TUMORILE ŢESUTULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFATIC

SAU HEMOBLASTOZELE
1) leucoze - sistemice ale ţesutului hematopoietic;
2) limfoame - regionale ale ţesutului hematopoietic şi / sau ale ţesutului limfatic.
CLASIFICAREA TUMORILOR ŢESUTULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFATIC
1. Leucoze - maladii tumorale sistemice.
A. Leucoze acute:
1) nediferenţiată;
2) mieloblastică;
3) limfoblastică,
4) plasmoblastică,
5) monoblastică (miclomonoblastică);
6) eritromieloblastică (diGulielmo);
7) megacarioblastică.
B. Leucoze cronice.
 D e g e n e z ă m i e l o c i t a r ă:
1) mieloidă cronică;
2) eritromieloză cronică;
3) eritremie;
4) policitemia vera (Vaquez-Osler).
 D e g e n e z ă l i mf o c i t a r ă :
1) limfoleucoză cronică;
2) limfomatoza pielii(boala Sezary);
3) leucoze paraproteinemice:
a. boala mielomatoasă;
b. macroglobulinemia primară (boala Waldenstrom);
с. boala lanţurilor grele (boala Franklin).
 De g e n e z ă m o n o c i t a r ă :
1) leucoza monocitară cronică;
2) histiocitozele(histiocitoza X).
II. Limfoamele - maladii tumorale regionale.
1. Limfosarcomul: limfocitar, prolimfocitar, limfoblastic, imunoblastic, limfoplasmocitar, african (tumor Burkitt).
2. Micoza fungoidă
3. Boala Sezary
4. Reticulosacromul
5. Limfogranulomatoza (boala Hodgkin).
LEUCOZELE - AFECŢIUNI TUMORALE SISTEMICE ALE ŢESUTULUI HEMATOPOIETIC
Leucozele (leucemia) -proliferarea progresivă a celulelor hematopoietice de natură tumorală - celule leukemic
Iniţial in organele hematopoietice (mv, spl, ggl)->infiltrate leucemice din jurul vaselor
Infiltraţia
 d i f u z ă (de exemplu infiltraţia leucemică a splinei, ficatului, rinichilor, mezoului
 f o c a l ă -noduli tumorali, care invadează capsula organelor
leucoze - caracteristică apariţia celulelor leucemice in sange
inhibării imunităţii in leucoză->modificări ulcero-necrotice şi complicaţii de natură infecţioasă sepsisul
Etiologia şi patogenia. virusurile, radiaţia ionizantă
 leucoza endemică acută limfocitară – T (retrovirusul HTLV - I),
 leucoza cu cclulelc păroase (retrovirusu! HTLV - II)
 limfomul Burkitt (ADN-virusul Epstein Barr).

Substanţele blastomogene: dibenzantracenul, benzpirenul, metilcolantrenul

++expresiei de protooncogene in leucoze; ras (I-ul cromozom) - in diferite leucoze;
sis (al 22-lea cromozom) - in leucoza cronică;
myc(al 8-lea cromozom) - in limfomul Burkitt.
Substituirea monoclonicităţii celulelor leucemice prin policlonicitate-baza apariţiei cuu blastice=criza blastica
Clasificarea-variante de leucoză
 leucemice (100 000/mcl sange),
 subleucemice (15000-25000)
 leucopenice (redus)
 aleucemice (lipsesc)
in funcţie de
g r a d u l de d i f e r e n ţ i e r e (maturitate) +c a r a c t e r u l e v o l u ţ i e i (malignă şi benignă)
leucoza acută
o proliferarea celulelor blastice nediferenţiate/slab diferenţiate (leucoze “blastice”)
o caracterul malign al evoluţiei
 leucoza cronică
o proliferarea celulelor leucemice diferenţiate (leucoze “citare”)
o caracterul benign al evoluţiei
Leucozele acute
 sangele periferic şi in mielogramă hiat leucemic
 creşterea bruscă a numărului de blaşti
 in absenţa formelor de tranziţie in curs de maturizare
 prin substituirea măduvei oaselor pnn elemente blastice tinere
 infiltraţia splinei, ficatului, ganglionilor limfatici, rinichilor
 cistostatice->aplazia măduvei osoase şi pancitopenia.
 copii –frecvent-observă leucoza cu infiltrate nodulare (pseudotumorale) in regiunea timusului
leucoza limfoblastică (T - dependentă) acută; mieloblastică-se depistează mai rar
leucoză la copii-leucoza congenitală şi cloroleucemia.
Leucoza acută nediferenţiată
 Mn, spl, lgg, amigdalele, mucoase, pereţi vasculari, miocard
 tablou histologic – foarte omogen
 Spl şi ficatul V+-+
 mv-roşie, suculentă, uneori nuanţă cenuşie.
 infiltraţia leucemică a mucoasei cavităţii bucale - gingivita necrotică, amigdalita - angina necrotică
 afecţiune septică
 sindromului hemoragie
o distrugerea pereţilor vasculari de către celulele leucemice
o anemie, dereglarea trombocitopoiezei
o piele, mucoase, organelle interne, mai ales in encefal
o mor din cauza hemoragiei cerebrale, gastroragiei, complicaţiilor ulcero-necrotice
 cloroleucemia,
o proliferări tumorale in oasele craniului facial,
o Nodulii tumorali au o culoare verzuie
o prezenţa in ea a produselor de sinteză a hemoglobinei – protoporfirinelor
o Nodulii sunt constituiţi din celule nediferenţiate ale seriei mieloide
Leucoza acută mieloblastică (mieloleucoză acută).
 infiltrarea mv, spl, ficatului, rinichilor, mucoaselor, mai rar a lgg cu celule tumorale mieloblast
 particularităţi citochimice
o + glicogen şi incluziuni sudanofile
o reacţie pozitivă pentru peroxidază, anaftilesterază şi cloracetatesterază
 Mv - roşie/cenuşie/ verzuie (aspect purulent) (mă d u v a o s o a s ă p i o i d ă).
 Spl şi ficatul+-V, similar lgg
 caracteristică infiltrarea cu celule blastice
 mucoasei GIT-> necroze in cavitatea bucală, amigdale, vestibulul, faringian, stomac
 rinichi se intalnesc infiltrate atat difuze/focale (tumorale).
 1/3 infiltraţia leucemică a plămanilor (“pneumonităleucemică
 1/4 - infiltraţia leucemică a meningelor (“meningită leucemică
 Hemoragii-mucoase şi seroase, in parenchimul organelor interne, adesea in encefal.
  Deces- hemoragii, proceselor ulcero-necrotice, sepsis

Leucoza acută promielocitară malignitate, evoluţie galopantă

 +++sindromului hemoragie (trombocitopenia şi hipofibrinogenemia).
 particularităţi morfologice:
 polimorfismul nuclear şi celular,
 citoplasmă - pseudopodii şi granule de glicozaminoglicani
 hemoragie cerebrală/gastrointestinal

Leucoza acută limfoblastică

 des la copii (80 %)
 Infiltraţia leucemică in mv, spl, lgg, lGIT, rinichi şi timus
 mv - zmeurie, suculentă.
 Spl se măreşte brusc, devine roşie, desenul estompat
 Lgg ++V
 secţiune ţesutul alb-roz, succulent
 timusul
o Infiltraţia leucemică depăşeşte limitele timusului-invadează ţesuturile mediastin A,
o Infiltratele
o Limfoblaşti
 glicogen in jurul nucleului
 aparţin de sistemul-T al timfopoiezei
 permutarea rapidă a blaştilor in zonele T-dep ale lgg şi splinei
 mărirea dimensiunilor lor simultan cu infiltraţia leucemică a măduvei osoase
 infiltratele limfoblastice de natură m e t a s t a t i c . ă
 invelişurile şi substanţa encefalului şi a măduvei spinării= neuroleucoză

Leucoză acută plasmoblastică.

 precursoare l В,
 secretă imunoglobuline patologice-paraproteme=>hemoblastoză paraproteinemică
 Infiltraţia leucemică plasmoblastică se relevă in mv, spl, lgg, ficat, piele
 ++plasmoblaşti in sange
Leucoza acută monoblastică (mielomonoblastică).-similar la mieloblastică.
Leucoza acută eritromieloblastică (eritromieloza acută di Gulielmo
 rară (1-3% acuta)
 mv-prolif eritrobl, altor celule nucleate ale eritropoiezei, mieloblaştilor, monoblaştilor şi nediferenţiaţi.
 Inhibarea hematopoiezei->anemie, leuco- şi trombocitopenie.
 Spl şi ficatul V+
Leucoza acută megacarioblastică rare
Sange, mv -megacarioblaştilor, megacariocite monstruoase şi aglomerări de trombocite

Leucoza congenitală-primei luni de viaţă

leucoză mieloblastică, evoluează galopant, cu splenoşi hepatomegalie, ++lgg, infiltraţia leucemică difuză şi nodulară a multor organe
infiltraţia leucemică pronunţată pe tractul venei ombilicale şi a spaţiilor portale ale ficatului->răspandirea hematogenă mama->lăt
Leucozele cronice
Leucozele cronice de geneză mielocitară
Principal-mieloidă cronică, eritromieloza cronică, eritremia şi policitemia vera

Leucoza mieloidă cronică (mieloza cronică).

două stadii:
Primul stadiu- monoclonală benignă-caţiva ani
 leucocitoză neutrofilă progresivă
 deviere pană la mielocite şi promielocite, mărirea splinei
 Celulele mv moefologic nu diferă de cele normale
  conţin crs Ph (Philadelphia)

doilea stadiu, policlonală malignă

 3 - 6 luni (terminal), monoclonicitatea->policlonicitate
 Forme blastice (mieloblaşti, rar eritroblaşti, monoblaşti blastice nediferenţiate)-> (c r i ză b 1 a s t i с ă).
 +++leucocite in sange
 +V splinei, ficatului, lgg, infiltraţia leucemică a pielii, trunchilor nervoşi, meningelor
 trombocitopenia, sindromul hemoragic
 n e c r o p s i a d=>mv, sange, spl, ficat, ganglionii limfatici
M ă d u v a o a s e l o r plate, a epifizelor şi diafizelor oaselor
 suculentă, roşie-surie/aspect purulent (măduva osoasă pioidă).
 histologic - promielocite şi mielocite, celule blastice.
 celule cu modificări ale nucleelor (nuclee monstruoase) şi citoplasmei,
 picnoză sau carioliză.
 ţesutul osos-osteoscleroză reactivă.
 S a n g e l e e roşu-cenuşiu , organelle anemice
Splinae
 V++ 6-8 kg roşie-intunecată, uneori cu infarcte ischemice
 Ţesutul dislocat şi substituit de infiltratul leucemic,
 Foliculi atrofici
 scleroza şi hemosideroza pulpei
 in vase-trombi leucemici
Ficatule
 V++( 5-6 kg).
 Suprafaţa netedă,
 Secţiune-cafeniu-cenuşiu.
 Infiltraţia leucemică -parcursul sinusoidelor, rar in spaţiile portale şi capsulă
 Hcpatocitele-distrofie grasă; uneori hemosideroza ficatului
Ganglioniilimfatici
V++, moi, de culoare roşiesurie, infiltraţie leucemică a ţesutului lor;
ami g d a l e , f o l i c u l i i l imf a t i c i de g r u p şi s o l i t a r i ai i n t e s t i n u l u i , e n c e f a l (neuroleucemie).

 celule leucemice in lumenul vaselor;

 staze şi trombi leucemici-infiltrează peretele vascular-> infarctele şi hemoragiile. autoinfecţiei
 inrudit cu mieloleucoza cronică - osteomieloleucoza şi mieloflbroza
 substituirea măduvei oaselor prin ţesut osos sau conjunctiv
 evoluţie benignă de lungă durată.

Eritromieloza cronică - rară de leucoză

 tumoare a seriei roşii şi albe a ţesutului hematopoietic
 mv, spl şi ficat proliferează eritrocariocitele, mielocitele, promielocitele şi blaştii.
 Splenomegalia pronunţată
 se asociază mieloflbroza (forma Vagan de eritromieloză cronică)

Eritremia-varstă inaintată
 ++ eritrocite in patul vascular, trombocite şi granulocite, HTA, predispoziţia la tromboze
 Splenomegalie
 mv - proliferarea tuturor seriilor, cu predilecţie eritrocitare
 perioadă indelungată benign-> focarelor de infiltraţie leucemică in organe
 Tabloulanatomopatologic
o Toate organele sunt hiperemiate
o artere şi vene ->trombi.
o Măduva galbena->roşie
 o hipertrofia miocardului, ventriculului stang
o ficat - focare de hematopoieză extramedulară cu un număr mare de megacariocite-> tardive
leucoză mieloidă - focare de infiltraţie leucemică.
 Policitemia vera (boala Vaquez-Osler) e asemănătoare eritremiei.
 Există de asemenea leucoza megacariocitaiă cronică, intalnită extrem de rar.

Leucozele cronice de geneză limfocitară-grupe:

o prima o constituie limfoleucoza cronică şi limfomatoza pielii (boala Sezary),
o leucozele paraproteinemice

Limfoleucoza cronică
 varstă medie şi inaintată
 din limfocitele - В
 evoluţie benignă de lungă durată
 ++leucocite in sange e mărit
 predomină limfocitele
 Infiltratele leucemice pronunţate in mv, ganglioniin limfatici, spl, ficat=>V++
 lB tumorale produc puţine Ig-> imunitatea umorală inhibată
 reacţiilor autoimune, indeosebi a stărilor autoimune hemolitice

c r i z a b l a s t ică -generalizarea procesului,

mor de infecţii şi complicaţii cu caracter autoimun
n e c r o p s i e -modificări in mv, ganglionii limfatici, spl, ficat şi rinichi
Mă d u v a o a s e l o r
 Roşie, se intalnesc porţiuni de culoare galbenă
 examen histologic-focare de proliferare a celulelor tumorale
 cazuri grave-ţesutul mieloid -> infiltratul leucemic limfocitar
Ga n g l i o n i i l imf a t i c i
 V++
 confluiază in pachete mari, moi sau relativ dense
 secţiune - suculenţi, albi-roz
 V++-amigdale, foliculi limfatici de grup şi solitary intestinali, ţesut suculent alb-roz
 dereglează structura acestor organe şi ţesuturi;
Splina
 V++, consistenţă cărnoasă, secţiune -culoare roşiatică; foliculii persist/pierd in pulpă.
 foliculii-devin mari şi se contopesc
 limfocitele proliferează in pulpa roşie, pereţii vasculari, trabecule şi capsulele splinei.
Fi c a t u l
 V++, dens, secţiune cafeniu-deschis
 suprafaţă şi secţiune-noduli mici albi-cenuşii. Infiltraţia limfocitară se produce mai cu
 seamă pe tractul spaţiilor portale (fig. 135). Hepatocitele sunt in stare de distrofic
 proteică sau grasă.
Rinichii
V++, denşi, culoare cafenie-surie
Infiltraţia->structura rinichilor pe secţiune nu se determină
Infiltratie-mediastin, mezou, miocard, seroase şi mucoase), difuză/ focală
Complicaţii infecţioase, pneumonie
stări hemolitice –icter hemolitic, hemoragii prin diapedeză, hemosideroză generalizată.
Pericol-compres organe limitrofe (compresiunea inimii, esofagului<-l gg mediastinali; )

Limfomatoza pielii sau boala Szary

 infiltraţia lT tumorale in primul rand a pielii.
 Cu timpul-antrenată mv, sange ++ conţinutul de leucocite,
 apar celule caracteristice (celule Sezary
  V++ lgg periferici, spl.

Leucozele paraproteinemice. afecţiuni imunoproliferative maligne

 tumorile, provenite din celulele B
 facultatea de a sintetiza Ig omogene sau fragmente- paraproteine (Ig patologice-Plg sau monoclonale)
 Patologia Ig->determină specificitatea clinică şi morfologică a leucozelor paraproteinemice
 mielomatoasă, macroglobulinemia primară(Waldenstrom) şi boala lanţurilor grele (Franklin)

Boala mielomatoasă
 proliferarea celulelor din seria limfoplasmocitară
 distrugerea oaselor
 caracterul celulelor mielomatoase
o mieloame plasmocitare
o plasmoblastice,
o polimorfocelulare
o microcelulare
Mieloamele polimorfocelulare şi microcelulare -tumorile slab differentiate

Celulele mielomatoase secretă paraproteine-> sangele şi urina

 v a r i a n t e b i o c h i m i c e de mielom (mielomul -A. -D, -E, mielomul Bence-Jones).
 Proteina Bence-Jones
o depistată in urină
o una din paraproteinele, secretate de celula mielomatoasă

Mo r f o l o g i c
 forme de boală mielomatoasă: difuză, difuză-nodulară şi nodulară-multiplă.
o Forma difuză infiltraţia mielomatoasă difuză a măduvei oaselor se combină cu osteoporoza
o difuzo-nodulară -mielomatoza difuze a mv + apar noduli tumorali;
o nodulară-multiplă infiltraţia mielomatoasă difuză lipseşte
 o a s e l e p l a t e (coaste, oasele craniului) şi c o l o a n a v e r t e b r a l ă
 distrucţia ţesutului osos (fig. 137, p.261). in
 sectoarele de proliferare a celulelor mielomatoase in lumenul canalului central
 substanţa osoasă devine microgranulară->se lichefiază-> apar osteoclaşti şi endostul se detaşează
 Trabecula osoasă se transformă-aşa-numitul os lichid->se resoarbe
 “resorbţia sinuoasă” a osului->osteoliză şi osteoporoza->hipercalciemia
 infiltraţia celulară mielomatoasă se observă in o r g a n e l e i n t e r n e

modificări legate de secreţia paraproteinei de către celulele tumorale şi anume:

1) a m i l o i d o z a (amiloidoza-AL);
2) depunerea substanţe pseudoamiloidice in ţesuturi;
3) edemului paraproteinemic sau a paraproteinozei organelor (miocardului,plămanilor, nefroza
nefropatia mielomatoasă
decesului a 1/3 din bolnavii cu mielom.
“impurificarea” rinichilor cu paraproteina Bence- Jones->scleroza substanţei medulare-> corticale->ratatinarea
(rinichimielomatoşisclerozaţi),
Uneori se combină cu amiloidoza rinichilor.
Acumularea paraproteinelor in sange - viscozitate exagerată şi coma paraproteinemică.
m o d i f i c ă r i l e i n f l a m a t o r i i (pneumonia, pielonefrita
Macroglobidinemia primară e o
 IgM patologice
 mărirea splinei, ficatului, ganglionilor limfatici
 Distrucţia oaselor se intalneşte rar
 tipic sindromul hemoragie, hiperproteinemie, creşterea viscozităţii, insuficienţa trombocitelor
 hemoragiile, retmopatia paraproteinemică, coma paraproteinemică;
  posibilă amiloidoza.
Boala lanţurilor grele
 paraproteina neobişnuită, ccorespunde fragmentului-Fc al lanţului greu al IgG
 observă mărirea ganglionilor limfatici, ficatului, splinei ca rezultat al infiltraţiei
 Modificări din partea oaselor lipsesc
 infecţiei asociate (sepsis), condiţionată de hipogammaglobulinemie (stare imunodeficitară).

Leucoze cronice de geneză monocitară

 Leucoza monocitară cronică

o varstă inaintată,
o evoluţie de lungă durată şi benignă
o V+spl; fară tulburarea hematopoiezei osteomedulare
o criză blastică->proliferarea celulelor blastice in mv
 Histiocitozele (histiocitoza X) maladii limfoproliferative limitrofe ale ţesutului hematopoietic
o Granulomul eozinofil,
o boala Latterer - Siwe,
o boala Hand - Achiiller-Christian.

LIMFOAMELE - MALADII TUMORALE REGIONALE ALE ŢESUTULUI HEMATOPOIETIC

ŞI LIMFATIC
B-celulare: microcelulare (B), centrocitare, imunoblastice (В), plasmolimfocitare
T-celulare: microcelulare (T), limfocite cu nuclee convolute, imunoblastice (T) micoza fiingoidă şi boala Sezary
limfoame inclasificabile
microcelulare şi imunoblastice pot proveni atat din celule - B. cat şi -T
unele limfoame (limfosarcomul) “finalizează” stadiul terminal al leucozei; /“se transforma” in leucoză
Anatomia patologică. Fiecare limfom are un tablou morfologic specific.
Limfosacromul
 tumoare malignă,
 afectează ganglionii limfatici, mai ales mediastinali şi retroperitoneali, mai rar cei inghinali

 caracter local, limitat

o lgg V+ ->se contopesc ->compresionează ţesuturile circumiacente;
o nodulii denşi, secţiune cenuşii-roz, porţiuni de necroză şi hemoragii
 generalizarea procesului-> metastazarea limfogenă şi hematogenă
 lgg, plămani, piele, oase. proliferează celule -B sau-T, prolimfocitelor, limfoblaştilor, imunoblaştilor

v a r i a n t e h i s t o ( c i t o ) l o g i c e de limfoame:
limfocitar. prolimfocitar. limfoblastic, imunoblastic, limfoplasmocitar. Limfomul african (tumoarea Burkitt).
Tumorile din limfocite mature şi prolimfocite =limfocitoame
limfoblaşti şi imunoblaşti =limfosarcoame

Tumoarea Burkitt
 copiii de 4 - 8 ani
 maxilarul superior sau inferior, ovare.
 generalizarea tumorii cu afectarea organelor interne
 celule mici limfocitoide+diseminaţi macrofagii mari citoplasma clară “cer instelat” (starry sky)
 virus herpetiform.

Micoza fungoidă limfom T-celular relativ benign al pielii=limfomatoze cutanate

 Nodulii tumorali multipli
 celule mari proliferante cu ++mitoze
 plasmocite, histiocite, eozionofile, fibroblaşti
  consistenţă flască, proemină pe suprafaţa pielii= ciupercii; cianotici, uşor exulcerează

Boala Sezary - limfom limfocitar-T al pielii cu leucemizare: limfomatoză a pielii.

 Infiltraţia limfocitară a pielii -> nodulilor tumorali frecvent pe faţă, spinare, gambe
 celule mononucleare atipice cu nuclee falciforme - c e l u l e Sez a r y
 infiltraţia tumorală a ganglionilor limfatici, splinei, ficatului, rinichilor-inconsiderabil
Reticulosarcomul malignă din celule reticulare şi histiocite
reticulosarcomului deoseb de limfosarcom: producerea fibrelor reticulare
Limfogranuiomatoza (boala Hodgkin) maladie cronică recidivantă, rar cu evoluţie acută
proliferarea tumorală se produce in lgg
Mo r f o l o l o g i c se
limfogranuiomatoza izolată şi
limfogranuiomatoza generalizată.
limfogranuiomatoza izolată (localizată)
 afectat un grup de ganglioni limfatici- cervicali, mediastinali sau retroperitoneali
 se măresc in dimensiuni şi aderă intre ei
 moi, suculenţi, cenuşii, secţiune desen structural estompat-> denşi, seci, cu de necroză şi scleroză

limfogranuiomatoza generalizată proliferarea

nu numai in focarul localizării primare-> V+ s p l i n a
Pulpa pe secţiune -roşie, ++ focare albe-gălbui de necroză şi scleroză->aspect pestriţ "porfiric” (“spl porfir”).
Dezvoltarea
metastazare a tumorii din focarul primar.
m i c r o s c o p ic
 proliferarea limfocitelor, histiocitelor, celulelor reticulare
 celule gigante, eozinofile, plasmocite, leucocite neutrofile
 Elementele cuu polimorfe proliferative =formaţiuni nodulare supuse sclerozei şi necrozei, adesea cazeoase
 caracteristic semn -proliferarea celulelor atipice
o celule mici Hodgkin (analoage limfoblastilor);
o celule gigante mononucleare sau celule mari Hodgkin;
o celule polinucleate Reed-Berezovski-Stemberg, care, de obicei, capătădimensiuni gigan
Provenienţa - probabil, e limfocitară dar nu se exclude şi natura macrofagică, fermenţii-marcheri p/u macrofagi -
fosfataza acidă şi esteraza nespecifică

C l a s i f i c a r e a c l i n i c o - m o r f o l o g i c ă . 4 variante (stadii)
1) variantă cu predominanţă limfocitară (limfohistiocitară);
2) cu scleroză nodulară;
3) variante cu celularitate mixtă;
4) varianta cu depleţie limfocitară.
Varianta cu predominanţă limfocitară
o faza precoce ->stadiului I-II al bolii
o proliferarea limfocitelor mature şi parţial a histiocitelor-> estomparea desenului ganglionului limfatic
Scleroza nodulară -evoluţia relativ benignă a bolii-mediastin
o Microscopic->proliferarea ţesutului fibros- circumscrie
o focarele de aglomerări celulare-celulele Reed-Berezovski-Stemberg
o periferie - limfocite şi alte celule
Varianta cu celularitate mixtă generalizarea procesului - stadiu II - III
o proliferarea elementelor limfoide, celulelor gigante Hodgkin şi Reed-Berezovski-Stembcrg;
o aglomerări de limfocite, eozinofile, plasmocite, leucocite neutrofile;
o focare de necroză şi fibroză
Varianta cu depleţie (dislocare) limfocitară evoluţia nefavorabilă
o generalizarea limfogranulomatozei
o proliferarea difuză a ţesutului conjunctiv
o ţesutul limfoid este substituit de celule atipice: celulele Hodgkin şi gigante Reed-Berezovski-Stemberg;
o scleroza lipseşte
o dislocarea şi substituirea ţesutului limfoid->celule cu atipie maximă = sarcom Hodgkin