Coala Cu Tabela

I.
Mijloacelor fixe si necesitatea analizei acestora
1.1. Noţiune de mijloace fixe şi clasificarea lor
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat.
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant între factorii de producţie, deoarece este cel mai mobil
element al acestora.
Mijloace fixe includ activele materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie,
planificate pentru utilizare o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte
activităţi în prestarea serviciilor, scopuri administrative, sau sunt destinate închirierii [2].
Se considera mijloacele fixe acele instrumente care îndeplinesc cumulativ condiţiile:
 au o durată de peste un an;
 au o valoare de inventar mai mare de 3000 lei.
În componenţa mijloacelor fixe se includ clădirile,construcţiile speciale, maşinile, utilajele,
instanţiile de transmisie, mijloacele de transport etc. Criteriul de bază ai includerii obiectului respectiv în
componenţa mijloacelor fixe îl constituie rolul acestuia în activitatea întreprinderii sau procesul de
producţie.
Utilajul sau instalaţia de transmisie care necesită montaj nu poate fi inclus în componenţa
mijloacelor fixe până nu va fi pus în funcţiune şi în acest caz va fi considerat drept element al activelor
materiale în curs de execuţie.
Utilajul sau instalaţia de transmisie procurat pentru a fi vândut se consideră marfă, dar nu mijloc fix.
Se cunosc active materiale pe termen lung uzurabile (epuizabile) şi neuzurabile.
Active pe terme lung uzurabile sunt numite activele materiale pe termen lung cu durata de utilizare
(exploatare, extracţie) limitată, pe parcursul căreia se calculează uzura (epuizarea). Aceasta grupă o
constituie mijloacele fixe şi resursele naturale.
Active pe terme lung neuzurabile sunt numite active care au o durată de utilizare nelimitat sau se
află în procesul de creare.
Aceasta cuprind terenurile şi activele materiale în curs de execuţie şi unele obiecte de mijloace fixe.
Fiecare grupă de active materiale pe termen lung constituită în raport cu componenţa şi
omogenitatea ei poate fi subdivizată în baza altor chiriei. De exemplu, active materiale în curs de
execuţie, în funcţie de tipurile acestora, pot fi subdivizate în:
 lucrări de construcţie (extindere a clădirilor existente) a clădirilor, construcţiilor speciale;
 lucrări de montaj (asamblarea şi instalarea utilajului);
Coala
UTM 521.8 251 ME

Măs Coala Nr. document Semnat Data
 cheltuieli de achiziţionare a utilajelor, instrumentelor, inventarului;
 alte lucrări capitale şi servicii (de proiectare-explorare).
La rîndul sau, terenurile, în funcţie de genulacestora, cuprind: terenuri fără construcţii, terenuri cu
construcţii (clădiri, construcţii speciale), terenuri cu zăcăminte naturale, terenuri arendate pe termen lung
etc. Evidenţa terenurilor se ţine pe aceste grupe.
Mijloace fixe, în funcţie de componenţa naturală şi substanţială, se subdivizează în următoare grupe:

 clădiri – blocuri ale secţiilor de producţie, biroul întreprinderii, depozitele şi alte
subdiviziuni (profilactoriul, serviciul medical, casele de odihnă, staţiile balneare etc.);
 construcţii speciale – sonde de petrol, de gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate
ale întreprinderii, baraje, estacade, fântîni arteziane şi alte feluri de fântîni, lacuri, îngrădituri
etc.;
 instalaţii de transmisie – reţele electrice, transmisii, conducte cu toate dispozitivele
intermediare pentru transformarea energiei şi transmisia substanţelor lichide sau gazoase (abur,
apă, aer comprimat etc.);
 maşini şi unelte, care la răndul lor se subîmpart în:
a. maşini şi utilaje de fortă – motoare cu abur, reactoare atonomice, turbine cu abur, gaze,
hidraulice, motoare cu ardere internă, motoare electrice, maşini electrice (generatoare
electrice,compensatoare sincronice), tractoare şi şasiuri autopropulsate, transformatoare de forţă
etc.;
b. maşini şi unelte de lucru – maşini şi aparate, utilaje, strunguri cu ajutorul
cărora se acţionează pe cale chimică, mecaniă, termică asupra materiilor prime, materialelor
pentru a le transforma în produs: maşini şi utilaje, inclusiv cu dirijare programată, automate
(utilaj de evidenţă a produselor fabricate, de control al calităţii produselor etc.);
c. aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare şi utilaj de laborator – aparate şi instalaţii de destinate
măsurării grosimii, diametrului, suprafeţei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacităţii,
aparate pentru încercarea materialelor, efectuarea experienţelor, analizaloe etc.;
d. tehnica de calcul – computere, calculatoare de comadă, calculatoare şi dispozitive analogice,
calculatoare numerice (calaculatoare cu tastatură) etc.;
e. alte maşini şi utilaje – maşini şi unelte care nu nu se includ în grupele enunşate (utilaje staţiilor
telefonice, instalaţiile televiziunii industriale, maşinile de pompieri) etc.;
Coala
UTM 521.8 251 ME

 mijloace de transport – transportul auto, feroviar, aerian, naval (maritim şi fluvial),
precum şi magistralele de asigurare cu gaze şi apă etc.;
 unelte şi scule, inventar de producţie şi gospodăresc şi alte tipuri de mijloace fixe –
obiecte destinate pentru a executa unele operaţiuni de producţie (ambalaj de păstrare a materialelor
lichide, butoaie,obiecte destinate transportării produselor în cadrul întreprinderii ce nu prezintă ambalaj),
unelte de taiat, de lovit, de presat, de îndesat, inclusiv manuale şi mecanizate, pentru executarea
lucrărilor de montaj, inventarul gospodăresc – mobilier, safeuri, faxutâri, aparate de multiplicat etc.;
 animale de producţie şi reproducţie – animale de muncă (cabaline, bovite şi alte animale
de muncă), animale de reproducţie (vaci, tauri de prăsilă, armăsari şi iepure de prăsilă etc.);
 plantaţii perene – arii de livezi, plantaţii de viţă de vie, alte plantaţii perene fructifere sau
decorative fără valoarea terenurilor ocupate de acestea;
 alte mijloace fixe – fonduri de bibliotecă, investiţii, valori muzeale, exponatele faunei în
menajerii, investiţii ulterioare în mijloace fixe arendate etc.
Mijloacele fixe pot fi deosebite după criteriul ramural: industrie, silvicultura, paâiscicultura,
transport şi comunicaţii, construcţii, comerţ şi alimentaţie publică etc. Clasificarea mijloacelor fixe pe
ramurile economiei naţionale este determinată de destinaţia ramurală a bunului creat, serviciului prestat
la care a participat mijloc fix.
În funcţie de participarea directă sau inderectă a mijloacelor fixe la fabricarea produselor
finite, prestarea serviciilor, se desting mijloace fixe productive şi neproductive.
Clasificarea dată este necesară în scopul soluţionării problemelor privind determinarea
structurii mijloacelor fixe necesare desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii şi
asigurări cu obiecte de menire social-culturală ale lucrătorilor ei. Ca mijloace fixe productive fac parte
toate mijloacele fixe care în mod direct sau indirect participă la crearea produselor, prestarea serviciilor
(clădirile secţiilor, depozitelor, maşinile, utilajele, mijloacele de transport etc.). mijloace fixe
neproductive se consideră mijloace fixe care nu participă la crearea produselor, prestarea serviciilor nici
direct, nici indirect, dar sunt destinate pentru a contribui la restabilirea forţei de muncă (obiecte de
menire social-culturală: punctul medical, cluburi, case de odihnă, cultură, stadionul, alte obiecte sportive
ale întreprinderii).
Publicarea datelor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor fixe se face în Raportul anual al fiecării
întreprinderi.
I.2 Aprecierea generala a fluxului de mijloace fixe
Se cunosc două tipuri de evaluarea a activelor materiale pe temen lung.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Evaluarea iniţială care are loc în momentul recunoaşterii elementului respectiv drept activ la
valoarea de intrare. Valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lung cuprinde: valoarea de
cumpărare, inclusiv taxele vamale, taxele de impozit, impozitele prevăzute de legislaţie pentru obiectele
cumpărate, precum şi cheltuielile de aducere a acestora în stare de lucru pentru a fi utilizate după
destinaţie.
Cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în stare de lucru, precum şi cheltuielile legate de
procurarea lui includ cheltuielile de pregătire a terenului de construcţie (în cazul construcţiei),
cheltuielile de transport, încărcare-descărca, montaj, instalare şi experimentare, salariile specialiştilor ce
participă la instalare etc.
Reducerea comercială oferită cumpărătorului de către întreprinderea vânzătoare se scade din
valoarea de cumpărare a activului.
Activele pe termen lung achiziţionate se evaluiază la valoarea de intrare care se determină în funcţie
de natura fiecăruia din ele şi de modul de achiziţionare.
Valoarea de intrare a activelor materiale în curs de execuţie sau a mijloacelor fixe în perioada de
creare o constituie pentru:
 obiecele create de întreprindere;
 clădirile şi construcţiile speciale constituie în antrepriză ;
 obiectele procurate de la persoane fizică şi fizice terţe:
 clădirile şi construcţiile speciale;
 maşinile ţi utilajele procurate.
Atunci când la transportare sau montare maşina sau utilajul este parţial deteriorată, cheltuielile de
remediere a deteriorării nu se includ în valoarea de intrare, ci se trec la cheltuielile de reparaţie(10%din
suma cheltuielilor).
Activele procurate pe calea schimbului se calculează în următoarea ordine:
 la valoarea venală a activului primit sau a celui oferit în schimb, corectată cu suma plătită
(încasată) a mijloacelor băneşti;
 la valoarea de bilanţ a activelor care urmează să fie schimbate;
 la valoarea contractuală.
Activele intrate cu titlu gratuit sau sub forma de subvenţii de stat se evaluiază la valoarea venală. La
această valoare se adaugă şi cheltuielile pentru aducerea activelor respective în stare de lucru. În cazul
când valoarea venală lipseşte, valoarea de intrare a activelor se determină de o expertiză independentă
sau în baza datelor documentelor de primire-predare.
Valoarea de intrare a obiectelor create pe credit (împrumut) poate să includă şi dobânda
pentru împrimut , dacă crearea acestora necesită un proces îndelungat la aducerea în stare de
lucru după destinaţia de utilizare . Obiectele , în a căror valoare se include dobânda privind
Coala
UTM 521.8 251 ME

creditele primite, se numesc active calificate. Din ele fac parte clădirile, construcţiile (podurile,
drumurile, barajele, digurile etc.), plantele perene, utilajele care necesită montaj etc.
Suma dobânzilor respective se include în valoarea activului calificat numai pe parcursul termenului
de creare (construcţie)până la punerea lui în funcţiune.
Indeferent de termenul de rambursare a creditului şi plata dobânzii după punerea în funcţiune a
obiectului creat, dobânda nu se include în valoarea de intrare a acestuia, ci se recunoaţte drept alte
cheltuieli operaţionale.
Evaluarea ulterioară. Pe parcursul perioadei de utilizare activul constatat (înregistrat la intrări) poate
fi evaluat după două metode:
 recomandată de S.N.C.16;
 alternativă admisibilă.
Prima metodă prevede ca activul să fie evaluat la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii
calculate. În afară de aceasta, întreprinderea trebuie să verifice perodic dacă valoarea de bilanţ a activului
respectiv n-a devenit mai mare decât valoarea e recuperare. Dacă apare această situaţie, valoarea de
bilanţ a activului trebuie să fie micşorat până la valoarea de ecuperare. Suma diminuării se recunoaşte
drept cheltuieli de activitate de investiţii. Această metodă se mai aplică în cazul pierderii (capacităţilor)
activului de a fabrica produse, presta servicii şi în urma calamităţilor naturale (furtuni, inundaţii,
incendii) sau avariilor, deteriorărilor etc.
Metoda alternativă admsibilă prevede evaluarea de reevaluare. Aceasta reprezintă valoarea venală a
obiectului diminuată cu suma uzurii calculate la data întocmirii bilanţului.
Întreprinderea ea decizia privind reevaluarea activelor materiale pe termen lung atunci când valoarea
venală a acestora diferă esenţial de valoarea lor de bilanţ. Activele, a căror valoare este instabilă în
urmainflaţiei, modificării preţurilor, pot fi supuse reevaluării anual: clădirile, oficiile, resursele naturale,
terenurile etc., a căror valoare venală se modifică neesenţial, pot fi reevaluate o dată 3-5 ani.
Rezultatele din reevaluare sunt perfectate print-un proces-verbal de reevaluare, acesta fiind semnat
de către preşedintele şi membrii comisiei de estimare. În baza acestui document sunt reflectate
rezultatele reevaluării în contabilitate.
Micşorarea valorii activelor rezultata din reevaluare se reflectă ca micşorare a capitalului propriu pe
acelaşi post de bilanţ. Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza uzurii complete. Problema privind
casarea unui sau altui obiect de mijloace fixe din cauza uzurii complete este soluţionată de fiecare
întreprindere de sine stătător, cu excepţia celor de stat, în funcţie de un caz concret. În conformitate cu
proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe şi fişa de inventar a obiectului ieşit, în evidenţă trebuie să
fie reflectate decontarea sumei uzurii calculate, înregistrarea valorilor materialelor obţinute din lichidare
şi cheltuielile şi cheltuielile efective privind ieşirea.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe. Operaţiunile de predare a mijloacelor fixe cu titlu gratuit
sunt reflectate în conformitate cu cerinţele Codului fiscal.
Obiectele de mijloace fixe predate cu titlu gratuit se evaluiază la valoarea venală, iar în lipsa acesteia
– conform unei expertize independente. În scopuri fiscale se prevede de evaluat livrarea impozabilă cu
titlu gratuit la valoarea determinată la preţ de piaţă.
Vânzarea mijloacelor fixe. Dacă pe pacursul perioadei de utilizare a mijloacelor fixe unele obiecte
nu se folosesc, acestea pot fi vândute. Preţul de vânzare se negociază de ambele părţi (vânzător şi
cumpărător), însă se stabileşte la nivelul de piaţă.
Mijloace fixe pot fi vândute cumpărătorilor la un preă egal, mai mic sau mai mare decât valoarea de
bilanţ. În funcţie de aceasta, întreprinderea-vânzător, în primul caz, nu va avea nici profit, nici pierderi,
în cazul al doilea – va obţine pierderi, iar în al treilea caz – profit.
În urma reflectării operaţiunilor de vânzare a mijloacelor fixe suma pierderilor va fi înregistrată în
Raportul privind rezultatele financiare trimestrial.
Schimbul mijloacelor fixe. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung reglamentează modul
de schimb la achiziţionare şi comercializarea activelor materiale pe termen lung. Operaţiunile de schimb
se reflectă în conformitate cu unele reguli specifice schimbului.
Mijloace fixe pot fi schimbate pe alte obiecte de mijloace fixe, terenuri, active nemateriale, resurse
naturale, investiţii, active curente etc şi invers.
Valoarea obiectului oferit în schimb poate fi egală, mai mare sau mai mică decât valoarea venală a
obiectului achiziţionat în schimb. Se destinge schimb complet (integral) şi parţial.
Schimbul mijloacelor fixe se efectuiază în baza valorii venale a obiectului achiziţionat sau a
obiectului oferit, şi în operaţiunile de schimb se foloseşte termenul „reducere de compensare”.
Reducere de compensare reprezintă valoarea obiectului acordat evaluată la valoarea venală sau la
altă valoare negociată de ambele părţi pentrucompensarea parţială sau totală a valorii obiectului primit în
schimb. Aceste reducere poate să difere de valoarea de bilanţ a obiectului transmis în schimb.
Schimbul în care reducere de compensare a obiectului acordat este egal cu valoarea obiectului primit
în scimb. În operaţiunile privind schimbul complet , al activelor mijloacelor băneşti nu participă, întrucât
valorile lor sunt egale.
Schimbul parţial este schimbul la care rabatul de compensare a obiectului acordat este mai mare sau
mai mic decât valoarea venală a obiectului primit în schimb.
În relaţie cu destinaţia folosirii obiectelor de mijloace fixe care se schimbă, distinăm schimb identic
şi schimb neidentic.
Schimbul obiectelor de diferite genuri sau de acelaşi gen, dar cu diferită destinaţie de utilizare, se
numeşte schimb neidentic.
Schimbul activelor care au aceeaşi destinaţie de utilizare se numeşte schimb identic (de acelaşi tip).
Coala
UTM 521.8 251 ME

Predarea mijloacelor fixe sub forma de aport la capitalul statutar al întreprinderii. În conformitate cu
legislaţia în vigoare unele întreprinderi pot oferi mijloace fixe în vederea achitării cotei sale în capitalul
statutar. Aceste operaţiuni se efectuiază în baza contractului de constituire a întreprinderii, în a cărui
capital se investesc mijloace fixe. Caracteristicile operaţiunilor în cauză constau în schimbul mijloacelor
fixe pe investiţii (cote de participaţie). Actualmente în operaţiunile de predare a mijloacelor fixe sub
formă de aport la capitalul statutar al întreprinderii TVA nu se aplică, deoarece aceasta complică
soluţionarea problemei privind baza de determinare a dividentelor. Luând în considerare această regulă,
TVA aferentă valorii de bilanţ a mijlocului fix investit în formă de cotă în capitalul statutar nu se trece în
cont, în cazul când valoarea acestuia include TVA.
Analiza mijloacelor fixe constatate lipsă cu ocazia inventarierii. Reflectarea mijloacelor fixe
constatate lipsă cu ocazia inventarierii se casează (trec la cheltuieli) în perioada de gestiune în care au
fost depistate, conform hotărîrii conducerii întreprinderii, întocmindu-se un proces-verbal.
Reprezentara operaţiunilor privind depistarea şi recuperarea daunelor materiale cauzate de mijloace
fixe lipsă este determinată de modul şi termenul de recuperare a daunelor, de faptul dacă valoarea acestor
mijloace cuprinde TVA sau nu [3].
1.2. Uzura mijloacelor fixe
Durata de funcţionare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de obiecte omogene este
determinată de întreprindere în mod independent, la momentul punerii acestuia (acestora) în funcţiune.
Această durată reprezintă:
 Perioada pe parcurs căreia întreprinderea prevede utilizarea activului;
 Cantitatea unităţilor de producţie sau a volumului de servicii, pe care întreprinderea
prevede (planifică) să le obţină din utilizarea obiectului.
În primul caz se are în vedere numărul de ani în decursul cărora activul poate fi folosit până în
momentul epuizării resurselor întruchipate în acesta, ştiind că volumul produselor, pieselor, articolelor
kilometrajul care poate fi parcurs la folosirea lui completă etc.
Durata de funcţionare utilă este egală cu distanţă planificată pentru a fi parcursă (300 000 km).
Durata de funcţionare utilă este determinată de următorii factori:
1. experienţa de lucru cu un asemenea activ (dacă întreprinderea a folosit deja, de exemplu, un
autocamion şi se ştie câţi ani poate să servească acesta);
2. starea reală a obiectului (este nou, parţial utilizat etc.);
necesitatea de afi supus reparaţiei capitale sau nu (în caz de reparaţie capitală, utilajul, de exemplu,
poate să funcţioneze 10 ani); durata de funcţionare utilă va fi de 10 ani.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Dacă conducerea întreprinderii decide ca durata de funcţionare să fie determinată fără a supune
utilajul reparaţiei capitale, această durată va fi mai mică, de exemplu, de 6 ani;
3. tendinţele moderne în domeniul fabricării produselor la care participă obiectul pus în
funcţiune;
4. condiţiile climaterice;
5. condiţiila de păstrare (păstrarea tehnicii şi inventarului, mai ales, în agricultură);
6. condiţiile utilizării activului în procesul de producţie (condiţii nocive, reacţii chimice etc.)
etc.
Factorii sus-numiţi determină uzura fizică şi morală a obiectului. Aceste tipuri de uzură nu
influienţează în aceeaşi măsură asupra tuturor obiectelor de mijloace fixe. De exemplu, pentru clădiri,
construcţii speciale, instrumente, precum şi pentru unele maşini şi utilaje, durata de funcţionare utilă este
determinată de uzura fizică.
Perioada de uzură fizică reprezintă durata de funcţionare a obiectului până când acesta nu mai poate
fi utilizat şi este determinată de intensitatea utilizării acestuia (de exemplu, numărul de schimburi, în
primul rând).
Durata de funcţionare a utilajelor unice, scumpe, mai ales a celor electronice sau electrotehnice
(computere, tehnica de calcul etc.), într-o măsură mare este determinată, în primul rând, de uzura morală.
Luând în considerare uzura fizică şi morală, durata de funcţionare utilă o constituie perioada de decursul
căreia obiectul poate fi util întreprinderii. Dacă obiectul fizic poate servi încă întreprinderii, dar a devenit
inutil (nu mai aduce avantaj economic), durata de funcţionare a acestuia se consideră expirată şi obiectul
trebuie să fie casat.
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe pe
perioade de gestiune în decursul duratei de funcţionare utilă.
Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe serveşte ca element de bază la calcularea uzurii. Ea se
determină:
 în baza experienţei întreprinderii, la folosirea unui obiect similar;
 în cazul lipsei de experienţă la folosirea obiectului achiziţionat, se ia ca bază experienţa
altei întreprinderi în utilizarea unui atare abiect similar;
 în cazul când întreprinderea terţă nu are experienţă, se recurge la o expertiză
independentă.
Concomitent cu determinarea duratei de funcţionare utilă, întreprinderea mai calculează valoarea
rămasă probabilă. Ea reprezintă suma netă (valoarea bunurilor materiale uzurabile) pe care întreprinderea
prevede să o obţină la expirarea duratei de funcţionare utilă. Acest indicator îl constituie valoarea
metalului uzat – la scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport; a materialelor de
construcţie – la demontarea clădirilor, construcţiilor etc.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Dacă valoarea rămasă probabilă nu este esenţială, ea este egală cu zero. În acest caz, valoarea
uzurabilă a obiectului pus în funcţiune este egală cu valoarea de intrare.
În cazul când întreprinderea a stabilit valoarea rămasă probabilă, aceasta se scade din valoarea de
intrare, obţinându-se valoarea uzurabilă.
În vederea determinării normei amortizării ce urmează a face obiectul programelor financiar-

economice sau a valorii ce se include efectiv în costul activităţii, sunt avute în vedere două elemente de
calcul[1]:
 valoarea de intrare, la care sunt înregistrate în evidenţa contabilă activele amortizabile,
valoarea asupra căreia deja am opiniat în subcapitolele anterioare;
 cotele (normele) de amortizare. Cotele de amortizare sunt mărimi relative, derivate, exprimate,
de regulă, procentual. Ele indică mărimea anuală, calculată în concordanţă cu uzura fizică şi morală la
100 unităţi monetare valoare amortizabilă.
Astfel, generalizând conceptul expus mai înainte, cota anuală de amortizare se va determina ca
raport dintre 100 şi durata de funcţionare, din catalogul de clasificare, exprimată în ani:
100
Kaa =
Dn
în care: Kaa – cota anuală de amortizare;

Dn – durata normală de funcţionare, stabilită în catalogul de clasificare a mijloacelor fixe.
În cazul reevaluării mijloacelor fixe, cota anuală de amortizare va fi determinată ca raport între 100
şi durata normală de utilizare rămasă, în ani:
100
Kaa =
Dr
în care: Kaa – cota anuală de amortizare;

Dn – durata normală de funcţionare rămasă, în ani.
Luând în considerare modalitatea de acţionare asupra cuantumului amortizării şi a regimului de
fiscalitate care reglementează deductibilitatea cheltuielilor de această natură, în practica financiară sunt
utilizate următoarele categorii de cote:
- cotele proporţionale;
- cotele degresive;
Coala
UTM 521.8 251 ME

- cotele accelerate;
- cotele progresive.
a) cotele proporţionale au un caracter constant, uniform ţâîn fiecare an, purtând denumirea de cote
liniare.
În practică se folosesc sub forma cotelor proporţionale în timp, cote pe unitatea de produs şi cote pe
parcurs în Km.
Cotele proporţionale în timp sau ctele de amortizare liniare sunt date de raportul dintre 100 şi durata
normală de funcţionare, respectiv:
Vi
100
Kpa = Dn * 100 sau,
Dn
Vi
în care: Kpa – cota proporţională de amortizare;

Vi – valoarea de intrare a activului (valoarea amortizabilă);
Dn – durata normală de funcţionare rămasă exprimată în ani.
a) cotele (normele) de amortizare degresive sunt utilizate pentru a elimena influienţa uzurii
morale asupra deprecierii capitalului imobilizat.
Astfel, cota liniară de amortizare va fi multiplicată cu următorii 5 categorii, diferenţiaţi în funcţie de
durata de funcţionare normală a mijlocului fix:
I categorie – 5%, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 41 de ani;
II categorie – 8%, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 25 – 40 ani;
III categorie – 10%, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 20 – 24 ani;
IV categorie – 20%, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 10 – 19 ani;
V categorie – 30%, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mică de 9 ani.
Formula de calcul al cotei de amortizare degresivă va fi următoarea:
100
Kad = * Im
Dn
în care: Kad – cota anuală degresivă;

Im – indicele de multiplicare.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Amortizarea degresivă se aplică în două variante:
- fără influienţa uzurii morale;
- cu influienţa uzurii morale.
Pentru calculul amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă fără influienţa uzurii
morale, cota de amortizare se va stabili ţinând seama de următoarele reguli:
- în primul an de funcţionare se aplică cota de amortizare la valoarea de intrare, cota de
amortizare calculându-se după relaţia:
 Vi 
 Dn 
Kad1 =  *100 * Im
 Vi 

 

în care: Kad1 – cota de amortizare degresivă fără influienţa uzurii morale;

Vi – valoare de intrare a mijlocului fix;
Dn – durata normală de funcţionre, în ani, din catalogul de clasificare a mijloacelor fixe;
Im – indicele (coeficientul) de multiplicare în funcţie de durata de utilizare.
- pentru anii următori se aplică aceeaşi cotă de amortizare, dar de fiecare dată la valoarea
rămasă.
b) cotele de amortizare accelerate în practica financiară naţională reprezintă, de fapt, includerea
în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea
de intrare a mijlocului fix respectiv.
c) cotele (normele) de amortizare progresive au specificitatea că sunt crescătoare pe masură ce
se apropie expirarea duratei normale de funcţionare a mijlocului fix. Se aplică, de regulă, la bunurile
imobiliare şi în general foarte rar în practica financiară fiindcă nu ţine seama de starea tehnică, include
variaţii mare de cheltuielile cu amortizarea influenţând astfel profitul real al firmei.
Pentru uşurarea calculelor de proiecţie financiară, dar şi de înregistrare lunară a amortizării, s-au
utilizat normele unice de amortizare, acestea determinându-se ca raport între amortizării anuale şi
valoarea medie a mijloacelor fixe supuse amortizării.
Astfel, pentru mijloacele fixe cu durata de funcţioanare exprimată în ani, relaţia de calcul ia
următoarea formă:
Coala
UTM 521.8 251 ME

Aa
Nu = * 100
Vi
în care:
Aa – amortizarea anuală stabilită pe baza cotelor analitice aferente fiecărui mijloc fix în parte;
Nu – norma unică de amortizare;
Vi – valoarea medie de înregistrare a mijloacelor fixe.
Pentru mijloacele de transport auto, norma unică poate fi determinată prin relaţia:
Aa
Nu =
P
în care: P – parcursul în km sau mii km.
Obiectul calculării uzurii. Uzura mijloacelor fixe se determină şi se contabilizează de către toate
întreprinderile – indiferent de forma juridică de organizare sau tipul de proprietate – asupra tuturor
mijloacelor fixe aflate în exploatare, reparaţie, rezervă sau în timpul modernizării,pecum şi în timpul
staţionării.
Obiectul calculării uzurii nu pot fi:

Fondurilor bibliotecare; valorilor muzeale şi de artă; a clădirilor şi construcţiilor speciale,
considerate monumente de arhitectură şi artă; a animalelor productive şi de muncă (exclusivcaii şi cânii
de pază sau serviciu); a plantelor perene neroditoare; a mijloacelor fixe conservate, în conformitate cu
legislaţia în vigoare; a mijloacelor fixe ale întreprinderii în timpul reconstruirii sau utilizării acesteie, în
cazul când este oprită funcţionarea ei; a mijloacelor fixe, a căror uzură a fost calculată integral, dar
continuă să funcţioneze; a activelor materiale în curs de execuţie.
Nu se calculează uzura obiectelor în curs de execuţie, care nu sunt perfectate prin procese-verbale
respective de punere în funcţiune sau a unor părţi ale acestora, însă care efectiv funcţionează.
În cazul casării obiectelor de mijloace fixe până la expirarea duratei de funcţionare utilă, uzura
necalculată se constată drept cheltuială (se trece la cheltuielile perioadei curente ale activităţiii de
investiţii).
Uzura mijloacelor fixe se calculează lunar. Pentru obiectele trecute la intrări uzura se calculează
începând cu luna ulterioară lunii trecerii la intrări,iar pentru obiectele ieşite nu se calculează, începând cu
luna ulterioară lunii ieşirii acestora.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Metodele de calculare a uzurii mijloacelor fixe sunt următoarele
 liniară;
 în raport cu volumul produselor fabricate (medoda de producţie);
 degresivă cu rată descrescătoare;
 sodului degresiv.
Ultimele două metode reprezintă metode accelerate. Este de menţionat că la baza calculării uzurii
mijloacelor fixe conform primelor trei metode stă valoarea uzurabilă, iar conform celei de-a patra
metodă – valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totuşi valoarea rămasă probabilă este necesară
pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utilă.
Metoda liniară. În conformitate cu această metodă, valoarea uzurbilă a obiectului va fi

decontată(repartizată) uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu depinde de
intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul dintre valoarea uzurabilă şi numărul de ani
(perioade de gestiune) al duratei de funcţionare utilă. Norma uzutii va fi egală cu raportul dintre 100 şi
numărul de ani al duratei de funcţionare utilă.
Metoda în raport cu volumul de produse fabricate (de producţie).Uzura calculată, conform

cerinţelor acestei metode, se determină, tinând cont numai de volumul produselor, articolelor, pieselor,
serviciilor prestate, kilometrajul parcurs etc.
Uzura lunară va fi determinată de volumul efectiv al produselor fabricate sau serviciilor prestate din
luna de gestiune. Mărimea uzurii acumulate va varia în raport cu modificarea volumului producţiei, iar
valoarea de bilanţ se va micşora întocmai cu aceeaşi sumă până ce se va egala cu valoarea rămasă
probabilă. Această metodă poate fi aplicată la calcularea uzurii utilajelor tehnologice care participă
nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor.
Metode accelerate.La baza acestor metode stă teoria ce prevede obţinereaa unui volum mai mare de
produse şi servicii în primii ani de funcţionare a mijloacelor fixe, iar în a doua jumătate a duratei de
funcţionare utilă – obţinerea unui volum mai mic. Respectiv, obiectele (maşinile, utilajele) în a doua
jumătate a duratei de funcţionare se supun mai des reparaţiilor. Din această cauză uzura calculată în
primii ani este mai mare, iar în anii ulteriori – mai mică. Concomitent, cheltuielile de reparaţie în primii
ani de funcţionare sunt mai mici, iar în cei ulteriori – mai mari. Din punct de vedere teoretic, pe
parcursul duratei de funcţionare utilă există următorul echilibru : sumele mai mari ale uzurii plus
Coala
UTM 521.8 251 ME

cheltuielile (consumurile) de întreţinere şi reparaţie mai mici în primii ani de utilizare sunt aproximativ
egale cu sumele mai mici ale uzurii calculate plus cheltuielile mai mari de reparaţie în anii ulteriori de
exploatare.
Metoda degresivă cu rata descrescătoare (cumulativă). În baza acestei metode, uzura este
determinată prin produsul unui coeficient şi valoarea uzurabilă. Acest coeficient se calculează prin
raportul dintre numărul de ani al duratei de funcţionare (în ordine descrescătoare) şi suma anilor duratei
de funcţionare utilă (numărul cumulativ).
Metoda soldului degresiv.Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe se calculează în
baza normei de uzură prevăzută de metoda liniară, majorată numai mult de două ori.( norma de uzură
după metoda liniară a utilajului constituie 20 %.)
Ultimele doua metode de calculare a uzurii stimulează dezvoltarea progresului tehnico-ştiinţific,
deoarece întreprinderea are posibilitate în primii ani să deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile.
Prin urmare, în cazul când este necesară scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor sub influienţa pieţei,
pierderile din cauza uzurii calculate vor fi minime. Utilizarea metodelor accelerate dă posibilitatea
întreprinderii să introducă fără pierderi mari noi tehnolodii, noi maşini şi utilaje, să reducă costul
produselor fabricate, respectiv să micşoreze preţul de vânzare şi să devină competitivă.
Coala
UTM 521.8 251 ME

II. Analiza structurii, mişcării, stării funcţionale a mijloacelor fixe şi dinamica acestora la
întreprinderea SRL „Codreanca” Călărași
2.1 Prezentarea întreprinderii SRL „Codreanca” Călărași

2.2 Analiza structurii mijloacelor fixe la întreprinderea SRL „Codreanca” Călărași
Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, se începe cu examinarea

structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică. Acest studiu se efectuiază în baza
datelor din anexa la Bilanţul contabil din raportul financiar anual. La prima etapă a analizei se
examinează structura mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii şi modificările intervenite pe
parcursul anului de gestiune în dinamică. Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic (tabelul
2.1).
Tabelul 2.1. Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii în dinamică
La finele anului La finele Abaterea
precedent 2010 anului de
Tipuri de mijloace fixe gestiune 2011
Suma lei Ponderea, Suma lei Ponderea, %
% %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Mijloace fixe – 12963641 100 13012818 100 +399147 X
total (rd.120), din care:
Active materiale în
curs de execuţie
(rd.121)
Terenuri (rd.122) 2386 0,21 1862 1,15 -524 0,94
Mijloace fixe (rd.123) 474986 0,89 474986 0,89 - -
Uzura şi epuizarea
activelor materiale pe 6446994 98,89 3568575 97,99 +782143 -0,9
termen lung
(9346764) (3028674) -
În baza datelor din tabelul 2.1 se poate constata că la întreprinderea SRL „Codreanca” Călărași
valoarea totală a mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 399147 lei . Acasta
abatre a fost determinată de modificările pozitive intervenite la toate tipurile de mijloace fixe, cu
Coala
UTM 521.8 251 ME

excepţia clădirilor. Ca factor negativ se poate menţiona şi faptul că partea activă a materialelor în curs de
execuţie a scazut cu -524 lei.
Dacă examinăm ponderea cărui element predomină în structura mijloacelor fixe ale întreprinderii
SRL „Codreanca” Călărași ,observăm că, ponderea părţii active a mijloacelor fixe la finele anului de
gestiune a constituit 35%. Şi totuşi, apelând la rezultatele controlului operativ al concordanţei justificate
dintre ritmurile de creştere a volumului producţiei fabricate, valorii mijloacelor fixe active şi de
producţie observăm că la întreprinderea în cauză ele au aspectul următor:
IVPF > IMFa < IMF
Această situaţie nu corespunde cerinţelor menţionate mai sus, fapt ce dovedeşte că pe parcursul
anului de gestiune nu s-a respectat concordanţa necesară. Valoarea mijloacelor fixe active a sporit cu un
ritm mai lent decât valoarea mijloacelor fixe de producţie, ceea ce a influienţat negativ asupra structurii
acestora.
De regulă, pe parcursul perioadei de gestiune mijloacele fixe ale întreprinderii sunt în micşorare,
ceea ce determină necesitatea calculului şi examinării următorilor doi indicatori relativi şi anume:
 Coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe (Kuzur) care se calculează ca raportul dintre
suma amortizării acumulate la finele anului de gestiune şi valoarea totală a mijloacelor fixe la finele
acestui an:
Suma amortizării acumulate
rd .120, col10
Kuzur = -----------------------------------------*100 sau rd .120, col 9 *100
MF tot.sf.
87354
Kuzur = *100 % = 0,21 %
41026749
 Coeficientul utilizării mijloacelor fixe (Kutil) care se calculează ca diferenţă dintre 100 şi
mărimea coeficientului uzurii acumulate a mijloacelor fixe:
Kutil =100 – Kuzur = 100-0,21 = 99,78 %
Coala
UTM 521.8 251 ME

 Coeficientul de reînoire a mijloacelor fixe (K rein) care se determină ca rportul dintre valoarea
mijloacelor fixe intrate într-o anumită perioadă de gestiune şi valoarea tuturor mijloacelor fixe la finele
acestei perioade:
MF int rd .120, col 4

Krein + *100 sau rd .120, col 9 *100 = 30,36 %
MFtot.st
Acest coeficient permite evaluarea eforturilor investiţionale, a orientării politicii investiţionale:

 Investiţii de menţinere a capacităţii productive când achiziţiile noi sunt la nivelul
ieşirilor;
 Investiţii de creşter-mărimea capacităţii de producţie a întreprinderii (investiţii
suplimentare) [4].
De regulă, cu cât coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe este mai mic, cu atât utilitatea
acestora este mai pronunţată şi viceversă. Pentru o apreciere mai obiectivă a stării funcţionale a mijloacelor
fixe se recomandă ca coeficienţii respectivi să fie examinaţi în dinamică:
Anul precedent Anul de gestiune
49346764 53028674
Kuzur = *100 % = 31,14 % Kuzur = *100 % = 29,25 %
37627602 41026749
Kutil = 100 – 31,14 = 68,85 % Kutil = 100 – 29,25 = 70.74 %
Conform rezultatelor obţinute observăm că la întreprinderea analizată coeficientul uzurii

acumulate a mijloacelor fixe are tendinţa de reducere. Astfel, dacă în anul precedent acest indicator a atins
nivelul de 31,14 %, în anul de gestiune s- a redus până la 29,25 %.
Acesta situaţie a contribuit la sporirea coeficientului utilizării mijloacelor fixe de la 68,85 % la
70.74 %, ceea ce este un factor pozitiv în activitatea întreprinderii analizate.
2.3. Analiza utilizării mijloacelor fixe
Dat fiind faptul că partea activă a mijloacelor fixe de producţie joacă un rol predominant în
utilizarea acestora, în următoarea etapă a analizei se recomandă a efectua un studiu mai aprofundat al
potenţialului tehnic al întreprinderii, inclusiv al folosirii acestuia. De regulă, sursele principale de
informaţie se referă la datele evidenţei operative privind asigurarea, mişcrea şi folosirea parcului de
maşini şi utilaje pe diferite grupe.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Structura lor nu poate fi identică şi diferă de particularităţile activităţilor desfăşurate. Şi totuşi, în
cele mai dese cazuri, maşinile şi utilajele se divizează în:
 Maşini şi utilaje de forţă;

 Maşini şi unelte de lucru;
 Aparate şi instalaţii de măsurare şi reglare, utilaj de laborator;
 Alte maşini şi unelte.
La prima etapă a analizei se examinează structura parcului de maşini şi utilaje după durata lor de
exploatare. Rezultatele acestui studiu scot în evidenţă nivelul potenţialului tehnic al întreprinderii.
Astfel, în baza datelor din fişele de iventar ale evidenţei analitice a mijloacelor fixe se calculează durata
medie de exploatare a maşinilor şi utilajelor. În practica analitică există mai multe metode de calcul al
acestui indicator. Însă cel mai fregvent apelăm la următoarea relaţie:
Durata medie de exploatare a maşinilor şi utilajelor de lucru = (Durata maximă * nmu +...+ Durata
maximă * nmu ) / Numărul total de maşini şi utilaje de lucru examinate ,
unde: nmu – reprezintă numărul de maşini şi utilaje de lucru referitor la durata respectivă de
exploatare a acestora.
Durata medie de exploatare maximă (mai mare de 15 ani) înseamnă că procesul de reînoire a
parcului de maşini şi utilaje este foarte lent. Aceasta, la rîndul său, influienţeiază negativ asupra
eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie în ansamblu. Dacă apelăm la durata medie de exploatare
a maşinilor şi utilajelor de lucru de la întreprinderea analizată (din cele 175 de unităţi examinate)
obţinem următorul rezultat:
Durata medie de exploatare a maşinilor şi utilajelor de lucru = (20*3 + 1*6 + 18*16 + 17*30 +
16*39 + 15*32*14*21 + 13*14 + 12*10 +11*8 + 10*38 + 9*18 + 8*22 + 7*36 + 6*28+ 4*35 + 3*3 +
2*45 + 1*3) / 408 = 2934/408 = 12.81 ani
Deci, durata medie de exploatare a maşinilor şi utilajelor de lucru examinate la întreprinderea

analizată constituie 12.81 ani.
După părerea noastră, în condiţiile actuale de activitate, nivelul atins se află în limita rezonabilităţii
acceptate pentru a desfăşura o activitste de producţie favorabilă.
La etapa a doua a analizei se examinează folosirea extensivă şi intensivă a maşinilor şi utilajelor.
Coala
UTM 521.8 251 ME

În practica analitică aprecierea folosirii maşinilor şi utilajelor se efectuiază în baza unui sistem de
indicatori relativi, cum ar fi:
1.coeficientul folosirii extensive a maşinilor şi utilajelor (Kext) care se calculează ca raportul dintre
fondul de timp efectiv utilizat în utilaj-ore şi fondul de timp programat prin următoarea relaţie:
Tu / h1
Kext = * 100 (%)
Tu / h0
2. coeficientul folosirii intensive a maşinilor şi utilajelor (K int) care se calculează ca raportul dintre
productivitatea medie pe utilaj-ore efectivă şi productivitatea medie pe utilaj-oră programată prin relaţia:
Ph1
Kint = * 100 (%)
Pha
3. coeficientul folosirii integrale a maşinilor şi utilajelor (K integ) care se determină ca produsul dintre
(Kext) şi (Kint) împărţit la 100:
Kinteg = (Kext * Kint) : 100 (%).
Cu cât coeficientul integral este mai mare, cu atât gradul de folosire a maşinilor şi utilajelor este mai
pronunţat.
Calculul şi aprecierea indicatorilor relativi menţionaţi mai sus se efectuiază în baza datelor din
raportul financiar.
S-au obţinut următoarele rezultate:
1362075
1. Kext = * 100 = 103,70 %;
1283236
24.942
2. Kint = * 100 = 97,13 %
25.418
103.7
3. Kinteg = * 100 = 148,70 %
97.13
Atunci cînd coeficientul integral este supraunitar, se apreciază pozitiv şi arată că la întreprinderea
analizată parcul de maşini şi utilaje a fost folosit la un nivel satisfăcător.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Totuşi este necesar de menţionat că aprecierea folosirii extensive a maşinilor şi utilajelor va fi mult
mai obiectivă în cazul când vom apela la examinarea datelor privind folosirea fondului de timp maxim
disponibil în utilaj-ore atât în dinamică, cât şi faţă de nivelul programat.
Pentru a efectua un astfel de studiu se utilizează următorul tabel analitic (tabelul 2.2).
Tabelul 2.2. Analiza fondului de timp maxim disponibil în dinamică
Anul Abaterea (+,-) faţă de anul:

Indicatori
precedent De gestiune Anul precedent
A 1 2 3= 2 - 1
1.Fondul de timp calendaristic 862000 949600 7600
2. Fondul aferent staţionării legate, tehnologice şi
737600 798080 480
reparaţiilor programate
3. Fondul de timp maxim disponibil (rd.1 – rd.2) 124400 151520 7120
4. Fondul de timp efectiv de lucru 124000 125000 1000
5.Gradul programat al folosirii fondului de timp
30,95 30,95 0
calendaristic, % [(rd.3: rd.1) x 100]
6. Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic,
30,95 30,57 +0,37
% [(rd.4:rd.1) x 100]
7. Gradul de folosire a fondului de timp maxim 98,76
99,98 +1,21
disponibil, % [(rd.4 : rd.3)x 100]
Note 1. Fondul de timp calendaristic în utilaj-ore (T c) se determină ca produsul dintre numărul de

zile calendaristice în perioada de gestiune, numărul de schimburi de lucru pe zi, durata unui schimb de
lucru şi numărul utilajului instalat:
 Pentru anul precedent
Tc = 365 * 2 * 8* 1175 = 6862000 utilaj-ore;
 Pentru anul de gestiune

a) efectiv
Tc = 365 * 2 * 8 * 1190= 6949600 utilaj-ore
Coala
UTM 521.8 251 ME

2. Fondul de timp neutilizat (Tn) se determină prin însumarea timpului aferent diferitelor cauze
întemeiate, cum ar fi:
 fondul de timp aferent staţionărilor legate (zile de odihnă şi sărbători);
 fondul de timp aferent staţionărilor tehnologice;
 fondul de timp aferent reparaţiilor programate;
 fondul de timp aferent altor cauze intemeiate.
Deci,
Tn = Tn1 + Tn2 + Tn3 + ... + Tnn
Tn = 4737600 ore (2009);

Tn = 4798080 ore (2010).
3. Diferenţa dintre fondul de timp calendaristic şi fondul de timp neutilizat din diferite cauze
întemeiate reflectă fondul de timp maxim disponibil (Tmax):
Tmax = Tc - Tn
1. Cauzele fregvente care determină utilizarea incompletă a fondului de timp maxim

disponibil pot fi:
 defectarea utilajului;
 lipsa materiilor prime şi materialelor;
 lipsa surselor energetice;
 absenţa specialiştilor;
 lipsa de comenzi la producţia fabricată (lucrările executate şi serviciile prestate);
 prelungirea timpului pentru reparaţii;
 etc.
Folosirea completă a parcului de maşini şi utilaje după timp şi după capacitate constituie o
importanţă rezervă internă în domeniul obţinerii unui volum suplimentar de producţie.
În urma analizei datelor din tabelul 2.2., observăm că, deşi gradul de folosire a fondului de timp
maxim disponibil în anul de gestiune, are o tendinţă negativă de majorare faţă de anul precedent de la
99,98 la 98,76 nivelul programat n-a fost atins cu 1,21, puncte procentuale. Din această cauză fondul de
timp efectiv lucrat s-a majorat cu 87600 utilaj-ore.
Un rol important în executarea folosirii parcului de maşini şi utilaje după timp îl joacă coeficientul
numărului mediu de schimburi care reprezintă raportul dintre numărul maşinilor şi utilajelor ce
funcţionează pe parcursul zilei de lucru în diferite schimburi şi numărul maşinilor şi utilajelor instalate.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Cu alte cuvinte, după conţinut acest coeficient reflectă, câte schimburi au funcţionat în medie pe
fiecare unitate de utilaj pe zi. Dacă se va analiza informaţia furnizată de întreprinderea data, din cele 4
unităţi de maşini şi utilaje instalate în anul de gestiune în primul schimb au funcţionat 1175 unităţi, iar în
cel de-al doilea schimb – numai 1107 unităţi. Deci coeficientul schimburilor va fi egal cu 1,3375 (
65  42
). Aceasta înseamnă că fiecare unitate de maşini şi utilaje instalată la întreprinderea analizată a
80
funcţionat în medie pe zi 1,55 schimburi. Ca moment supus controlului operativ poate servi situaţia care
denotă că la întreprinderile, unde procesul de producţie se desfăşoară în 2 schimburi, coeficientul
respectiv trebuia să varieze în limitele 1,5 – 1,6, iar în 3 schimburi – respectiv 2,0 – 2,3.
În condiţiile actuale de activitate la majoritatea unităţilor de producţie pe teren mărimea acestui
indicator este mai mică, de aceea orice majorare a coeficientului numărului mediu de schimburi în
dinamică şi/sau faţă de nivelul programat se apreciază pozitiv, iar orice reducere – negativ.
Sporirea volumului producţiei fabricate în bază îmbunătăţirii acestui coeficient se poate determina
prin relaţia:
Ks 2 *VPFef
 VPF = - VPFef,
Ks1
unde:  VPF – modificarea volumului producţiei fabricate în urma sporirii coeficientului

scimburilor;
Ks2 – coeficientul schimburilor prevăzut în urma reexaminării condiţiilor funcţionării
parcului de maşini şi utilaje;
Ks1 – coeficientul schimburilor obţinut efectiv în perioada de gestiune;
VPFef – volumul producţiei fabricate obţinut în perioada de gestiune.
Ultima etapă a analizei situaţiei privind folosirea parcului de maşini şi utilaje prevede calculul şi
aprecierea influienţei următorilor doi factori la devierea volumului producţiei fabricate:
1. modificarea fondului de timp efectiv de lucru în utilaj-ore (factor cantitativ);
2. modificarea productivităţii medii pe utilaj-oră (factor calitativ).
Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic (tabelul 2.3).
Coala
UTM 521.8 251 ME

Tabelul 2.3 Calculul influienţei factorilor privind folosirea extensivă şi intensivă a utilajului le
devierea volumului producţiei fabricate
Semne Abaterea Inclusiv sub

Anul
Indicatorii conven- absolută influienţa
ţionale precedent gestiune (+,-)  Tu/h  Ph
A B 1 2 3=2-1 4 5
1. Volumul producţiei fabricate, mii 3
VPF 63 7121 6901,89 -6040,14
lei 3424
2. Fondul de timp efectiv de lucru,
Tu/h 124000 125000 1000 X X
utilaj-ore
3.Productivitatea medie pe utilaj-oră,
Ph 31,21 39,25 8,0 X
lei [(rd.1:rd.2)*1000] X
Din tabelul 2.3. rezultă că majorarea volumului producţiei fabricate faţă de nivelul programat cu
7121 mii lei a fost asigurată de influienţa următorilor 2 factori:
 modificarea fondului de timp efectiv de lucru în utilaj-ore care a contribuit la sporirea
indicatorului rezultativ cu 6901,89 lei:
   78809 *1102 .69 

 1000  = 6901,89 ( lei)
 
 modificarea productivităţii medii pe utilaj-ore care a cauzat reducerea indicatorului

rezultativ cu -36040,14 lei:
   24.65 *1462075 
 1000  = -6040,14 (lei)
 
Balanţa influienţei factorilor: 7292,0008 + (-7443,7408) = 50862,75 (lei)
Rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză dispune de

rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă productivitatea medie pe
utilaj-oră va atinge nivelul programat, volumul producţiei fabricate se va majora suplimentar cu
-6040,14 lei.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Paralel, este necesar de menţionat că, deşi primul factor (  Tu/h) a influienţat pozitiv asupra
modificării indicatorului rezultativ a fost evidenţiată reducerea fondului de timp efectiv lucrat în anul de
gestiune din diferite cauze neîntemeiate cu 8809, ceea ce a adus la diminuarea volumului producţiei
fabricate cu 9856 lei. Luând în consideraţie acest fapt, se poate deduce că în urmă sporirii gradului de
folosire a parcului de maşini şi utilaje instalate întreprinderea analizată are posibilitatea de a majora
volumul producţiei fabricate pe viitor cu 6040,14 mii lei.
2.4. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raport dintre mărimea efectului obţinut (fie VPF,
VA, VV, Pb etc) şi mărimea efortului depus (valoarea medie a mijloacelorfixe de producţie). Eficienţa
utilizării mijloacelor fixe se concretizează în creşterea rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus
şi nu reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie. În practică analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multorindicatori generalizatori sintetici.
Însă în cele mai dese cazuri apelăm la următorii indicatori calitativi:
1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul producţiei
fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie se calculează după formula de mai jos şi
utilizînd datele tabelului 2.4.
VPF 4308390
Rmf = = = 1,78 (lei)
MF 2725235
unde: VPF – volumul producţiei fabricate;

MF – valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie.
2. Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers proporţional cu randamentul
mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce revine la un leu producţie
fabricată.
Acest indicator se calculează prin relaţia:
MF 1
Cmf = * 100 sau Rmf *100 (bani)
VPF
1
Cmf = *100 = 0,56 (bani)
1.78
Coala
UTM 521.8 251 ME

3. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Îmf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor în schimbul cu durată maximă:
MF
Îmf = *1000 (lei)
Nms
52725235
Îmf = = 58583,59 (lei)
900
unde Nms reprezintă numărul total al muncitorilor în schimbul cu durată maximă.

De regulă, cu cât acest indictor este mai mare, cu atât gradul de înzestrare a întreprinderii cu
mijloace fixe de producţie este mai pronunţat. Pentru a evidenţia legătură reciprocă dintre randamentul
mijloacelor fixe, înzestrarea muncii cu mijloace fixe de producţie şi productivitatea medie a unui
muncitor se recomandă ca formula de bază a randamentului mijloacelor fixe să fiesupusă unor
transformări succinte şi anume numărătorul şi numitorul să se împarte la numărul de muncitori în
schimbul cu durata maximă:
VPF Nms VPF MF Wms

Rmf = : = : = (lei)
MF Nms Nms Nms Im s
94308390 52725235 1047871

Rmf = : = = 1,78 (lei)
900 900 58583.59
unde Wms - productivitatea medie a unui muncitor în schimbul cu durata maximă.

Astfel, randamentul mijloacelor fixe este direct proporţional cu productivitatea medie a unui
muncitor în schimbul cu durata maximă şi invers proporţional cu înzestrarea muncii cu mijloace fixe de
producţie.
De aici rezultă că randamentul mijloacelor sporeşte numai în condiţiile când ritmul majorării
productivităţii medii a unui muncitor în schimbul cu durata maximă va depăşi ritmul înzestrării muncii
cu mijloace fixe de producţie.
Calculul şi aprecierea indicatorilor generalizatori sintetici menţionaţi mai sus se efectuiază atât ăn
dinamică, cât şi/sau faţă de nivelul programat (tabelul 2.4).
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Tabelul 2.4. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie în bata indicatorilor
generalizatori sintetici
nul de
Semne
Indicatori gestiune
conven- Ritmul, %
programat efectiv Abaterea
ţionale
absolută (+,-)
A B 1 2 3=2-1 4=(2:1)
1. Volumul producţiei fabricate,
lei100 VPF 6303000 3424000 17121000 111.62
2. Numărul de
muncitori în schimbul cu durata Nms -
maximă, persoane 44
3. Valoarea medie a mijloacelor
MF 86446994 93568575 +712158
fixe de producţie, lei 131.9
4. Productivitatea medie a unui
muncitor în schimbul cu durata Wms 56503910.8 63073293.91 +6569383.1 111.62
maximă, lei [(rd.1:rd.2)*1000]
5. Înzestrarea muncii cu mijloace
47
fixe, lei Ims 35625158.78 42617090 119.62
+6991931.69
[(rd.3:rd.2)*1000]
6. Capacitatea mijloacelor fixe,
Cmf 397.51 745.25 +347.74 187.47
bani [(rd.3:rd.1)*1000]
7. Randamentul mijloacelor fixe,
Rmf 1586.06 1341.81 -244.24 84.6
lei [(rd.1:rd.3)*1000]
Examinînd datele din tabelul 2.4 se observă că la întreprinderea analizată randamentul mijloacelor
fixe s-a micşorat faţă de nivelul programat cu 0,26 lei (11,97-11,71), ceea ce apreciază pozitiv.
Reducerea capacităţii mijloacelor fixe de la 8,53 la 8,35 bani arată că ritmul sporirii producţiei
fabricate faţî de nivelul programat depăşeşte ritmul respectiv al valorii medii a mijloacelor fixe de
producţie, ceea ce a influenţat pozitiv asupra randamentului acestora. Meritul întreprinderii constă ţi în
faptul că randamentul mijloacelor fixe de producţie a sporit în condiţiile respectării concordanţei
justificate dintre ritmurile majorării productivităţii medii pe un muncitor în schimbul cu durata maximă
(91,7%) şi înzestrarea muncii cu mijloace fixe (89,8%). Luând în consideraţie faptul că la procesul de
producţie nu participă toate mijloace fixe de producţie, ci numai partea lor activă, la următoarea etapă a
analizei este necesară examinarea sistemului de factori care influienţează modificarea randamentului
Coala
UTM 521.8 251 ME

mijloacelor fixe de producţie.Necesităţile practice ale analizei la aceată etapă, prevede calculul şi
aprecierea influienţei factorilor generali şi detaliaţi.
Pentru a înţele mai bine acest sistem factorial, precum şi influienţa factorilor respectivi asupra
modificării indicatorului rezultativ, se recomandă ca formula de bază a randamentului mijloacelor fixe să
fie supusă unor transformări şi anume:
 pentru sistemul factorilor generali:
VPF VPF MFa MFa VPF

Rmf = = * = * = Ppa * rmf,
MF MF MFa MF MFa

MF a - valoarea medie a mijloacelor active (maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de transmisie);
Ppo - ponderea părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor fixe de
producţie;
Rmf - randamentul mijloacelor fixe active (lei).
Deci, la această etapă a analizei se examinează influienţa următorilor doi factori generali asupra
modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie:
1.modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor fixe de
producţie (factor cantitativ);
2.modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor calitativ).
Pentru a efectua analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe de producţie (R mf), inclusiv a
mijloacelor fixe active (rmf), toată informaţia necesară se acumulează în următorul tabel analitic 2.5.
Tabelul 2.5. Baza informaţională pentru analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie
Semne Anul de gestiune Abaterea

Indicatori
convenţionale Programat Efectiv (+,-)
A B 1 2 3=2-1
1. Volumul producţiei fabricate, lei F
V 3424000 17121000
6303000
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe de
MF 6446994 3568575 +13.19
producţie, mii lei
3. Numărul mediu de utilaj instalat, unităţi U 75 80 +5
4. Valoarea medie a maşinilor şi utilajelor 69017
MFa 6 3267232
(părţi active a mijloacelor fixe), lei 9336249
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

6. Ponderea părţii active în valoarea medie
5. Fondul de timp efectiv de lucru, utilaj –
totală a mijloacelor fixe de producţie, % TPu/h
pa 14,43
383266 13,61
462075 -0,82
+78809
ore
([rd.4 : rd2] *100)
7. Valoarea medie a unei unităţi de utilaj
(preţul mediu al unităţii de utilaj), lei ([rd.4 : Vu 51701 24903 -26798
rd3] *1000)
8. Durata medie de lucru a unei unităţi de
Dh 8443,54 8275,937 -167,603
utilaj pe an, utilaj – ore (rd.5 : rd.3)
9. Productivitatea medie pe utilaj – oră, lei
Ph 1107,64 1082,03
([rd.1: rd5] *1000)
10. Randamentul mijloacelor fixe active, lei
(rd.1 : rd.4)25,61 rmf 81,16 87,92
11. Randamentul mijloacelor fixe de

producţie, lei (rd.1 : rd.2)6,76 Rmf 11,71 11,97 +0,26
Folosind datele din tabelul 2.5 vom efectua analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe de
producţie (tabelul 2.6).
Tabelul 2.6. Calculul influienţei factorilor generali asupra modificării randamentului mijloacelor
fixe de producţie
Indicatori Randamentul
Nr. Calculul Rezultatul
Nr. de (factoriali) mijloacelor Denumirea
de influienţei influienţei
substituţie corelaţi fixe de facturilor
calcul factorilor (+,-), lei
Ppa rmf producţie
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 14,43 81,16 11,71 X X X
2 1 13,61 87,92 11,65 11,65- 11,71 -0,06  Ppa
3 1,97
2 13,61 87,92 +0,32  rmf
11,97-11,65
Total X X X X X +0,26 X
Coala
UTM 521.8 251 ME

În baza rezultatelor oţinute se poate constata că randamentul mijloacelor fixe de producţie a sporit
faţă de nivelul programat sub influienţa pozitivă a factorului 2 (  rmf) care a contribuit la majorarea
indicatorului rezultativ cu +0,32. concomitent, sub influienţa negativă a factorului 1 (  Ppa), indicatorul
rezultativ s-a redus cu -0,06.
Deci , rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză dispune
de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea părţii active a
mijloacelor fixe de producţie va atinge nivelul programat, randamentul acestor mijloace fixe se va
majora suplimentar cu 0,06 (0,32 – 0,026).
Pentru o preciere mai obiectivă a rezultatelor obşinute, apare necesitatea calculului şi
aprecierii factorilor detaliaţi asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie.
Această etapă presupune examinarea următorilor patru factori:
1. modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a
mijloacelor fixe de producţie (  Ppa);
2. modificarea preţului mediu al unităţii de utilaj (  Vu );
3. modificarea duratei mediu de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj – ore (  Dh );
4. modificarea productivităţii medii pe utilaj – oră (  Ph ).
Primii trei factori sunt cantitativi, iar ultimul – calitativ.
Concomitent factorii 1,3 şi 4 sunt de acţiune directă, factorul 2 – cu acţiune indirectă. În acest
context, pentru a efectua o analiză corectă, se recomandă ca în sistemul detaliat de factori conţinutul
factorului 2 să fie reflectat astfel:
1
Rf = Ppa* * Dh * Ph
Vu
1 MFa
unde: = 1:
Vu U
Analiza factorilă se efectuiază cu ajutorul tabelului analitic 2.5.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Tabelul 2.7 Analiza factorială
fixe de producţie, leiRandamentul mijloacelor

Indicatorii (factorii) corelaţi
Rezultatul influienţei (+,-), lei

Calculul influienţei factorilor
Denumirea factorilor
Nr. de substi-tuţie
Nr. de calcul
1
Ppa   Dh  Ph
Vu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0000039
1 0 14,43 0 7 11,71 X X X
1107,64
18443,5
2 1 13,61 0,00000397 18443,54 1107,64 11,68 1168-11,71 -0,03  Ppa

3 2 13,61 0,00000444 18443,54 1107,64 11,99 11,99-11,68 +0,31 1
Vu

4 3 13,61 0,00000444 18275,94 1107,64 12,10 12,10-11,99 +0,11
Dh

5 4 13,61 0,00000444 18275,94 1082,03 11,97 11,97-11,99 -0,13
Ph
Total X X X X X X +0,26 X
Verificare: 11,97 – 11,71 = 0,26

Din tabel rezultă că majorarea randamentului mijloacelor fixe de producţie faţă de nivelul programat
1
a fost determinat de influienţa pozitivă a factorilor 2 (  ) şi 3 (  Dh ), care a contribuit la sporirea
Vu
indicatorului rezultativ respectiv cu 0,31 şi 0,11 lei. Concomitent, sub influienţa negativă a factorilor 1 (
 Ppa) şi 4 (  Ph ), indicatorul rezultativ s-a redus respectiv 0,03 şi 0,13.
Rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea ăn cauză dispune de
rezerve interne de majorare a indicatorului rezulttiv pe viitor.
Dacă ponderea părţii active a mijloacelor fixe, precum şi productivitatea medie pe utilaj-oră va
atinge nivelul programat, randamentul mijloacelor fixe de producţie se va majora cu 0,26 lei, ci cu 0,42
lei sau suplimentar cu 0,16 (0,42-0,26). Pentru a moboliza rezervele evidenţiate în proactică apare
necesitatea elaborării unor măsuri concrete ce vor asigura sporirea eficacităţii folosirii parcului de maşini
şi utilaje al întreprinderii. Conţinutul acestor măsuri relevă aspectul extensiv şi intensiv de folosire a
părţii active a mijloacelor fixe de producţie pe viitor.
În practica analitică deseori apare necesitatea examinării randamentului mijloacelor fixe de
Coala
UTM 521.8 251 ME

1
= Cr * Ppa * * Dh * Ph
Vu
În comparaţie cu transformările reflectate mai sus în această formulă au intervenit două modificări
suplimentare:
VPF
sau (Cr) – reprezintă corelaţia dintre volumul producţiei fabricate şi valoarea adăugată în
VA
perioada de gestiune;
VA
sau – productivitatea medie pe utilaj-oră calculată nu în baza volumului producţiei fabricate,
Tu / h
ci a valorii adăugate.
Luând în consideraţie aceste modificări semnificativi, noi am obţinut un sistem factorial al
randamentului mijloacelor fixe de producţie cu cinci factori, şi anume:
1. modificarea corelaţiei dintre volumul producţiei fabricate şi valoarea adăugată (  Cr);
2. modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a
3. modificarea preţului mediu al unităţii de utilaj (  Vu );
4. modificarea duratei medii de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj-ore (  Dh );
5. modificarea productivităţii madii pe utilajîoră calculată în baza valorii adăugate (  Ph
).
Primii patru factori sunt cantitativi, ultimul – calitativ. Concomitent, din cei patru factori cantitativi,
factorul 3 (  Vu ) influienţează indirect asupra modificării indicatorului rezultativ.
Până la efectuarea analizei factoriale a randamentului mijloacelor fixe de producţie sub aspectul
estimării efortului propriu al colectivului de muncă toată informaţia necesară se acumulează în următorul
tabel (tabelul 2.8.).
Tabelul 2.8. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie în dinamică (sub
aspectul estimării efortului propriu al colectivului de muncă)
l de
tori
Anul gestiune
Indic Semne An
precedent Abaterea
convenţionale
(+,-)
A B 1 2 3=2-1
1. Volumul producţiei fabricate la preţuri F
V 3424000 7121000
comparabile, lei 6303000
2. Valoarea adăugată, lei VA 06432 16403 +971
3. valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie, lei MF 6446994 3568575 +237
4. Numărul mediu de utilaj instalat, unităţi U 75 80 +5
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

5. Valoarea medie a maşinilor şi utilajelor, lei 36249

MFa 46069017 49
+1526
6. Fondul de timp efectiv de lucru în utilaj-ore Tu/h 1383266 1462075 +78809
7. Corelaţie dintre volumul producţiei fabricate şi
valoarea adăugată, puncte Cr 4,97 4,98 +0,01
(rd.1 : rd.2)
8. Ponderea părţii active în valoarea medie totală a
mijloacelor de producţie, % Ppa 16,8 17,7 +0,9
([rd.5 : rd.3]*100)
9. Valoarea medie a unei unităţi de utilaj (preţul
3,5
mediu al unităţii de utilaj), lei Vu 291593 2924
+850,5
([rd.5 : rd4] *1000)
10. Durata medie de lucru a unei unităţi de utilaj pe 937
an, utilaj–ore (rd.6 : rd.4) Dh 18443,546 18275 -
167,609
11. Productivitatea medie pe utilaj–oră calculată în
baza valorii adăugate, lei Ph 221,53 216,4 -5,13
([rd.2: rd6] *1000)
12. Randamentul mijloacelor fixe active, lei
rmf 67,7 67,4 -0,3
(rd.1 : rd.5)
13. Randamentul mijloacelor fixe de producţie, lei
Rmf 11,74 11,92 +0,18
(rd.1 : rd.3)
Din tabelul rezultă că la întreprinderea SRL „Codreanca” Călărași, randamentul mijloacelor fixe de
producţie s-a mărit faţă de anul precedent de la 11,74 la 11,92 lei. Această abatere a fost condiţionată de
influienţa unui sistem de factori care, la rîndul său, pot depinde sau nu de activitatea desfăşurată în
perioada de gestiune.
2.5. Calculul factorilor de influienţa privind asigurarea cu mijloace fixe şi utilizarea

acestora la devierea volumului de producţie
În practica analitică se utilizează mai multe metode de analiză referitoare la calculul şi

aprecierea influienţei factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe şi utilizarea acestora le devierea
volumului producţiei fabricate: începând de la factorii generali şi terminând cu cei detaliaţi.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuiază prin metoda diferenţelor absolute, utilizând
tabelul analitic (tabelul 2.9.).
Coala
UTM 521.8 251 ME

Tabelul 2.9. Calculul influienţei factorilor generali ai mijloacelor fixe la devierea volumului
producţiei fabricate
Inclusiv sub
Anul
Abaterea influienţa
Semne
Indicatorii recedent absolută
convenţionale
de (+,-)  MF  Rmf
gestiune
A B 1 2 3=2-1 4 5
1.Volumul producţiei ei 1000
6303000 3424000 71 +3788,62
fabricate, VPF +6665,04
2. Valoarea medie a
mijloacelor fixe de MF 29922 32159 +2237 X X
producţie, lei
3.Randamentul mijloacelor
fixe de producţie, lei Rmf 11,74 11,92 +0,18 X X
[rd.1:rd2]
Analizînd datele din tabelul 2.9. se poate constata că la întreprinderea analizată SRL „Codreanca”
Călărași, majorarea volumului producţiei fabricate faţă de nivelul programat cu 26665,04 lei a fost
condiţionată de influienţa următorilor factori generali:
- modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie care a contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ cu 6665,04lei [(2237)*11,92];
- modificarea randamentului mijloacelor fixe de producţie care a contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ cu 3788,62lei [(0,18)*132159].
Balanţa influienţei factorilor: 6665,04 + 3788,62 = 453,66 (mii lei)
Pentru a înţelege mai bine esenţa acestor metode este necesar să ţinem cont de consecutivitatea
descompunerii factorilor implicaţi în procesul de calcul după cum urmează:
1. VPF = MF * Rmf ; 4. VPF = MF * Ppa * rmf,
1
2. VPF = MF * Ppa * * Pu ,
Vu
1
3. VPF = MF * Ppa * * Dh * Ph ,
Vu
Coala
UTM 521.8 251 ME 6


MF - valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie;
Rmf - randamentul mijloacelor fixe de producţie;
Ppa – ponderea mijloacelor fixe active în valoarea madie totală a mijloacelor fixe din activitatea de
bază;
Vu - preţul mediu al unităţii de utilaj;
Pu - productivitatea medie pe un utilaj;
Dh - durata medie de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj-ore;
Ph - productivitatea medie pe utilaj-oră.
La etapa iniţială a analizei se examinează influienţa factorilor generali privind asigurarea cu
mijloace fixe şi utilizarea acestora:
a. modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie (  MF );
b. modificarea randamentului mijloacelor fixe de producţie (  Rmf).
Rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să se deducă că ambii factori au influienţat pozitiv
asupra modificării indicatorului rezultativ. Totodată, semnificativ pentru întreprindere constă în faptul că
ponderea principală îi revine factorului calitativ (  Rmf), ceea ce corespunde cerinţelor economiei de
piaţă, deoarece dovedeşte că volumul fabricate în cea mai mare măsură a fost majorat pe calea intensivă.
Pentru a efectua o analiză mai aprofundă şi a evidenţia rezervele interne de majorare a volumului
producţiei fabricate pe seama sporirii eficienţei utilizării părţii active a mijloacelor fixe de producţie vom
examina factorii detaliaţi, şi anume:
 modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie (  MF );
 modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a
 modificarea preţului mediu al unităţii de utilaj (  Vu );
 modificarea duratei medii de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj-ore (  Dh );
 modificarea productivităţii medii pe utilaj-oră (  Ph ).
Primii patru factori sunt cantitativi, ultimul – calitativ.

Se poate afirma că calculul şi aprecierea influienţei factorilor detaliaţi privind asigurarea cu mijloace
fixe şi utilizarea lor la devierea volumului producţiei fabricate pot fi efectuate de asemenea prin
utilizarea unei metode cu calcule mai reduse, luând în consideraţie rezultatele analizei factoriale a
randamentului mijloacelor fixe de producţie. La această etapă a anaizei, se iau în consideraţie rezultatele
influienţei facturilor detaliaţi asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie în dinamică
sub aspectul estimării efortului propriu al colectivului de muncă la acest compartiment de activitate.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Analiza influienţei utilizării mijloacelor fixe asupra rentabilităţii întreprinderii

Evaluarea performanţelorunei întreprinderi necesită luarea în consideraţie a indicatorului
„randamentului activelor” care se calculează cu ajutoru relaţiei:
Producţia vândută (în volum)

__________________________
Activele întreprinderii (în volum)
Este necesar să se facă distincţia între indicatorii privind randamentul activelor,productivitate şi

rotaţia activelor.
În timp ce pentru evaluarea randamentului activelor se iau în consideraţie activele folosite pentru a
obţine un anumit volum de producţie, productivitata, exprimată în volum, măsoară producţia obţinută
prin consumarea unui anumit volum de factori de producţie.
Rotaţia activelor, ca indicator, se calculează cu ajutorul relaţiei:
Producţia (exprimată în preţuri)
94246570
____________________________ = = 0,10
907617005
Activele întreprinderii (în preţuri)
Rezultă că, în timp ce randamentul activelor în volum ţine seama de stocurile de activ la o anumită
producţie, rotaţia activelor în preţuri curente ţine seama de stocurile de activ de care dispune
întreprinderea în raport cu o anumită producţie.
Eficacitatea
Sub raport economic, pentru evaluarea performanţelor unei întreprinderi se foloseşte şi termenul de
eficacitate, care se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Rezultatul exploatării, în volum (după reţinerea impozitelor)

Eficacitatea = ---------------------------------------------------------------------------- =
Activele întreprinderii, în volum
139513998
= = 1,285
907617005
În mod practic, eficacitatea reprezintă expresia în volum a rentabilităţii economice.
Rata eficacităţii se poate determina şi ca un produs între rata productivităţii şi rata randamentului
activelor, potrivit următoarei relaţii de calcul, care foloseşte componentele evidenţiate anterior:
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Rezultatul exploatării, în volum Rezultatul exploatării, în volum

(după reţinerea impozitelor) (după plata impozitelor)
----------------------------------------- = ----------------------------------------- *
Activele întreprinderii, în volum Activele întreprinderii, în volum
(eficacitatea) (eficacitatea)

139513 1745245
____________________________ = * = 0,079*16,08 = 1,27
1745245 108505
(randamentul activelor)
Eficacitatea, ca indicator, calculată ţinând seama de volum, aşa cum rezultă din formulele interioare,
face abstracţie de modul cum valoarea adăugată obţinută de întreprindere este repartizată pe factorii de
producţie folosiţi, reprezentând un indicator util de măsurare a performanţei întreprinderilor.
Pentru exprimarea performanţelor unei întreprinderi se analizează competitivitatea într acesteea.
Competitivitatea unei întreprinderi poate exprima capacitatea acesteia de a vinde un anumit produs,
de o calitate comparabilă, la un preţ egal sau inferior faţă de cel al principiilor săi concurenţiale. O altă
abordare de „competitivitatea” poate exprima capacitatea întreprinderii de a pune la punct tehnici de
fabricaţie, de organizare sau de vânzare superioare în raport cu cele ale principalelor întreprideri
concurente.
În prima abordare menţionată, termenul de „competitivitate” se apropie de indicatorii care măsoară
rentabilitatea sau profitaabilitatea, în timp ce în cea de a doua abordare, termenul, sub raportul
conţinutului, se apropie de indicatorii de eficacitate sau de rentabilitate [4].
În procesul desfăşurării activităţii economice – financiare, întreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite mijloace fixe active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea
înterprinderii de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de la cumpărători şi a
achita datoriile acestora. Unul din indicatorii de bază ai utilizării eficiente a utilajelor fixe active este
rentabilitatea mijloacelor fixe active, care poate fi determinată după următoarewa formulă:
Profitil până la impozit

Rentabilitatea mijloacelor fixe active = ------------------------------------------------- * 100% =
Valoarea medie a mijloacelor fixe active
626256
= 2950414,5 * 100% = 6,84%
Coala
UTM 521.8 251 ME

 După media cronologică în bazacarţii mari conform formulei
1 / 2 A1  A2  A3  ... An  1  1 / 2 An
A=
n 1
Unde:
A - valoarea mijloacelor fixe active;
A1 – soldul valorii activelor la începutul perioadei;
A3, A4, An-1 – soldul valorii activelor la începutul fiecarei următoare luni;
An – soldul valorii mijloacelor fixe active la finele perioadei.
 După media aritmetică simplă în baza datelor bilanţului contabil
A la începutul perioadei + A la sfîrşitul perioadei

9321049  6978294
A= --------------------------------------------------------------- = = = 2950414,5
2
2
Nivelul rentabilităţii mijloacelor fixe poate creşte sau reduce fie prin majorarea sau micşorarea
nivelului rentabilităţii vânzări, fie pe accelerarea sau încetarea rotaţieie activelor. Nivelul rentabilităţii
mijloacelor fixe active este determinat de influienţa următorilor factori:
 Modificarea rentabilităţii venit din vânzări;
 Modificarea numarului de rotaţii ale activelor.
Reprezentarea factorială se poate efectua după următoare formulă
PRI PRI VV PRI VV

Rm.f.a. = *100 = * = * = 3,71
A A VV VV A
Unde
Rm.f.a. – rentabilitatea mijloacelor fixe active;
PRI – profitul pânî impozit;
VV – venit din vânzări:
A - valoarea medie a activelor totale;
PRI
- rentabilitatea venitului din vnzări;
VV
VV
- numărul de rotaţii ale activelor totale [5]
A
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

O astfel de analiză vizează utilizarea extensivă şi intensivă a mijloacelor fixe pe de oparte, şi

reflectarea acestora în indicatorii de repformanţă ai firmei, pe de altă parte. Sarcinile puse în analiză ca:
analiza folosirii utlajului, mişcarea şi starea funcţioanlă a mijloacelor fixe în dinamică, calculul şi
aprecierea influienţei factorilor privind asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe au fost realizate.
A fost constatat că la întreprinderea SRL „Codreanca” Călărași valoarea totală a mijloacelor fixe pe
parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 941142 lei. Această abatere a fost determinată de
modificările pozitive intervenite la toate tipurile de mijloace fixe cu excepţia clădirilor.
Ponderea părţii active a mijloacelor fixe la finele anului de gestiune a constituit 48%.
Conform rezultatelor obţinute observăm că la întreprinderea analizată coeficientul uzurii acumulate
a mijloacelor fixe are tendinţa de reducere.
Astfel, dacă în anul precedent acest indicator a atins nivelul de 43,59%, în anul de gestiune el s-a
redus până la 41,04%.
Aceasta situaşie a contribuit la sporirea coeficientului utilizării mijloacelor fixe de la 56,40% la
58,95%, ceea ce este un factor pozitiv în activitatea întreprinderii analizate.
Reducerea capacităţii mijloacelor fixe de la 8,53 la 8,35 bani arată că ritmul sporirii producţiei
fabricate faţă de nivelul programat depăşeşte ritmul respectiv al valorii medii a mijloacelor fixe de
producţie, ceea ce a influienţat pozitiv asupra randamentul acestora.
Rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem, că întreprindrea în cauză dispune de
rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Randamentul mijloacelor fixe de producţie s-a mărit faţă de anul precedent de la 11,74 la 11,92 lei.
Această abatere a fost condiţionată de influienţa unui sistem de factori, care la răndul său, pot depinde
sau nu de activitatea desfăşurată în perioada de gestiune.
Pentru mobilizarea rezervelor interne evidenţiate în practică sunt necesare măsuri concrete ce vor
înlătura cauzele neitemeiate în momentul asigurării cu mijloace fixe şi utilizării acestora la
întrteprinderea pe viitor.
Coala
UTM 521.8 251 ME

III Analiza influienţei mijloacelor fixe asupra rentabilităţii întreprinderii SRL „Codreanca”
Călărași
3.1 Analiza volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic şi a reflectării în indicatorii

de bază ai performanţei economico- financiare a întreprinderii
Analiza dinamicii mijloacelor fixe evidenţiază, pe de o parte, materializarea investiţiilor, iar pe de

altă parte, legătura cu dinamica efectelor ce la produce, masa acestora.
Deasemenea nu se exclude nici interesul băncilor sau altor creditori precum şi al concurenţilor,
deoarece se degajă capacitatea de finanţare, respectiv capacitatea dezvoltării şi expansiunii pieţii
produselor sau penetrării pe noi pieţe geografice.
A conduce cu dinamica mijloacelor fixe pe o perioadă mai mare de un an înseamnă efectuarea unor
calcule suplimentare pentru a asigura corelaţia dintre volumul fizic (masa) şi valoarea mijloacelor fixe
(cea din urmă actualizată în funcţie de preţurile pieţii în momentele inventarierii pentru reflectarea în
bilanţ).
Pentru aprecierea dinamicii mijloacelor fixe, este necesar de a analiza următorii indicatori: valoarea
iniţială (de intrare) şi valoarea medie, stabilită pe baza primei.
În analiza dinamicii valorice a mijloacelor fixe în corelaţie cu dinamica unor efecte economico –
financiare se poate folosi valoarea de intare actualizată şi respectiv cea medie, deoarece şi efectele sunt
supuse fluctuaţiilor preţurilor. Valoarea rămasă nu este concludentă întrucât nu reflectă
proporţionalitatea cu randamentul echipamentelor şi este totodată influienţaţă şi de sistemul de
amortizare (altul decât cel liniar îndeosebi accelerat).
Necorelată cu efecte ale performanţei întreprinderii, dinamica în sine a mijloacelor fixe permite doar
construirea de judecăţi – ipoteză.
Dinamica mijloacelor fixe trebuie corelată cel puţin cu producţia marfă fabricată sau cu cifra de
afaceri aferentă activităţii de bază (corelaţia poate fi extinsă şi la valoarea adăugată sau la profitul din
exploatare).
În acest caz, corelaţia este liniară, iar funcţia de regresie este următoarea: y = a + bx, unde:
y – producţia marfă fabricată sau cifra de afaceri aferentă activităţii de bază, valoarea adăugată sau
profitul din exploatare;
x – valoarea mijloacelor fixe (stabilită în condiţiile menţionate mai înainte);
„a” şi „b” – parametrii ecuaţiei determinaţi cu formulele consacrate.
Cu ajutorul funcţiei de regresie de mai sus se poate face şi o extrapolare a efectului, valoarea
probabilă a acestuia situându-se într-o zonă cu amplitudine mai mare sau mai mică faţă de valoarea seriei
teoretice.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Analiza structurii mijloacelor fixe la SRL „Codreanca” Călărași

Structura mijloacelor fixe (activelor fixe corporale) realizează o funcţie importantă în analiza
diagnostic a potenţialului tehnic al intreprinderii deoarece permite evidenţierea categoriilor spre care au
loc mutaţii ca urmare a materializării investiţiilor.
Evident, în acest cadru este important ca mutaţiile să aibă loc în valoarea acelor elemente sau
categorii care generic formează grupa mijloacelor fixe active, ceea ce în literatura de specialşitate se
defineşte ca fiind compoziţia tehnologică a capitalului fix.
Mfa n Mfa n 1 23395,48 21869,480

Aşadar, cerinţa este ca > = > = 0,17> 0,16
Mf n Mf n 1 132159 129922
Unde: n – reprezintă perioada curentă;

n -1 – perioada precedentă.
Între cmpoziţia tehnologică a mijloacelor fixe şi efectele de bază ale performanţei întreprinderii
există legături cauzale, de tip atât determinist, cât şi aleatoriu.
De exemplu, în cazul integrării ca variabilă în modele deterministe ale unor indicatori de
performanţă economico – financiară, locul compoziţiei tehnologice se observă în relaţiile:
M fa Qe
a) Qe = Mf * Mf
* M fa = 608110,7
M fa Qf
b) Qf = Mf * Mf
* M fa = Qf = Qe = 608110,7
M fa Qf CA(Qv)
c) CA(Qv) = Mf * Mf
* M fa * Qf
= 377032,49
M fa Va
d) Va = Mf * Mf
* M fa = 21146,37
M fa Qe Pe
e) Pe = Mf * Mf
* M fa * Qe = 14595,4
M fa CA(Qv ) P
f) P aferent cifrei de afaceri = Mf * Mf
* M fa
* CA(Qv) = 45685,44
Coala
UTM 521.8 251 ME

pr 1
1

1 1 1
f) R = M fa CA * 100 =  * 100 = 34
CA 23395,48 3327262 3327262
* *
Mf M fa Ace 132159 1582017 93129
M f M fa CA 132159 23395,48 3327262

h) Wf = Ns
* Mf
* M fa = * * = 110,14
45 132159 1582017
unde:
Qe – producţia exerciţiului;
Qf – producţia marfă fabricată;
Va – valoarea adaugată;
CA (Qv) – valoarea producţiei vândute (cifra de afaceri aferente activităţii de bază);
Pe – profitul din exploatare;
P – profitul aferent cifrei de afaceri;
R – rata rentabilităţii resurselor ocupate (capitalul real total);
Wa – producţia medie pe un salariat;
Mf - valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe;
M fa
Mf
- compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe (ponderea mijloacelor fixe active în total
mijloace fixe de exploatare);

pr - profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;
Ace – valoarea (soldul) activelor circulante de exploatare;
Ns - numărul mediu de salariaţi.
Între ponderea mijloacelor fixe active şi indicatorii de eficienţă a mijloacelor fixe, în totalitatea lor,
există o corelaţie strânsă.
Cu cât este mai mare ponderea echipamentelor industriale, utilajelor, în general a mijloacelor fixe
active, cu atât este mai puternică influienţa exercitată asupra unor valori de eficienţă a mijloacelor fixe în
totalitate (volumul producţiei, valoarea adăugată, profitul la 1000 lei mijloace fixe. Există desigur o
limită după care eficienţa începe să scadă).
Ca model determinist, simplu, oricare indicatorii de eficienţă menţionaţi mai înainte poate fi
exprimat astfel:
E 1  E  512210 1  316403 
= *g * = = * 17,7 *  = 3,88 = 2,39
Mf 100  M fa  132159 100  23395,5 
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Unde:
g – ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe;
E – efectul utilizat în calculul de eficienţă (volumul producţiei, valoarea adăugată, profitul);
Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mfa - valoarea medie a mijloacelor fixe active.
În aceea ce priveşte echipamentele industriale în general, utilajele în special, este necesară o
examinare a structurii după vârstă.
O analiză a acestora după vârstă evidenţiază nivelul bazei tehnice a producţiei, dinamica procesului
de înlocuire, reînnoire şi lărgire a ei.
Pentru a apreciere generalizatoare privind utilajele, s-a apelat la indicatorul sintetic vârsta medie în
anul „n”, respectiv:
 mivi
i 1 23 *1
V= n = =1
23
 mi
i 1
Unde:
m – numărul de utilaje introduse în exploatare în anul „i”;
V – vârsta în anul „n” a utilajului introdus în exploatare în anul „i”.
O vârstă medie mare înseamnă un proces de reînnoire lent ce se reflectă în nivelul de eficienţă a
utilizării mijloacelor fixe în ansamblu.
O dată cu structura pe vârste, în analiză se prezintă interes şi situaţia modernizării utilajelor.
În acest sens se poate constitui o structură care să cuprindă: a) utilaje noi (cele care se încadrează în
limitele de ½ din vârsta de viaţă); b) utilaje modernizate; c) utilaje vechi, nemodernizate.
Diagnosticul stării funcţionale se poate releva la un anume moment al gestiunii, într-un şir de
momente.
În acest scop se foloseşte coeficientul stării mijloacelor fixe stabilit astfel:
Vr A 326071
K 2010= sau 1 - =1- = -1,4
Vi Vi 132159
Vr A
K2009 = sau 1 - = -4,29
Vi Vi
Unde:
Vr – valoarea rămasă a mijloacelor fixe;
Coala
UTM 521.8 251 ME

Vi – valoarea de intrare a mijloacelor fixe;

A – suma amortizării mijloacelor fixe.
Cu cât K este comparativ mai aproape de 1, cu atât reflectă o stare funcţională mai bună.
În perioada de gestiune K este mai mic decât cel în perioada precedentă, ceea ce arată că s-a
înrăutăţit ca urmare a reînnoirii foarte modeste (deci, dinamica reînnoirii a devansat dinamica
amortizării).
O asemenea stare se reflectă în randamentul mijloacelor fixe, în performanţele economice şi
financiare ale agentului economic.
Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe rezultă ca raport între valoarea celor intrate prin investiţii şi
valoarea totală a mijloacelor fixe la sfârşitul perioadei diagnosticate. Mijloacele fixe noi care intră în
funcţiune înlocuiesc altele vechi, uzate fizic şi moral, sau contribuie la lărgirea parcului existene.
În analiză, procesul de reînnoire nu poate fi limitat la raportul valoric, ci trebuie întregit cu aspectele
legate de asemenea performanţe (aspecte referitoare la randament, durata de funcţionare, satisfacerea
cerinţelor ergonomice) prin care se influienţează cantitativ şi calitativ întreaga activitate economică a
întreprinderii.
Trebuie de menţionat că legat de starea mijloacelor fixe apare necesară şi analiza reparaţiilor, a
măsurilor de întreţinere a stării de funcţionare.
Întreruperile fregvente produc, după cum să ştie, dereglări în funcţionarea instalaţiilor, accelerează
uzura lor.
În procesul de analiză s-a examinat ansamblul de măsuri pentru păstrarea a maşinilor şi instalaţiilor,
a tuturor mijloacelor fixe. S-a cercetat măsurile cu caracter de îngrijire curentă, profilactică, precum şi
cele de natură capitală care trebuie efectuate în termen scurt şi corespunzător calitativ, cu economie de
resurse.
3.2. Analiza utilizării potenţialului tehnic (mijloacelor fixe) la întreprinderea SRL

„Codreanca” Călărași
Analiza utilizării timpului de lucru al echipamentelor industriale

În analiza economico – financiară, pentru aprecierea folosirii timpului de lucru al maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor de lucru, principalul indicator l-a constituit gradul de utilizare a fondului de timp
maxim disponibil.
În conducere s-a utilizat indicatorii ca:
- gradul de programare şi folosire a fondului de timp de lucru;
- gradul de utilizare a fondului de timp de lucru calendaristic.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

Modelul gradului de folosire a fondului de timp maxim disponibil este:
Tl
Gmax =
T max
Tmax = Tc – (Tol + Tot + Trp) = 862000 – 737600 =124400
Tl = Tmax – Tn = 124400 – 8217 =116183
116183
Gmax = = 0,93
124400
Unde:
Gmax – gradul de folosire a fonduluii de timp maxim disponibil;
Tc – fondul de timp calendaristic;
Tmax – fondul de timp maxim disponibil;
Tl – fondul de timp lucrat;
Tol – fondul de timp aferent opririlor legate;
Tot - fondul de timp aferent opririlor tehnologice;
Trp - fondul de timp aferent reparaţiilor programate.
Modelul gradului de programare este:
T max 124400
Gp = = = 1.07 cu modalităţi identice de agregare.
Tc 116183
Modelul gradului de folosire a fondului de timp calendaristic:
Tl 140075
Gc = = = 0,29 cu agregare pe aceleaşi principii ca şi gradul de folosire a fondului
Tc 467200
disponibil.
În analiza economică în condiţiile prelucrării automate a datelor pentru aprecierea funcţiunii

sistemului în acest segment al activităţii, centrele de supraveghere şi reglare a ei pot dispune de
informaţii agregate sau analitice pe utilaje şi cauze ale timpului neutilizat (inclusiv cu structurare după
durată).
Pentru gradul de folosire a timpului de lucru, cerinţa este ca acesta să fie cât mai aproape de cel
maxim disponibil pentru asigurarea capacităţii de ofertă corelată cu volumul cererii.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Cauzele fregvente care determină utilizarea incompletă a fondului de timp maxim disponibil
privesc: difectele mecanice şi electrice, lista de materiale, lista de comenză, prelungirea timpului pentru
reparaţii etc.
Măsurile de înlăturare a cauzelor conduc la eliminarea efectului.
Pentru a folosi cât mai bine timpul diferetelor utilaje, s-a apelat la modelele oferite de matematică.
De exemplu, pentru utilizarea optimă a timpului utilajelor neînlocuibile (care execută în exclusivitate
anumite operaţii) s-a recomandat modelul:
 ti * x + z = T = 6(ore/rod) * 28 + 5 = 173 având ca restricţii:
a) restricţii privind fondul de timp pe unitate de produs:
 ti * x  T = 6 * 5000 = 30000  140075
a) restricţii privind volumul diferitelor produse:
 x  P = 5000  5000
b) restricţii de negativitate:
x  0 = 5000  0
în care:
x –cantitatea de produse în varianta tehnologică;
i – grupa de utilaje;
t – timpul pe unitatea de produs în varianta tehnologică consumat de utilajul;
y – rezerva de timp a utilajului;
T – fondul de timp disponibil.
Desigur s-a putut fi întroduse şi alte criterii de maximizare sau minimizare legate de folosirea
utilajelor, dar în cazul dat interesează optimizarea utilizării timpului de lucru.
Analizând folosirea extensivă a utilajelor s-a examinat şi respectarea regimului schimburilor în
stabilirea căruia trebuie să se aibă în vedere restricţii legate de desfacerea producţiei, de randament, de
economicitate în consumul de energie ş.a.
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

b) Analiza reflectării timpului de lucru în principalii indicatori ai performanţei economico –

financiare a întreprinderii Pentru utilizarea timpului de lucru al echipamentelor industriale au folosit
următorii indicatori ai performanţei economico – financiare a întreprinderii:
1. Producţia exerciţiului:
(Tu1 – Tu0) * r 0 = (408 - 403) * 11,92 = 59,6
2. Valoarea producţiei marfă fabricate:
(Tu1 – Tu0) * r 0 = (408 - 403) *11,92 = 59,6
Unde:
Tu – numărul de utilaje sau echipamente pentru care se stabileşte timpul de lucru;
t 0 – numărul mediu de ore programate pe un utilaj sau echipament industrial;
r 0 - randamentul mediu orar (stabilit pe baza producţiei exerciţiului şi, respectiv, a producţiei
marfă fabricată).
3. Valoarea cifrei de afaceri (producţiei vândute):
Qvo 3327262
(Tu1 – Tu0) * r 0 *  0 unde  0 = Qeo = = 2,1
1582017
(408-403) * 11,92 * 2,1 =710,43
4. Valoarea adăugată aferentă producţiei exerciţiului:
(Tu1 – Tu0) * r 0 *  0 = (408-403) * 11,92 * 1 = 59,6
Unde:  0 – valoarea adăugată la 1 leu producţia exerciţiului.

5. Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei producţia exerciţiului:
 Ao Ao   326071 687788 
   * 1000 =    * 1000 = 0,07
 Tu1 * ro Tuo * ro   408 * 11,92 403 * 11,92 
6. Profitul de exploatare:
a) prin valoarea producţiei exerciţiului:
Coala
UTM 521.8 251 ME

(Tu1 – Tu0) * r 0 * pre 0 = (408-403) * 11,92 * 1 = 59,6
Unde: pre 0 – profitul din exploatare la 1 leu producţie a exerciţiului.
b) Prin costurile cu amortizarea:
 Ao Ao   326071 687788 
-   * Qe1 = -    * 94248570 = - 717,51
 Tu1 * ro Tu * ro   408 * 11,92 403 * 11,92 
7. Profitul aferent cifrei de afaceri (limitată la producţia vândută):

a) prin valoarea cifrei de afaceri:
(Tu1 – Tu0) * r 0 *  0 * p rc = (408-403) * 11,92 * 2,1 * 1 = 125,16
Unde: p rc – profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri

b) prin costurile cu amortizarea:
 Ao Ao   326071 687788 
-   * Qe1 = -    * 1582017 = - 717,51
 Tu1 * ro Tu * ro   408 *11,92 403 *11,92 
8. Eficienţa capitalului social:
relatiile1,2,3,4,6 59,6  59,6  710,43  59,6  717,51

= = 0,017
Ks1 9645588
9. Eficienţa capitalului permanent:
relatiile1,2,3,4,6 59,6  59,6  710,43  59,6  717,51

Kper1
= =4,914; a scăzut faţă de anul precedent
139428
cu14,75%
10. Eficienţa capitalului propriu:
relatiile1,2,3,4,6 59,6  59,6  710,43  59,6  717,51

Kpr1
= = 7,14; a scăzut faţă de perioada
77589962
precidentă cu4,3%
Coala
UTM 521.8 251 ME
Măs Coala Nr. document Semnat Data 6
Rata profitului faţă de cifra de afaceri (rata comercială a rentabilităţii):
relatiile 7 231,32
Qv1
* 100 = * 100= 0,0245
94246570
11. Eficienţa activelor circulante de exploatare:
relatiile1,2,3,4,6 231,32
= =0,997
Ace1 231800
Unde: Ace – active circulante de exploatare.

12. Eficienţa muncii (caracterizeată pe baza profitului pe un salariat sau unitate de timp):
relatiile 6,7 relatiile 6,7 5138560,5  717,51 5137927,7

şi = = 114176,17 şi = 51,34
Ns1 T1 1540 140075
Unde: Ns 1 – numărul mediu de salariaţi (efectiv);

T1 – timpul de muncă total (efectiv).
13. Sistemul de echilibre financiare.
14. Capacitatea de autofinanţare şi remunerare a capitalurilor prin premisa ei – profitul.
Analiza randamentului echipamentelor industriale şi a reflectării lui în indicatorii
performanţei economico – financiare a întreprinderii
Se vor analiza următoarele puncte problematice ţi se vor reflecta în indicatorii economico financiari.
a) Analiza randamentului mediu şi marginal al echipamentelor industriale;
b) Analiza reflectării randamentului mediu în principalii indicatori ai performanţei economico –
financiare a întreprinderii;
c) Analiza randamentului mediu şi marginal al echipamentelor industriale.
Înainte de a se elabora problemele randamentului echipamentelor industriale s-a examinat situaţia
folosirii capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare acesteia.
Capacitatea de producţie a determinat ţinând seama de particularităţile subramurii în care- şi
desfăşoară activitatea în întreprindere.
Cu arie largă de aplicaţie în dimensionarea capacităţii de producţie s-au folosit urmatoarele relaţii:
- în cazul mai multor utilaje cu producţie exprimată pe unitate de timp şi dimensiune
(caracteristică):
n
Cp = 
i 1
K * Td * Iu
Coala
Măs Coala Nr. document Semnat Data UTM 521.8 251 ME
Unde: i – numărul de utilaje; K – mărimea caracteristicii utilajului; Td – timpul de lucru disponibil;
Iu - indicele tehnico – economic de utilizare;
- în cazul unor procese de fabricaţie continui pe un utilaj conducător complex ce formează
veriga conducătoare şi de realizare a unui produs se foloseşte aceeaşi relaţie de principiu în care K = 1, şi
anume:
Cp = 1 * Td * Iu = 1 * 238908 * 1,74 = 415699,92
În mod similar se determină capacitatea când este vorba de aceleaşi condiţii, dar de mai multe utilaje
ce formează veriga conducătoare, respectiv:
n
Cp = 
i 1
1 * Td * Iu = 408 * 1 * 238908 * 1,74 = 169605567,36
În situaţia proceselor de producţie complexe, când veriga conducătoare este formată din mai multe
utilaje ce participă la realizarea mai multor produse, capacitatea de producţie se stabileşte astfel:
 pentru perioada de bază (precedentă):
 mio * tdo
i 1
Cp0 =P0 * n = 4098215,04
 mio * teo
i 1
 pentru perioada de gestiune (curentă):
  * 
 mi1 * td1
i 1
Cp1 =P0 * 1   * n = 4124318,3
 100 
 mio * teo
i 1
Indecele de utilizare a capacităţii se calculează ca raportul volumului producţiei programate sau

efective la volumul maxim al producţiei conform capacităţii în perioada analizată.
Aceasta înseamnă că rezervele folosirii complete a capacităţii lor (în măsura cererii acoperitoare) s-
au referit la:
- folosirea parţială a capacităţilor noi intrate în funcţiune;
- existenţa unor locuri înguste;
- existenţa unor defecţiuni în aprovizionarea cu materiale;
Cp – capacitatea de producţie;
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

K – caracteristica utilajului (dimensiunea);

Td – timpul diusponibil de funcţionare;
Q 1069807
Iu – indicele tehnico – economic de utilizare, respectiv = = 1,74
K *T 1 * 140075
Ts – timpul de produse (sortiment);
Q – producţia pe unitate de timp;
Po – producţia în perioada de bază;
M – numărul de utilaje;
teo – timpul efectiv de funcţionare în perioada de bază;
 - creşterea (%9 productivităţii muncii faţă de perioada de bază;
 - ponderea factorilor intensivi în creşterea productivităţii muncii.
În ceea ce priveşte randamentul echipamentelor, în speţă a utilajelor se distinge pe de o parte
randamentul mediu, iar pe de altă parte, randamentul marginal.
Primul prezintă cantitatea fizică a producţiei (în cazuri posibile) sau valorică, pe unitate a factorului
utilizat care se poate exprima fie în numărul de echipamente, utilaje, fie prin timpul de lucru al acestora.
În aceste condiţii, randamentul mediu rezultă din relaţiile:
Q Q 1069807
r = sau = =1,74 care caracterizează de fapt expresia funcţiei de producţie:
Nu Tu 140075
Q f ( x)
r = = unde x – factorul de producţie.
X x
Cerinţa este ca r n > r n-1
Inegalitatea denoră indiscutabil creşterea utilizării echipamentelor industriale dacă randamentul este
exprimat fizic şi este în corelaţie cu cererea (aceasta presupune randamente pe produse sau producţie
omogenă).
În cazul randamentului valoric, inegalitatea poate fi rezultatul structurii producţiei sau preţurilor,
atunci când nu este asigurată comparabilitatea acestora.
Cel de al doilea, adică randamentul marginal, reflectă creşterea producţiei fizice sau valorice pe o
unitate suplimentară a factorului utilizat, exprimat în una din modalităţile menţionate mai sus.
Aşadar, randamentul marginal este egal cu raportul dintre variaţia producţiei (Q) şi variaţia
factorului utilizat (x).
Coala
UTM 521.8 251 ME

Q
În cazul funcţiei de producţie Q = f(x), randamentul marginal este egal cu
x
Tabelul 3.1. Variaţia factorilor de producţie
Factorul Producţia Randamentul Randamentul marginal Coeficientul de elasticitate a
variabil (xi) obţinută (Q) mediu ( r =
Q rm
( = rn) producţiei (E = )
Q xi r
)
Xi
1 2000 2000 2000 1,0
2 4000 2000 2000 1,0
3 5000 1667 1000 0,6
4 6000 1500 1000 0,7
5 7000 1400 1000 0,7
6 8000 1333 1000 0,75
7 3000 429 -4800 -11,2
8 3200 400 200 0,5
9 6000 667 3000 4,5
10 8000 800 2000 2,5
11 9000 818 1000 1,2
12 9000 750 0 0
Total 70200 13764 9400 2,25
După cum se observă, pe linia de evoluţie a factorului”x” de l1 2, Q sw acoperă din ce în ce mai

mult cu fiecare unitate suplimentară a acestuia (factorului „x”).
Deci, aici se înscrie zona randamentelor crescânde, fapt confirmat şi de coieficientul de elasticitate a
producţiei.
După acest moment, volumul producţiei continuă să crească dar intr-un ritm mai lent, ăn timp ce
randamentul marginal în continuare creşte.
Când volumul producţiei atinge maximum (9000), randamentul marginal este egal cu 0.
Se apreciază că o dată cu unitatea suplimentară 12 funcţia de producţie atinge maximum tehnic.
Se poate concluziona că:
- înăintea valorii maxime a lui r , rm > r , deci până aici randamentul mediu al factiorului x i
este în creştere şi denotă folosirea suboptimală a acesteia;
- la valoarea maximă a lui r apare egalitatea r = rm
aceasta denotă ca factorul xi este utilizat optimal din punct de vedere tehnic.
În context se fac două precizări, şi anume:
- zona randamentelor descrescânde rămâne în spaţiu de interes managerial deoarece în afara
luării în calcul a raportului fizic – valoric, se au în vedere şi alte variabile (cerere, păstrarea unei pieţe);
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

- zona randamentelor negative definită prin valorile randamentului marginal şi coeficientului de

elasticitate se exclude din calculul de eficienţă a factorului variabnil la nivelul agentului economic.
Referitor la coeficientul de elasticitate se face sublinierea că el facilitează înţelegerea corelaţiei
dintre dinamica factorului variabil şi cea a randamentului mediu şi marginal al acestuia.
Se menţionează că teoria marginalismului aplicată în domeniu are mai mult caracter conceptual –
managerial şi mai puţin de folosire practică riguroasă.
b) Analiza reflectării randamentului mediu în principalii indicatori ai performanţei economico –
financiare a întreprinderii.
Creşterea (scăderea) randamentului mediu al echipamentelor (în principal utilajelor) industriale a
reflectat în următorii indicatori economico – financiari ai întreprinderii ca:
1. Valoarea producţiei exerciţiului:
Tu1* ( r 1 - r 0) = 140075 * (1107,64 – 1082,03) = 3587320,75
2. Valoarea producţiei marfă fabricate:
Tu1* ( r 1 - r 0) = 140075 * (1107,64 – 1082,03) = 3587320,75
3. Valoarea cifrei de afaceri aferente producţiei vândute:
Tu1* ( r 1 - r 0) *  0 = 140075 * (1107,64 – 1082,03) * 2,1 = 7533373,5
4. Valoarea adăugată aferentă producţiei exerciţiului:
Tu1* ( r 1 - r 0) *  0 = 7533373,5
5. Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei producţia exerciţiului:
 Ao Ao   63958 63958 
   * 1000 =    * 1000 = - 0,01
 Tu1 * r1 Tu1 * ro   140075 * 1107 ,64 140075 * 1082, 03 
6. Profitul din exploatare:

a) prin valoarea producţiei exerciţiului:
Tu1* ( r 1 - r 0) * pre 0 = 140075 * (1107,64 – 1082,03) *1 7533373,5

Coala
UTM 521.8 251 ME

b) prin costurile cu amortizarea:
 Ao Ao   63958 63958 
-   x Qe1=    x 1582017 = 15,82
 Tu1 * r1 Tu1 * ro   140075 * 1107 , 64 140075 * 1082, 03 
7. Profitul aferent cifrei de afaceri (producţiei vândute):

a) prin valoarea cifrei de afaceri:
Tu1x ( r 1 - r 0) x  0 x pr 0 = 140075 x (1107,64 – 1082,03) x 2,1 x 1 =7533373,5
b)prin costurile cu amortizarea:
 Ao Ao   63958 63958 
   x Qe1 x  0 =    x 1582017 x 1 = 15,82
 Tu1 * r1 Tu1 * ro   140075 * 1107 , 64 140075 * 1082, 03 
7. Eficienţa capitalului social:
relatiile1,2,3,4,6 37308167,14
= = 6908,92
Ks1 54000
Se foloseşte distinct fiecare relaţie ce reprezinţă o formă a efectului şi se raportează la capitalul

social.
9. Eficienţa capitalului permanent:
relatiile1,2,3,4,6 37308167,14
Kper1
= = 267,58
139428
10. Eficienţa capitalului propriu:
relatiile1,2,3,4,6 37308167,14
Kpr1
= = 6908,92
139428
11. Rata profitului faţă de cifra de afaceri (rata comercială a rentabilităţii):
relatiile 7 7533373,5  15,82

Qv1
* 100 = * 100 = 226,4
3327262
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

12. Eficienţa activelor circulante de exploatare:
relatiile1,2,3,4,6 37308167,14
= = 400,6
Ace1 93129
13. Eficienţa muncii caracterizeată pe baza profitului pe un salariat sau unitate de timp:
relatiile 6,7
=334817,3
Ns1
14. Sistemul de echilibre financiare (autofinanţare, acoperirea financiară a activelor circulante cu

fond de rulment ş.a.).
15. Capacitatea de remunerare a capitalurilor prin premisa ei – profitul.
Diagnostic static şi dinamic privind eficienţa ztilizării mijloacelor fixe (capitalului fix) pe baza
principalilor indicatori sintetici
În analiza diagnostic static şi dinamic privind eficienţa utilizării mijloacelor fixe s-a considerat
operaţionali din punct de vadere al capacităţii informaţionale următorii indicatori:
1) Producţia exerciţiului la 1000 lei mijloace fixe:
Qe 1582017
modelul M f * 1000 = * 1000 = 11970,56
132159
2) Valoarea producţiei obţinute destinate livrării (producţia marfă) la 1000 mijloace fixe care
reprezintă indicatorul ce se corelează cu capacităţile de producţie:
Qf 1582017
Mf
* 1000 = * 1000 = 11970,56
132159
3) Valoarea adăugată la 1000 lei mijloace fixe reprezintată prin modelul:
Va 316403
Mf
* 1000 = * 1000 = 2394,1
132159
Constituie un indicator ce reflectă capacitatea factorilor producţiei (inclusiv tehnici şi tehnologici)

de a crea şi adăuga valoare bunurilor şi serviciilor.
Va – Qf = 2394,1 – 11970,56 = -9576,46

Coala
UTM 521.8 251 ME

Va – Pe = 2394,1 – 3875,7 = -1481,6
4) Cifra de afaceri producţia vândută la 1000 lei mijloace fixe având ca model:
CA 3327260
Mf
* 1000 = * 1000 = 25176,2
132159
5) Profitul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe având ca model:
Pe 512210
Mf
* 1000 = * 1000 = 3875,7
132159
Unde: Pe – profitul din exploatare.

6) profitul aferent cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:
P 819462
Mf
* 1000 = * 1000 = 6200,57
132159
În favoarea opţiunii pentru un sistem de indicatori care lărgesc paleta investigaţiei fenomenului s-au
invocat mai multe argumente ca să se compare indicele valorii adăugate la 1000 lei mijloace fixe cu cel
al producţiei obţinute destinate livrării (marfă) la 1000 lei mijloace fixe ca să poată fi remarcată influenţa
reducerii cheltuielilor materiale, atunci când primul este mai mare decât cel de al doilea şi compararea
acelaşi indice al valorii adăugate ce cel al profitului exploatării la 1000 lei, pentru a releva mutaţii în
structura valorii adăugate (de exemplu, creşterea ponderii profitului).
Analiza diagnostic pe baza producţiei obţinute destinate livrării (marfă) la 1000 lei mijloace fixe
S-a făcut diagnostic pe baza valorilor în trei momente ale producţiei marfă la 1000 lei mijloace fixe.
Tabelul 3.2. Diagnosticarea valorilor de producţie marfă la 1000 lei mijloace fixe
Indicatori Pn-1 Pn Pn/ Pn-1 Pn+1 Pn-1

1. Producţia obţinută destinată livrării fabricată în
1532161 1582017 1,.0325 1674325 1,0927
preţuri de vânzare (mii lei)
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe (mii lei) 129922 132159 1,0172 137423 1,0577
3. Valoarea producţiei obţinute (marfă) la 1000 lei
11792,9 11970,6 1,0151 12180 1,0328
mijloace fixe (lei)
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

4. Eficienţa mijloacelor fixe pe baza raportului 1,77/
147/
sporurilor absolute efect-efort 9432
1069007
63
5. eficienţa mijloacelor fixe pe baza indicelor de
corelaţie
a) raportul creşterilor indicilor 6,429 6,852
b) raportului nivelului indicilor efect-efort 1,015 1,033
Pe baza valorilor obsolute ale producţiei obţinute (marfă) la 1000 lei mijloace fixe se remarcă o
creştere a eficienţei acestora deoarece:
Qfn Qfn  1 1582017 1532161

M fn
* 1000 > M fn  1 * 1000 = * 1000 > * 1000 = 11970,6 > 11792,92
132159 129922
Şi respectiv:
Qfn  1 Qfn Qfn  1 1674325 1582017

M fn  1
* 1000 > M fn * 1000 > M fn  1 * 1000 = * 1000 > * 1000 >
137423 132159
1532161
* 1000 =
129922
12180 > 11970,6 > 11792,92
Acelaşi lucru îl confirmă:

a) indicele valorii producţiei marfă la 1000 lei mijloce fixe:
Qfn Qfn  1 Qfn

I * M fn > 1, respectiv I * M fn  1 >I* M fn > 1
1582017 1674325 1582017

1582017* > 1, respectiv 1582017 * >1582017* >1
132159 137423 132159
18936743,49 > 1, respectiv 12974871,12 > 18974349 > 1
Unde: I – reprezintă indicele utilizării absolute a mijloacelor fixe

b) nivelul eficienţei reultat din rapotul sporurilor efect-efort.
Qf
Şi în acest caz, cu căt M f faţă de baza de comparaţie este > 1, cu atât denotă o eficienţă mai
mare;
Coala
UTM 521.8 251 ME

c) indicele de corelaţie efect-efort stabilit fie pe baza creşterilor, fie ca simplu raport al
indicelui fiecăruia.
d) Eficienţa este pusă în evidenţă de inegalitatea ic > 1.
Analiza diagnostic a eficienţei mijloacelor fixe pe baza producţiei obţinute (marfă) la 1000 lei
implică şi o cerecetare de tip factorial prin care se relevă legături ale fenomenului ce lărgesc spectrul
diagnosticului şi baza de evaluare a activităţii.
Ca model factorial de corelaţie determinist, în analiza valorii producţiei obţinute (marfă) la 1000 lei
mijloace fixe a folosit:
 M f
Qf
 Mf  Tu sau T – timpul de muncă (18275,94)
 Qf
 r sau Wh - producţia medie orară (1082,03)
Fig. 3.1.
Separarea influienţelor cu folosirea ipotezei economice (iterării factorilor) s-a efectuat în modul
următor:
1. Influienţa valorii medii a mijloacelor fixe:
 Qfn Qfn  1   1582017 1532161 

 
 M fn  M fn  1  * 1000 =    * 1000 = 180
   132159 129922 
Cu indicele „0” s-a notat orice nivel de comparaţie (perioada precedentă, nivel previzionat sau
programat), iar indice !1! s-a notat perioada curentă, nivelul realizat sau efectiv.
2. Influienţa valorii producţiei obţinute (marfă):
Qf  Qfn  1 1582017  1532161

M fn
* 1000 = * 1000 = 377,24
132159
Modificării timpului de lucru:
(Tu1  Tuo ) * r 0 (140075  135326) * 1082,03

* 1000 = * 1000 = 38881,65
M f1 132159
Modificări randamentului mediu orar sau modificării producţiei medii orare:
Coala
UTM 521.8 251 ME
Tu1 * ( r1  r 0) 140075 * (1107,64  1082,03
* 1000 = * 1000 = 27143,97
M f1 132159
Pentru acelaşi fenomen s-a utilizat şi modele multiplicative de tip factorial, ca de exemplu:
Qf  M fa Qf  1582017  23395,48 1582017 

a) M f * 1000 =   * 1000 = * 1000 =  *  * 1000 =
 M f * M fa 
  132159  132159 23395,48 
11970,6 = 11492
În care au fost agregaţi doi factori – variabile: ponderea mijloacelor fixe active în total mijloce fixe
M fa
, respectiv compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe sau capitalului fix şi producţia obţinută
M f
Qf
(marfă) la 1 leu mijloce fixe activ M fa e , adică eficienţa mijloacelor fixe active;
Qf  M fa Q max Qf 
b) M f * 1000 =  * 1000 = 11970,6 = 11439,11
 M f * M fa * Q max 
 
Q max
În acest caz a apărut ca variabil M fa ă , ce reflectă o limită maximă a eficienţei mijloacelor fixe
Qf
active în perioada dată (Qmax – reprezintă capacitatea de producţie exprimată valoric), şi Q max , care
exprimă gradul de folosire a capacităţii.
Tabelul 3.3. Indicii abaterii valorii de producţie
Nivel de comparaţie
Nivel realizat Abateria + (-)
Indicatori (Pn-1, programat,
în Pn 3=2-1
previzionat)
1. Valoarea producţiei obţinute (marfă) în preţuri
17103428 17053572 +49856
de vânzare exclusiv TVA ( lei)
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe (mii lei) 130810 132159 +1349
3. Valoarea medie a mijloacelor fixe active (mii
23510,08 23395,48 -885,4
lei)
4.Timpul de lucru al echipamentelor industriale
135326 140075 +4749
(ore)
5. Timpul de muncă (ore) 383266 1462075 +78809
6. Randamentul mediu orar (lei) 18443,54 18275,937 -167,603
7. Producţia medie orară (lei) 1107,64 1082,03 -25,61
8. Valoarea producţiei marfă la 1000 lei mijloce
11792,9 11970,6 +177,7
fixe
9. Capacitatea maximă mii lei 1623017
Coala
UTM 521.8 251 ME

Ca ordin de mărime, abaterea valorii producţiei marfă a fost nesemnificativă. Dar prezintă interes
sensurile şi mărimea influienţei diferiţilor factori cu care s-a operat în modelele prezentate anterior.
Qf
Aşa de exemplu, pe baza modelului calsic de corelaţie  M f , influienţa este egală cu 974,75 lei
şi se explică prin:
1.  M f = +1394 lei
2.  Qf = +49856 din care:
2.1.  Tu = 78809, respectiv  T = 4749
2.2.  r = -167,603 respectiv  W h = -28,61
Ca elemente esenţiale ale diagnosticului în această situaţie s-au reţinut
a) aprecierea pozitivă a creşterii valorii producţiei obţinute (marfă) la 1000 lei mijloce fixe;
b) deşi masa mijloacelor fixe existente în funcţiune a crescut (după cum se remarcă pe seama
celor active), situaţia se consderă normală în sensul asigurării premiselor creşterii volumului producţiei
reclamat de cerere.
De fapt, creşterea valorii medii a mijloacelor fixe are loc în condiţiile în care Iof > I M f ;
c) s-a apreciat favorabil influienţa creşterii valorii producţiei obţinute care poate fi datorată, atât
âvolumului fizic al producţiei, cât şi calităţii acesteia reflectată în nivelul mediu al preţurilor de vânzare.
În cazul care producţia nu este exprimată în preţuri comparabile înseamnă că în valoarea producţiei se
reflectă şi dinamica lor determinată de factorii pieţii (inclusiv inflaţia).
d) s-a reţinut ca aspect pozitiv faptul că sporul producţiei a fost realizat exclusiv pe seama
randamentului mediu (fiind vorba de randamentul mediu, trebiue luată în considerare influienţa structurii
producţiei şi a preţurilor);
e) neutilizarea completă a fondului de timp de lucru, datorată în principal neaprovizionării ritmice
cu materiale şi unor opriri accidentale ale echipamentelor industriale, este considerată o rezervă a
creşterii valorii producţiei şi, deci, a contribuţiei la satisfacerea unui volum sporit al cererii (în cazul
cererii deschise).
Pentru a estima dinamica viitoare a indicatorului de eficienţă s-a examinat ţinând seama de variabila
timp, unde s-a folosit funcţia:
f(t) = y = a + bt
Analiza diagnostic pe baza valorii adăugate la 1000 lei mijloace fixe

Pentru analiza diagnostic s-a folosit modele de tip determinist (de corelaţie, multiplicative,
combinate) şi de tip aleatoriu.
Coala
UTM 521.8 251 ME

Din prima categorie fac parte:

a) modele de corelaţie:
VA 28797411,97
Mf
* 1000 = * 1000 = 21789,97
132159
Unde: VA = Qf * v a;
v a - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie marfă;
b) modele multiplicative:
VA 28797411,97
Mf
* 1000 = * 1000 = 21789,97
132159
c) modele combinate:
va
VA 1
Mf
* 1000 = M fa Qf
* 1000 = 2183,9
*
Mf M fa
Potrivit modelului de corelaţie, modificarea valorii adăugate la 1000 lei mijloace fixe a fost
explicatăfactorial astfel:
1. Influienţa valorii medii a mijloacelor fixe (s-a notat cu indice „0” nivelul de comparaţie):
 VAo VAo 
 
 M f 1  M f 1 * 1000 = -0,05
 
2. Influienţa sumei valorii adăugate:
VA1  VAo
M f1
*1000 = 75,45
Din care:
2.1.Influienţa valorii producţiei obţinute (marfă):
(Qf 1  Qfo) * vao

* 1000 = -222,31
M f1
Coala
UTM 521.8 251 ME

Din care datorită:

2.1.1. Modificări timpului total de muncă:
(T 1  To ) * who * vao
* 1000 = 6998,69
M f1
2.1.2. Modificări producţiei medii orare:
T 1 * ( wh1  who) * vao

* 1000 = 5157,35
M f1
Influienţa valorii adăugate la 1 leu producţia marfă:
Qf 1 * (va  vao)
* 1000 = 488,59
M f1
Din care datorită:

2.2.1. Modificări structurii producţiei:
r
Qf 1 *( va  vao)
* 1000 = 119,7
M f1
r
va =  gi1 * vaio = 1423,81
100
Unde: gi – ponderea valorică a produselor, iar vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie obţinută
(marfă) pe produse.
2.2.2. Modificării valorii adăugate la 1 leu producţie obţinută (marfă) pe produse:
r
Qf 1 *( va  vao)
* 1000 = 0
M f1
În acelaşi timp s-a evidenţiat ca laturi mai umportante ale fenomenului următoarele:
a) Influienţa valorii adăugate avându-se în vedere cerinţa ca acesta să crească mai rapid decât
valoarea medie a mijloacelor fixe (IVA > I M f).
Coala
UTM 521.8 251 ME 6

b) Influienţa valorii producţiei obţinute (marfă) a cărei creştere poate contribiu esenţial le
eficienţa mijloacelor fixe (aici se reflectă volumul cererii, precum şi factorii formării preţurilor pe piaţă);
în acest sens este important ca asiogurarea sporului valorii producţiei să se realizeze exclusiv pe seama
producţiei medii orare (în condiţii date de structură şi preţuri).
c) Contribuţia valorii adăugate la 1 leu producţie marfă pe produse (se are în vedere că în acestă
influienţă se oglindesc consumurile fizice de materiale, preţurile de cumpărare ale acestora, preţurile
produselor fabricate, şi unele şi altele aflate sub incidenţa pieţii).
d) Influienţa structurii producţiei care, ca mecanism, se explică prin creşterea ponderii (valorice) a
unor produse cu valoare adăugată la 1 leu mai mare sau mai mică decât cea medie a nivelului de
comparaţie.
Indiferent însă de sens, situaţia se apreciază normală dacă este urmare a structurii cererii.
Aprecierea utilizării timpului de muncă (considerată ca rezervă a sporului producţiei cu acelaşi
număr de salariaţi).
Pe baza modelului combinat (prima exprimare), abaterea valorii adăugate la 1000 lei mijloace fixe
se explică astfel:
1.Influienţa ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe (a compoziţiei tehnologice):
 
 
 vao vao 
 1

1  *1000 = 2,58 - 2,44 = 140%
 
  1 *  o  1 * o 
2.Influienţa valorii producţiei marfă la 1 leu mijloace fixe active:
vao vao

1 1 = 2,19 - 2,6 = -0,41
1 *  o 1 * o
3. Influienţa valorii adăugate medii la 1 leu producţie obţinută (marfă):
va1 vao

1 1 = 0,12
1 *  o 1 * o
Din care datorită:

Modificări structurii producţiei obţinute (marfă):
Coala
UTM 521.8 251 ME

 
 r 
 va vao 
 *1000 = 121,95
 1 1 
 
  1 *  o  1 * o 
Modificări valorii adăugate la 1 leu producţie obţinută (marfă):
 
 r 
 va1 va 
 *1000 = 0,12
 1 1 
 
 1 *  o 1 *  o 
În diagnosticarea pe acestă cale se evidenţiază în plus reflectarea compoziţiei tehnologice a

mijloacelor fixe în eficienţa mijloacelor fixe active.
Şi în acest caz se face prognozarea pe perioade scuste ca şi în cazul producţiei obţinute (marfă) la
1000 lei mijloace fixe pe baza funcţiei f(t) = y + a + bt.
Totodată, aproximarea valorii viitoare a variabilei dependente (valoarea adăugată la 1 leu mijloace
fixe) se poate realiza şi în funcţie de una sau mai multe variabile independente.
De exemplu, se poate aproxima valoarea adăugată într-un moment viitor ţinând seama de dinamica
valorii producţiei obţinute (marfă) la 1 leu mijloace fixe, de cheltuielile materiale la 1 leu producţie
obţinută (marfă), de productivitatea muncii ş.a.
Analiza diagnostic a utilizării mijloacelor fixe pe baza profitului la 1000 lei
Capacitatea de sinteză caracteristică profitului poate servi edificator şi în aprecierea folosirii
mijloacelor fixe (capitalului fix).
Şi în acest caz sunt operaţionale tipurile de modele deterministe şi aleatorii (în cazul primelor
utilizându-se modele de corelaţie multiplicative şi combinate).
Ca modele deterministe de corelaţie luând ăn considerare ca efect profitul aferent cifrei de afaceri
(cu aprofundarea acestuia prin sisteme factoriale diferite) avem:
P
a) M f *1000 = 25176,2 unde: P = CA * pr = 3327262;
P
b) M f *1000 = 1146840,9 unde: P = T * wh * pr = 151565352,25;
P Kpr CA P
c) M f *1000 = 143,48 unde: P = Kper * Kper * Kpr * = 18962,48.
CA
Coala
UTM 521.8 251 ME

În sistemul de modele multiplicative se pot valorifica următoarele:
P  M fa Qf CA P 
a) M f *1000 =   *1000 = 13818,5;
 M f * M fa * Qf * CA 
 
P  M fa CA P 
b) M f *1000 =   *1000 = 3626,1;
 M f * M fa * CA 
 
P  M fa Qf CA VA P 
c) M f *1000 =   *1000 = 13715,74;
 M f * M fa * Qf * CA * VA 
 
Ca modele deterministe combinate se socotesc utile:
pr
P 1
a) M f *1000 = M fa CA
* 1000 = 25000;
*
Mf M fa
pr
P 1
b) M f *1000 = M fa Qf CA
* 1000 =1388,88.
* *
Mf M fa Qf
Simbolizări complementare la cele precedente:

P – profitul aferent producţiei marfă vândută (cifrei de afaceri);
pr - profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri (producţie vândută);
CA – cifra de afaceri;
VA – valoarea adăugată aferentă cifrei de afaceri luată în calculul eficienţei;
Kper – capitalul permanent;
Kpr – capitalul propriu;
p - preţul mediu de vânzare exclusiv TVA;
C – costul complet pe produse.
P
Pe baza primului model de corelaţie  M f se explică prin:
1. Influienţa valorii medii a mijloacelor fixe (efortului):

Coala
UTM 521.8 251 ME

 Po Po 
 
 M f 1  M fo  * 1000 = 2,3
 
1. Influienţa sumei profitului (efectului):

Din care datorită
P1  Po
M f1
* 1000 =1475,17
Modificări valorii producţiei vândute (cifrei de afaceri):
 n n

  qv1 * pi1   qvo * pio  * pro
 i 1 i 1  * 1000 = 3159,42
M f1
Din care:
2.2.1. Modificări volumului producţiei:
 n n

  qv1 * pio   qvo * pio  * pro
 i 1 i 1  * 1000 = 156999,91;
M f1
2.1.2. Modificări preţurilor de vânzare (la preţuri medii):
 qv1 * pi1 *  pr1  pro  * 1000 = 23,708

n
i 1
M f1
Pe baza modelului s-a observat că suma profitului este expresie a efectului reflectă pe de o parte,
dinamica valorii producţiei vândute (marfă) în care s-a regăsit volumul bunurilor şi serviciilor
reprezentând cererea în satisfacerea cîreia este angajat agentul economic şi dinamica preţurilor negociate
sub impactul factorilor pieţii, pe de altă parte, profitul la 1 leu producţia vândută, prin influienţa
structurii, preţurilor de vânzare (ca mărimi medii) şi costurilor pe produse.
Pe baza modelului multiplicativ „b”, eficienţa mijloacelor fixe s-a explicat prin:
1. Influienţa ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fide (compoziţiei tehnologice):
 M fa1 M fao  CAo Po 

  * * * 1000 = 143,5
 M f 1 M f  M fao CAo 
Coala
UTM 521.8 251 ME

2. Influienţa cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active:
 M fa1  CA1 CAo  Po 

 *   *
 * 1000 = 1,912
 M f 1  M fa1 M fao  CAo 
3. Influienţa profitului mediu la 1 leu producţie vândută (cifra de afaceri):
 M fa1 CA1  P1 Po 
 * *   * 1000 = 3,384
 M f 1 M fa1  CA1 CAo 
Diagnoza pe baza acestui model ne-a evidenţiat impactul asupra eficienţei mijloacelor fixe a trei
factori semnificativi:
a) compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe;
b) eficienţa mijloacelor fixe active;
c) profitul la 1 leu cifra de afaceri.
După modelul combinat „a” s-a explicat factorial astfel:
P
 M f * 1000 = 3875,71
1. Influienţa ponderii mijloacelor fixe active (compoziţiei tehnologice):
 
 
 pro pro 
 1

1  *1000 = 265;
 
 1 * o o *  o 
2. Influienţa valorii cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe:
 
 
 pro pro 
 1

1  *1000 = -0,04%;
 
  1 *  1  1 * o 
3. Influienţa profitului la 1 leu cifra de afaceri:

 
 
 pr1  pro 
 1  *1000 =1,625
 
 1 *  1 
Coala
UTM 521.8 251 ME

Concluziile ce se desprind sunt identice cu cele precedente întrucât factorii aceiaşi, dar sunt cuprinşi
în alt sistem de calcul.
Pentru diagnosticul strategic şi în acest caz, pe termen scurt sau cel mult mediu, se poate aproxima
valoarea profitului la 1000 lei mijloace fixe pe baza:
- extrapolării trendului funcţie de timp, respectiv f(t) = y = a + bt;
- explorării valorii, funcţie de una sau mai multe variabile independente (de exemplu, în funcţie
de cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe);
- scenarizării prin iterare a valorilor probabile ale factorilor-variabile independente.
3.3 Analiza influienţei utilizării mijloacelor fixe asupra rentabilităţii întreprinderii
Aprecierea performanţelor unei întreprinderi necesită luarea în consideraţie a indicatorului

„randamentului activelor” care se calculează cu ajutoru relaţiei:

____________________________
Este necesar să se facă distincţia între indicatorii privind randamentul activelor,productivitate şi

rotaţia activelor.
În timp ce pentru evaluarea randamentului activelor se iau în consideraţie activele folosite pentru a
obţine un anumit volum de producţie, productivitata, exprimată în volum, măsoară producţia obţinută
prin consumarea unui anumit volum de factori de producţie.
Rotaţia activelor, ca indicator, se calculează cu ajutorul relaţiei:
Producţia (exprimată în preţuri 2011)

94246370
____________________________ = = 1,74 ;
54131892
Activele întreprinderii (în preţuri 2011)
2011 = 1,81
Se poate constata că în timp ce randamentul activelor în volum ţine seama de stocurile de activ la o
anumită producţie, rotaţia activelor în preţuri curente ţine seama de stocurile de activ de care dispune
întreprinderea în raport cu o anumită producţie, în anul 2011 rotația activelor a scăzut în comparație cu
anul precedent cu 0,07 .
Coala
UTM 521.8 251 ME

Eficacitatea – Sub raport economic, pentru evaluarea performanţelor unei întreprinderi se foloseşte
şi termenul de eficacitate, care se poate calcula cu ajutorul relaţiei:
Rezultatul exploatării, în volum (după reţinerea impozitelor)

Eficacitatea 2010 = ---------------------------------------------------------------------------- =
Activele întreprinderii, în volum
8382529
= = 0,15
54131892
În mod practic, eficacitatea reprezintă expresia în volum a rentabilităţii economice.

Rata eficacităţii se poate determina şi ca un produs între rata productivităţii şi rata randamentului
activelor, potrivit următoarei relaţii de calcul, care foloseşte componentele evidenţiate anterior:
Rezultatul exploatării, în volum Rezultatul exploatării, în volum

(după reţinerea impozitelor) (după plata impozitelor)
----------------------------------------- = ----------------------------------------- *
Activele întreprinderii, în volum Activele întreprinderii, în volum
(eficacitatea) (eficacitatea)

____________________________ = 0,15*1,74 = 0,26
Eficacitatea, ca indicator, calculată ţinând seama de volum, aşa cum rezultă din formulele interioare,
face abstracţie de modul cum valoarea adăugată obţinută de întreprindere este repartizată pe factorii de
producţie folosiţi, reprezentând un indicator util de măsurare a performanţei întreprinderilor.
Competitivitatea – Pentru exprimarea performanţelor unei întreprinderi se operează şi cu termenul
de „competitivitate”.
Competitivitatea unei întreprinderi poate exprima capacitatea acesteia de a vinde un anumit produs,
de o calitate comparabilă, la un preţ egal sau inferior faţă de cel al principiilor săi concurenţi.
Competitivitatea mai poate exprima capacitatea întreprinderii de a pune la punct tehnici de
fabricaţie, de organizare sau de vânzare superioare în raport cu cele ale principalelor întreprideri
concurente.
Coala
UTM 521.8 251 ME

În prima abordare menţionată, termenul de „competitivitate” se apropie de indicatorii care măsoară

rentabilitatea sau profitaabilitatea, în timp ce în cea de a doua abordare, termenul, sub raportul
conţinutului, se apropie de indicatorii de eficacitate sau de rentabilitate [3].
În procesul desfăşurării activităţii economice – financiare, întreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite mijloace fixe active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea
înterprinderii de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de la cumpărători şi a
achita datoriile acestora. Unul din indicatorii de bază ai utilizării eficiente a utilajelor fixe active este
rentabilitatea mijloacelor fixe active, care poate fi determinată după următoarewa formulă:
Profitil până la impozit

Rentabilitatea mijloacelor fixe active = ------------------------------------------------- * 100% =
Valoarea medie a mijloacelor fixe active
3626256
= * 100% = 7,00 %
51754664
 După media cronologică în bazacarţii mari conform formulei
1 / 2 A1  A2  A3  ... An  1  1 / 2 An
A=
n 1
Unde:
A - valoarea mijloacelor fixe active;
A1 – soldul valorii activelor la începutul perioadei;
A3, A4, An-1 – soldul valorii activelor la începutul fiecarei următoare luni;
An – soldul valorii mijloacelor fixe active la finele perioadei.
 După media aritmetică simplă în baza datelor bilanţului contabil
A la începutul perioadei + A la sfîrşitul perioadei

50784093 52725235
A= --------------------------------------------------------------- = = 51754664
2
2
Nivelul rentabilităţii mijloacelor fixe poate creşte sau reduce fie prin majorarea sau micşorarea
nivelului rentabilităţii vânzări, fie pe accelerarea sau încetarea rotaţieie activelor.
Nivelul rentabilităţii mijloacelor fixe active este determinat de influienţa următorilor factori:
 Modificarea rentabilităţii venit din vânzări;
Coala
UTM 521.8 251 ME

 Modificarea numarului de rotaţii ale activelor.
Reprezentarea factorială se poate efectua după următoare formulă
PRI PRI VV PRI VV

Rm.f.a. = *100 = * = * = 3,71
A A VV VV A
Unde
Rm.f.a. – rentabilitatea mijloacelor fixe active;
PRI – profitul pânî impozit;
VV – venit din vânzări:
A - valoarea medie a activelor totale;
PRI
- rentabilitatea venitului din vnzări;
VV
VV
- numărul de rotaţii ale activelor totale [5]
A
O astfel de analiză vizează utilizarea extensivă şi intensivă a mijloacelor fixe pe de oparte, şi
reflectarea acestora în indicatorii de repformanţă ai firmei, pe de altă parte. Sarcinile puse în analiză ca:
analiza folosirii utlajului, mişcarea şi starea funcţioanlă a mijloacelor fixe în dinamică, calculul şi
aprecierea influienţei factorilor privind asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe au fost realizate.
A fost constatat că la întreprinderea SA Codreanca Calarași valoarea totală a mijloacelor fixe pe
parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 1941142 lei. Această abatere a fost determinată de
modificările pozitive intervenite la toate tipurile de mijloace fixe cu excepţia clădirilor.Ponderea părţii
active a mijloacelor fixe la finele anului de gestiune a constituit 48%.Conform rezultatelor obţinute
observăm că la întreprinderea analizată coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe are tendinţa de
creștere.
Astfel, dacă în anul precedent acest indicator a atins nivelul de 36,98%, în anul de gestiune el a
crescut până la 41,12%.
Reducerea capacităţii mijloacelor fixe de la 11,97 la 11,71, bani arată că ritmul sporirii producţiei
fabricate faţă de nivelul programat depăşeşte ritmul respectiv al valorii medii a mijloacelor fixe de
producţie, ceea ce a influienţat pozitiv asupra randamentul acestora.
Rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem, că întreprindrea în cauză dispune de
rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Randamentul mijloacelor fixe de producţie s-a mărit faţă de anul precedent de la 11,74 la 11,92 lei.
Această abatere a fost condiţionată de influienţa unui sistem de factori, care la răndul său, pot depinde
sau nu de activitatea desfăşurată în perioada de gestiune.
Pentru mobilizarea rezervelor interne evidenţiate în practică sunt necesare măsuri concrete ce vor
înlătura cauzele neitemeiate în momentul asigurării cu mijloace fixe şi utilizării acestora la
întrteprinderea pe viitor.
Coala
Concluzie
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico – material bine argumentat. Mijloacele fixe ocupă un loc predominat între factorii de
producţie, deoarece este cel mai mobil element al acestora.
Mijloace fixe sunt bunuri ale întreprinderii, care se folosesc în activitatea economică a perioadă
specifică şi transformându-şi costul în producţia fabricată treptat, pe măsura utilizării lor.
Mijloacele fixe pot asigura prin structura şi conţinutul său, precum şi gradul de utilizare, o
corcondanţă justificată cu resursele materiale consumate şi forţa de muncă antrenată în sfera de
producţie. O dată cu trecerea la economia de piaţă s-a preconizat crearea unor astfel de întrewprinderi
care promovează o utilizare mult mai eficienţă, a potenţialului tehnic, unor tehnologii performante,
echipamentelor industriale, moderne, formelor şi metodelor noi de organizare a procesului de producţie
pe teren.
Reeșind din aceasta se poate justifica că gradul de asigurare şi a eficienţei utilizării mijloacelor fixe
ale întreprinderii constituie un compartiment semnificativ al analizei factorilor de producţie.
Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării ecestora, de regulă, se începe cu
examinarea structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică. La prima etapă a
analizei şi examinează structura mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii şi modificările întervenite
pe parcursul anului de gestiune în dinamică tab.2.1.
În baza calculaţiei se poate constata că la întreprinderea Codreanca SRL valoarea totală a
mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu cu 1941142 lei. Aceaastă abatere a fost
determinată de modificările pozitive intervenite la toate tipurile de mijloace fixe, cu exepţia clădirilor.
Ponderea părţii active a mijloacelor fixe la finele anului de gestiune a constituit 48 %.
Conform rezultatelor obţinute observăm că la întreprinderea analizată coeficientul uzurii acumulate
a mijloacelor fixe are tendinţa de creștere. Astfel, dacă în anul precedent acest indicator a atins nivelul de
36,98 %, în anul de gestiune el s-a redus până la 41,12 %.Acesată situaţie a contribuit la scăderea
coeficientului utilizării mijloacelor fixe .O atenţie deosebită s-a atras analizei eficienţei utilizării
mijloacelor fixe de producţie în baza indicatorilor generalizatori sintetice 2.2
Examinând datele din tabel se observă că la întreprinderea analizată randamentul mijloacelor fixe s-
a majorat faţă de nivelul programat cu 0,26 lei, ceea ce se apreciează pozitiv.
Reducerea capacităţii mijloacelor fixe de la 11,97 la 11,71, bani arată că ritmul sporirii producţiei
fabricate fată de nivelul programat depăşeşte ritmul respectiv al valorii medii a mijloacelor fixe, ceea ce
a înfluienţat pozitiv asupra randamentului acestora. Măritul întreprinderii constă şi în faptul că
randamentul mijloacelor fixe de producţie a sporit în condiţiile respectării concordanţei justificate dintre
ritmurile majorării productivităţii medii pe un muncitor în schimb cu durata maximă (91,7%) şi
înzestrarea muncii cu mijloace fixe (89,9%).
Coala
Randamentul mijloacelor fixe de producţie s-a marit faţă de anul precedent de la 11,71 la 11,97.
Acastă abatere a fost condiţionată de influienţa unui sistem de factori, care la rândul său, pot
despune sau nu de activitatea desfăşurată în perioada de gestiune.
Tot la acest capitol s-a analizat calculul influienţei factorilor privind folosirea extensivă şi intensivă
a utilajului la devierea volumului producţiei fabricate. Folosind datele din tab 2.3. vom efectua analiza
factorii a randamentului mijloacelor fixe de producţie 2.4.
În baza datelor obţinute se poate constata că randamentul mijloacelor fixe de producţie a sporit faţă
de nivelul programat sub înfluienţa pozitivă a factorului 2 , care a contribuit la majorarea indicatorului
rezultativ cu 0,32, concomitnt sub influienţa negativă a factorului 1
(ponderea părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor de producţie)
indicatorul rezultativ s-a redus cu 0,06, deci rezultatele analizei ne dau posibilitatea să deducem că
întreprinderea în cauză despune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Astfel, dacă ponderea părţii active a mijloacelor fixe de producţie, va atinge nivelul programat,
randamentul acestor mijloace fixe se va majora suplimentar 0,06.
Ultima etapă a analizei situaţiei privind folosirea maşinelor şi utilajelor prevede calculul şi
apricierea influienţei următorii 2 factori:
1. modificarea fondului de timp efectiv de lucru în utilaj-ore (factor cantitativ);
2. modificarea productivităţii medii pe utila-ore (factor cantitativ).
Pentru acesta se utilizează următorul tabel analitic (2.8). Din acest tabel, rezultă că majorarea
volumului producţiei fabricate faţă de nivelul programat cu 50846 lei a fost asigurată de influienţa
următorilor 2 factori:
- modificarea fondului de timp efectiv de lucru în utilaj-ore care a contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ cu 86901,89 lei;
- modificarea productivităţii medii pe utilaj-ore care a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu
36040,14 lei.
Dacă productivitatea medie pe utilaj-ore va atinge nivelul programat, volumul producţiei fabricate
se va majora suplimentar cu 37443 mii lei.
Coala

În urma analizei efectuate se pot recomanda următoarele propuneri:
 în urma analizei factoriale putem constata că întreprinderea poate majora rentabilitatea prin
atragerea de investiții pentru înnoirea mijloacelor fixe proprii (nu în lohn)
 în calitate de rezerve interne privind majorarea nivelului rentabilității activelor cu destinație
de producție pe viitor poate servi utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe și a stocurilor de
mărfuri și materiale;
- tehnologic,
- prin instruirea personalului cu privire la utilajul nou introdus,
- prin pregătirea din timp a locului unde urmează a fi instalat utilajul;
 acumularea de venituri în urma vînzării mijloacelor fixe în stare funcţională, în cazul
înlocuirii lor cu altele noi.
 utilizarea la o capacitate mai marea a tuturor utilajelor recent procurate, prin organizarea
procesului tehnologic astfel încît acest lucru să fie posibil;
 efectuarea controlului permanent asupra stării de funcţionare a utilajelor în special a celor cu
termenul de uzură mai mare;
 efectuarea periodică a lucrărilor de reparaţie a mijloacelor fixe în scopul prevenirii
deteriorării lor;
 reducerea timpului de staţionare a utilajelor noi:
- prin încarcarea uniformă a procesului tehnologic,
- prin instruirea personalului cu privire la utilajul nou introdus,
- prin pregătirea din timp a locului unde urmează a fi instalat utilajul;
 acumularea de venituri în urma vînzării mijloacelor fixe în stare funcţională, în cazul
înlocuirii lor cu altele noi.
Coala

6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
Măs Coala Nr. document Semnat Data LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
Măs Coala Nr. document Semnat Data 2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
Măs Coala Nr. document Semnat Data LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
Măs Coala Nr. document Semnat Data 2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Coala
LL.2051.01.25.014.RA.11.06 6
Coala
2301. PC.B-19.07.ME
Introducere
Teza de licenţă a fost efectuată în baza întreprinderii S.A.” Codreanca ” Călărași. Întreprinderea
dată a fost infiinţată în anul 1976, cu numărul scriptic al personalului în anul curent de 445 persoane.
Conform actelor se preocupă cu producerea îmbrăcămintei în serii medii şi mari, prestarea serviciilor de
prelucrare în regim lohn ş.a.
Scopul şi obiectivele organizaţiei:
De a asigura:
1. de a obţine creşterea exportării în Federaţia Rusă;
2. de a lărgi pieţele de desfacere cu 2 – 3 ţări;
3. de a spori venitul cu 10 % comparativ cu anul precedent;
4. de a ridica venitul cunoştinţelor şi calificării profesionale a personalului.
Eficienţa unei firme într-o economie concurenţială sunt asigurate şi de măsură în care această
dispune de un potenţial material ai cărui parametrii tehnici şi funcţionali corespund noilor exigenţe ale
economiei contemporane.
Aceasta presupune existenţa unui potenţial tehnic corespunzător ca volum, structura, calitate, care
să ofere firmei posibilitatea realizării unei producţii în concordanţă cu exigenţele pieţei interne şi
înternaţionale.
Cel mai important factor de asigurare a creşterii producţiei, reducerii costurilor şi sporirii
eficienţei economice a activităţii firmelor este sporirea eficienţei folosirii mijloacelor fixe. Îmbunătăţirea
folosirii lor asigură creşterea producţiei fără investiţii suplimentare.
Eficienţa folosirii fondurilor fixe este determinată de structura, starea şi vechimea utilajelor.
Pentru a caracteriza starea mijloacelor fixe, în lucrarea dată se analizează randamentul mijloacelor fixe,
capacitatea lor, modificarea lor etc.
Mijloacele fixe sunt bunuri ale întreprinderii, care se folosesc în activitatea economică o perioadă
specifică şi transferîndu-şi costul în producţia fabricată treptat, pe măsura utilizării lor. Ele se mai numesc
şi fonduri fixe.
Crearea şi utilizarea de noi mijloace de muncă, de noi fonduri fixe nu numai că determină tipul
intensiv al reproducţiei, dar potenţiază şi acţiunea altor factori calitativi ai dezvoltarii.
Analiza utilizării eficiente a fondurilor fixe constituie o problemă centrală a conducerilor
unităţilor economice.
Coala

6
Datorită faptului ca mijloace fixe sunt supuse unui proces continuu de uzură şi amortizare şi că
ele influienţează nivelul profitului, este necesară utilizarea completă şi eficienţa a mijloacelor fixe reclamă
acţiuni ca: intensificarea exploatării raţionale, întreţinerea şi repararea în condiţii optime a instrumentelor
de muncă, precum modernizarea tehnologiilor, respectarea disciplinei tehnologice şi folosirea mai activă a
amortizării ca pârghie de influienţare a îmbunătăţirii activităţii.
În analiza dinamicii mijloacelor fixe se urmăreşte evoluţia valorii medii pe perioadă scurtă şi
lungă şi pe principalele categorii de mijloace fixe, o atenţie deosebită se va da acelor categorii de mijloce
fixe productive care paticipă în mod direct la procesul de producţie (producere).
Analiza dinamicii mijloacelor fixe este în primul rînd o problemă internă a firmei prin care se
evidenţiază, pe de o parte, materializarea investiţiilor, iar pe de altă parte, legătura cu dinamica efectelor ce
le produce, masa acestora.
Operarea cu dinamica mijloacelor fixe pe o perioadă mai mare de un an înseamnă efectuarea unor
calcule suplimentare pentru asigurarea corelaţiei dintre volumul fizic şi valoarea mijloacelor fixe sau între
ponderea mijloacelor fixe active şi indicatorii de eficienţă a mijloacelor fixe în totalitatea lor. Cu cât este
mai mare ponderea echipamentelor industriale, utilajelor în general a mijloacelor fixe active, cu atât este
mai puternică influienţa exercitată asupra unor valori de eficienţă a mijloacelor fixe în totalitate ca:
(volumul producţiei, valoarea adăugată, profitul la 1000 lei mijloacelor fixe). Însă există şi o limită după
care eficienţa începe să scadă.
Scopul analizei date este:
 analiza utilizării timpului de lucru al echipamentelor industriale;
 analiza reflectării timpului de lucru în principalii indicatori ai performanţei economico-
financiare a întreprinderii (eficienţa capitalului social, permanent şi propriu; rata profitului
şi eficienţa activelor circulante de exploatare,valoarea cifrei de afaceri) ;
 analiza rentabilităţii mijloacelor fixe;
Coala

Coala Cu Tabela

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coala Cu Tabela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

Mijloacelor fixe si necesitatea analizei acestora

1.1. Noţiune de mijloace fixe şi clasificarea lor

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

UTM 521.8 251 ME

Mijloace fixe, în funcţie de componenţa naturală şi substanţială, se subdivizează în următoare grupe:

UTM 521.8 251 ME

I.2 Aprecierea generala a fluxului de mijloace fixe

Se cunosc două tipuri de evaluarea a activelor materiale pe temen lung.

UTM 521.8 251 ME

UTM 521.8 251 ME

UTM 521.8 251 ME

UTM 521.8 251 ME

1.2. Uzura mijloacelor fixe

UTM 521.8 251 ME

UTM 521.8 251 ME

În vederea determinării normei amortizării ce urmează a face obiectul programelor financiar-

în care: Kaa – cota anuală de amortizare;

în care: Kaa – cota anuală de amortizare;

UTM 521.8 251 ME

în care: Kpa – cota proporţională de amortizare;

în care: Kad – cota anuală degresivă;

UTM 521.8 251 ME

în care: Kad1 – cota de amortizare degresivă fără influienţa uzurii morale;

UTM 521.8 251 ME

în care: P – parcursul în km sau mii km.

Obiectul calculării uzurii nu pot fi:

UTM 521.8 251 ME

Metoda liniară. În conformitate cu această metodă, valoarea uzurbilă a obiectului va fi

Metoda în raport cu volumul de produse fabricate (de producţie).Uzura calculată, conform

UTM 521.8 251 ME

UTM 521.8 251 ME

2.1 Prezentarea întreprinderii SRL „Codreanca” Călărași

Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, se începe cu examinarea

UTM 521.8 251 ME

IVPF > IMFa < IMF

Kutil =100 – Kuzur = 100-0,21 = 99,78 %

UTM 521.8 251 ME

MF int rd .120, col 4

Acest coeficient permite evaluarea eforturilor investiţionale, a orientării politicii investiţionale:

Anul precedent Anul de gestiune

Kutil = 100 – 31,14 = 68,85 % Kutil = 100 – 29,25 = 70.74 %

Conform rezultatelor obţinute observăm că la întreprinderea analizată coeficientul uzurii

2.3. Analiza utilizării mijloacelor fixe

UTM 521.8 251 ME

 Maşini şi utilaje de forţă;

Deci, durata medie de exploatare a maşinilor şi utilajelor de lucru examinate la întreprinderea

UTM 521.8 251 ME

Kinteg = (Kext * Kint) : 100 (%).

UTM 521.8 251 ME

Tabelul 2.2. Analiza fondului de timp maxim disponibil în dinamică

Anul Abaterea (+,-) faţă de anul:

Note 1. Fondul de timp calendaristic în utilaj-ore (T c) se determină ca produsul dintre numărul de

Tc = 365 * 2 * 8* 1175 = 6862000 utilaj-ore;

 Pentru anul de gestiune

Tc = 365 * 2 * 8 * 1190= 6949600 utilaj-ore

UTM 521.8 251 ME

Tn = 4737600 ore (2009);

1. Cauzele fregvente care determină utilizarea incompletă a fondului de timp maxim

UTM 521.8 251 ME 6

unde:  VPF – modificarea volumului producţiei fabricate în urma sporirii coeficientului

UTM 521.8 251 ME

Semne Abaterea Inclusiv sub