au
rol in locomotive, ci permit apucarea obiectelor.

In general mamiferele sunt terestre, insa sunt unele adaptate secundar si la mediul aerian
(liliacul), acvatic (foci, morse, balene,delfini) si subteran (cartita).
Mamiferele prezinta mai multe moduri de locomotie:
a. Mamiferele terestre:
- PLANTIGRADE = calca pe toata talpa : om, urs, arici
- DIGITIGRADE = calca pe degete: pisica, lupul, leul, tigru, etc.
- UNGULIGRADE = calca pe varful degetelor, de regula protejate de o copita: porc, oaie, cal;
prezinta adaptari specifice (reducerea numarului de degete si alungirea lor)
mamiferele care se deplaseaza prin salt (iepurele) - au segmentele membrelor inferioare dispuse
in forma literei “Z”
b. Mamiferele acvatice(foca, morsa, delfin, balena) prezinta urmatoarele adaptari :
- membre reduse
- forma corpului hidrodinamica
- locomotive prin inot
c. Mamifere aeriene (liliacul)prezinta:
- falange lungi si subtiri care sustin membrane aripii
- oase usoare, subtiri
- sternul este marit, pe el se prind muschii pectoral puternici (misca aripile)

FUNCTIA DE REPRODUCERE IN LUMEA VIE

REPRODUCEREA = insusirea organismelor vii de a da nastere la organisme asemanatoare lor.

CLASIFICARE:
reproducere ASEXUATA – fara participarea organelor reproducatoare
reproducere SEXUATA – cu participarea organelor reproducatoare

1. REPRODUCEREA LA PLANTE
- se realizeaza prin doua moduri: asexuat si sexuat
Reproducerea asexuata la plante : se realizeaza prin:
spori: la muschi si ferigi
organe vegetative:
tulpini modificate: - stoloni (tulpini taratoare): capsun
- rizom (tulpina subterana): menta, iris
- tuberculi (tulpina subterana): cartof
- bulb (tulpina subterna): lalea, zambila
- radacini: dalie
- separarea tufelor: bujor
Reproducerea asexuata se poate realiza si prin:
1. butasire (butasul=fragment de organ vegetativ, care se desprinde si se pune la inradacina in sol
sau nisip) :
- tulpina – vita de vie, muscata,trandafir
- frunza – begonie
2. marcotaj  (inradacinarea unor fragmente care nu se separa de planta mama decat dupa ce au
facut radacini adventive, in portiunea acoperita de pamant): vita de vie
3. altoirea = imbinarea a doua plante : portaltoiul(are radacini)si altoiul (planta care trebuie
inmultita): in viticultura, pomicultura, etc
4. microbutasirea = utilizarea unui fragment de tesut sau chiar celula de butas care introdus intr-
un mediu de cultura adecvat formeaza noi plante

Reproducerea sexuata la plante (angiosperme)

- angiospermele se reproduc sexuat cu ajutorul florii
- floarea la angiosperme = organ de reproducere
- floarea are rolul de a produce fructele si semintele
- florile pot fi:
- hermafrodite = prezinta atat partea femeiasca cat si cea barbateasca a florii (majoritatea
plantelor)
- unisexuate = prezinta doar partea femeiasca sau barbateasca; pot fi:
- monoice = au flori barbatesti si femeiesti pe aceeasi planta:porumb, nuc
- dioice = florile barbatesti si cele femeiesti sunt pe plante diferite: canepa, urzica
* Alcatuirea florii:
- peduncul = codita
- receptacul = parte latita pe care se insera elementele florale
- elemente florale – sepale = frunzulite verzi sau colorate (lalea)
- totalitatea sepalelor = CALICIUL (K)
- petale = frunzulite colorate
- totalitatea petalelor = COROLA (C)
- organe de inmultire – stamine= formeaza androceul (A), partea barbateasca
- sunt formate din – filament
- antera cu graunciori de polen
- carpele = formeaza gineceul sau pistilul (G), partea femeiasca a florii
- gineceul este format din: - stigmat lipicos
- stil (gat)
- ovar cu ovule
 Floarea al angiosperme

* Inmultirea la angiosperme
a. Formarea sporilor asexuati (graunciorul de polen si sacul embrionar)
1. Graunciorii de polen:
- se realizeaza in sacii cu polen (polenici) ai anterelor in care se gasesc celule mama ale
graunciorilor de polen
- celulele mama sunt diploide si prin meioza formeaza cate 4 celule haploide din care se
diferentiaza graunciorii de polen (microspori)
- un grauncior de polen este format din:
- invelis dublu la periferie format din exina (stratul extern) si intina (stratul intern)
- citoplasma
- 2 nuclei haploizi: unul vegetativ (cu rol in hranire) si unul generativ (da nastere la doi
gameti barbatesti = spermatii)
2. Sacul embrionar
- are loc in interiorul ovulului unde se gasesc celule mama ale sacului embrionar
- celula mama este diploida si prin meioza formeaza 4 celule haploide din care:
- 3 celule degenereaza
- o celula se divide succesiv de 3 ori, insa fara separarea citoplasmei, rezultand o celula
cu 8 nuclee haploide care se dispun astfel:
- 2 nuclee haploide se unesc si formeaza nucleul secundar (2n) al sacului embrionar cu dispunere
centrala
- 1 nucleu haploid devine oosfera (gametul femeiesc) si se aseaza impreuna cu alte doua nuclee
(celule sinergide) la polul superior al sacului embrionar
- 3 nuclee haploide (antipode) se aseaza la polul inferior al sacului embrionar
b. Polenizarea
- poate fi directa sau incrucisata
- consta in trasnportul graunciorilor de polen pe stigmatul gineceului
- se realizeaza cu ajutorul vantului (anemofila), insectelor (entomofila)
c. Formarea tubului polenic
- graunciorii de polen ajunsi pe stigmatul gineceului, germineaza si formeaza tubul polinic
- tubul polinic inainteaza prin stil spre ovar (ovul)
- in tubul polinic nucleul generativ se mai divide o data mitotic, formand doi gameti barbatesti
(spermatii sau nuclei spermatici)
d. Fecundatia
- se produce in sacul embrionar din ovul
- este dubla:
- o spermatie se uneste cu oosfera formand zigotul propriu-zis din care se diferentiaza
embrionul semintei
- a doua spermatie se uneste cu nucleul secundar al sacului embrionar formand zigotul
accesoriu (celula triploida) din care se dezvolta endospermul sau albumenul semintei (tesutul de
rezerva)
e. Formarea fructelor si semintelor
- dupa fecundatie se formeaza fructele si semintele
- fructele se formeaza din ovarul fecundat, prin procesul de carpogeneza
- semintele se formeaza din ovulele fecundate, prin procesul de seminogeneza
1. Samanta
- se formeaza din ovulul fecundat
- este inchisa in fruct
- este formata din:
- radacinita, tulpinita, muguras (planta in miniatura)
- cotiledoane (rezerve de substanta nutritive)
- in timpul germinarii si formarii plantei, plantuta se hraneste si cu ajutorul endospermului (la
monocotiledonate)
2. Fructul
- se formeaza din ovar
- unele fructe se formeaza din ovar si din alte parti ale florii, formand fructe false: mar, maces,
para
- se clasifica in:
a. fructe carnoase: - contin tesuturi moi bogate in substante nutritive
- drupe simple: au o singura samanta: cires, prun, cais
- drupe compuse: mur, zmeur
- bace: mai multe seminte: vita de vie, tomate
b. fructe uscate – au invelis dur, cu rol protector
- sunt : - indehiscente (nu se deschid)
- dehiscente (se deschid)
- fructe indehiscente :
- nuca : invelis tare si samanta libera :alun, fag, stejar
- achena : o singura samanta, nelipita de peretii fructului: floarea- soarelui, papadie
- cariopsa: o singura samanta lipita e peretii fructului: grau, porumb, orz
- samara: asemanatoare cu achena, dar prezinta aripioare: ulm, frasin
- fructe dehiscente:
- pastai: se deschid in doua: fasole, mazare
- silicve: se deschid in trei: rapita, varza
- capsule : au multe carpele, multe seminte, se deschid prin pori (mac) sau prin valve
(crin)

2. REPRODUCEREA SEXUATA LA MAMIFERE

Dupa modul de reproducere, mamiferele se clasifica in :

ovipare : depun oua, iar puii sunt hraniti cu lapte : ornitorinc, echidna
marsupiale : puii se dezvolta incomplet in uter si dupa nastere sunt introdusi in marsupiu :
cangurul
placentare: puii se dezvolta complet in uter: vaca, porc, liliac, maimuta, om
Sistemul reproducator la om este format din:
- gonade = organe genitale interne
- conducte genitale
- glande anexe
- organe genitale externe
1. Sistemul reproducator mascul
a. Gonadele masculine = testicule
- situat in regiunea inghinala intr-o punga de pile = scrot
- organ pereche cu functie mixta:
– endocrina: producerea de hormoni sexuali barbatesti (testosteron) imprima caracterele sexuale
secundare barbatesti: voce ingrosata, pilozitate, cresterea si dezvoltarea organelor genitale
- exocrina: producerea de gameti barbatesti = spermatozoizi, incepand cu pubertatea si pana la
sfarsitul vietii
- sunt formati din lobuli, iar lobulii din tubi seminiferi – locul formarii spermatozoizilor si
producerii hormonilor
b. Conducte genitale
- caile genitale sunt intratesticulare (in testicul) si extratesticulare (in afara testiculelor)
- reprezinta caile de eliminare a spermatozoizilor
- sunt reprezentate de: canalul epididimului, canalul deferent, canalul ejaculator
- canalul ejaculator se deschide in uretra (cale comuna de eliminare a spermatozoizilor si
urinii)
c. Glande anexe
- prostata (glanda unica ) situata sub vezica urinara
- veziculele seminale (glande pereche) situatea deasupra prostatei, intre vezica urinara si rect ;
produc un lichid ce intra in alcatuirea spermei, lichidul reprezinta mediul de transport al
spermatozoizilor
d. Organe genitale externe
- penisul = organul copulatiei
- are 3 parti: - radacina = partea fixa
- corpul = format din 2 corpi cavernosi si un corp spongios, care in timpul erectiei se
umple cu sange (determina cresterea in lumgine si grosime a penisului)
- gland penian

2. Sistemul reproducator femel

a. Gonadele feminine = ovarele
- ovarul – situat in regiunea pelviana
- organ pereche cu functie mixta:
- endocrina: producerea de hormoni sexuali femeiesti (progesteron si estrogen) imprima
caracterele sexuale secundare femeiesti: voce subtire, lipsa pilozitatii faciale, solduri latite, ciclul
menstrual
- exocrina: producerea de gameti femeiesti = ovule (din diviziunea meiotica a foliculului
ovarian); ovulele se produc de la pubertate pana la menopauza (lipsa ciclului menstrual) si se
elimina in timpul ciclului menstrual prin ovulatie
 b. Conductele genitale
- trompe uterine: preiau ovulul expulzat de ovar si-l conduc spre uter
- la nivelul lor are loc fecundatia (unirea spermatozoidului cu ovulul)
- in urma fecundatiei rezulta celula –ou = zigot
- prin diviziunea mitotica a zigotului se formeaza embrionul
- uterul: organ unic, cavitar (gol), in forma de para
- locul in care embrionul se fixeaza (nideaza) de mucoasa uterina, creste si devine fat
- in jurul embrionului se formeaza o punga cu lichid = sacul amniotic, cu rol de protectie si
hranire
- in peretele uterului se formeaza un organ temporar = placenta, cu rol de hranire
- legatura dintre embrion si placenta se realizeaza prin cordonul ombilical
- vaginul: organ cavitar musculos
- organul copulatiei
c. Organe genitale externe
- vulva = totalitatea organelor genitale externe:
- muntle pubian
- labiile (plieri ale pielii): mari si mici
- vestibulul vaginal: in el se deschide orificul extern al uretrei (pe unde se elimina urina),
orificiul vaginal (prezinta o membrana - himen)
- aparatul erectil: clitoris
d. Glandele anexe
- glandele mamare: cu rol in producerea laptelui la femeile gravide
- se dezvolta incepand cu pubertatea, ating un maxim de dezvoltare in timpul
vietii sexuale, iar la menopauza incepe o usoara atrofie a lor

Boli cu transmitere sexuala

Boli Cauze Manifestari Prevenire
Sifilis Infectie cu Sifilis primar – rana pe vagin/penis - evitarea relatiilor
Treponema Sifilis secundar – eruptii rosii, febra, sexuale cu persoane
palidum dureri de cap necunoscute
Sifilis tertiar –ataca inima, creierul - folosirea
Gonoree Bacterii Senzatie de arsura la urinat prezervativului
Scurgeri galben-verzuie din vagin/penis - Igiena corecta a
Dureri abdominale organelor genitale
Candidoz Ciuperca Candida Scurgeri albicioase din vagin - utilizarea seringilor
a albicans Dureri la urinat de unica folosinta
Inflamatia penisului
mancarime
SIDA Virusul HIV Slabirea sistemului imunitar