2020

Теmа 1: Activitatea comercială în cadrul general al relațiilor de piață

1.Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ.

2.Principii de evaluare a stocurilor de mărfuri şi structuri de preţuri.

Ol.
În conformitate cu art.3 din Legea cu privire la comerțul interior nr.231 din
23.09.2010, comerțul este definit ca o activitate de întreprinzător inițiată în baza
raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau
procurate, precum și în domeniul executării diverselor lucrări și prestării serviciilor
aferente vânzării mărfurilor, având ca scop satisfacerea intereselor economice
private și asigurarea unei surse de venit.
Deci, comerţul (activitatea comercială) - genul de activitate economică
desfasurată de persoane fizice si juridice constând in cumpararea-vânzarea cu
amănuntul a mărfurilor, fabricarea sau comercializarea produselor de alimentaţie
publică, organizarea consumului lor, prestarea de servicii suplimentare la vânzarea
marfurilor.
Comerţul este о sferă de activitate foarte atractivă şi prestigioasă, ce are ca
scop activitatea de intermediere între producător şi cumpărător nemijlocit.
Activitatea comercială se desfaşoară de agenţii economici care au statut de
intermediari între producători şi consumatorii de bunuri materiale. Scopul
activităţii comerciale este cumpărarea marfurilor şi vânzarea acestora la un preţ
mai mare cu scopul obţinerii profitului.
Circulaţia mărfurilor în unitatea comercială reprezintă succesiunea acestora
din sfera producţiei în cea a consumului ре calea schimbului de mărfuri efectuat
prin intermediul banilor. În ansamblul operaţiilor şi fenomenelor economice
efectuate de unităţile comerciale, prevalează operaţiile marfare, adică achizitia,
stocarea si vânzarea mărfurilor.
Deci, circulatia marfurilor trece prin cîteva etape (căi):
1. Achiziționarea (aprovizionarea) - care reprezintă procesul de transportare a
marfurilor din proprietatea producătorului (vânzătorului) în cea a cumpărătorului
în baza contractelor încheiate. La această etapă contabilitatea are drept scop
calcularea costului mărfurilor procurate.

Aici există 2 momente:

a) momentul intrării marfurilor în patrimoniul entității: când se verifică dacă
coincid momentul facturării marfurilor şi recepţia respectivă: în cazul dat
apar diferite situaţii (decalaj între momentul cumpărării și momentul intrării
mărfurilor):
 0- ideală - când toate 3 momente coincid,
1- facturarea marfurilor primite dar recepţia lor neefectuată până la acest
moment,
2- mărfurile sunt primite, recepţionate dar nefacturate;
3- b) momentul achitarii - plată anticipată, ulterioară, integrală sau
parțială, în numerar sau prin virament, în lei sau valută străină ori în alte
echivalente ale acestora și bunuri valorice.

2. Stocarea - reprezintă formarea unor anumite rezerve de mărfuri

la depozitele unităţilor comerciale. Rolul stocurilor de mărfuri la entitate
constă în asigurarea unei rezerve necesare de mărfuri pentru vânzarea
neîntreruptă. Stocurile pot fî de câteva
tipuri:
0-în dependeţă de perioada care se ia în calcul:
 iniţiale,
 curente (la о anuită data a perioadei)
 finale;
1-în dependenţă de locul unde se află:
 stocuri in circulatie,
 în transport,
 la deposit,
 în gestiune (detergent folosit de firmă din stocul propriu).

3. Vânzarea (comercializarea) - reprezintă procesul transmiterii marfurilor

din proprietatea entității comerciale în proprietatea cumpăratorilor în
baza unui acord reciproc. Din punct de vedere contabil, momentul vânzării
mărfurilor se consideră momentul întocmirii documentului sau încasării
banilor. La etapa vânzării contabilitatea urmăreşte două momente:
1. dacă momentul vânzării marfurilor coincide cu momentul livrării;
2. momentul achitării influenţează asupra organizării contabilităţii vânzării
mărfurilor şi depinde de tipul de unitate comercială despre care este vorba.
Activitatea comercială se bazează ре relaţiile schimbului de mărfuri
reglementate de cerinţele legale şi conjuctura pieţei de desfacere, iar obiectul
acestor relaţii îl constituie marfa.
Mărfurile reprezintă bunurile economice achiziţionate de către agenţii
economici în scopul revânzării în aceeaşi stare, indiferent de forma de vânzare (cu
amănuntul sau cu ridicata).
Obiectivele puse în faţa contabilităţii operaţiilor comerciale, în etapa actuală,
pot fi redate sub următoarele aspecte:
 0• Controlul continuu al integrităţii patrimoniului entității, ceea ce presupune
evidenţa strictă a existenţei şi rotaţiei activelor şi pasivelor disponibile, cu
predilecţie a stocurilor de mărfuri, precum şi supravegherea activităţii
persoanelor cu răspundere materială;
1• Supravegherea respectării condiţiilor contractelor economice, care prevede
urmărirea prioritară a relaţiilor economice cu partenerii prin respectarea
reciprocă a obligaţiilor asumate;
2• Organizarea corectă a documentării operaţiilor cu mărfurile prin verificarea
prealabilă a justeţei acestor operaţii, precum şi reflectarea lor corectă în
registrele contabile;
3• Verificarea plentitudinii aprovizionărilor şi vânzărilor de mărfuri, prin
înregistrarea la timp a costului mărfurilor vândute şi a veniturilor din
vânzări, controlul asupra preţurilor aplicate şi inventarierea periodică а
stocurilor de marfa;
0• Constatarea, înregistrarea şi stabilirea rezultatelor fînanciare generate de
activitatea comercială şi relevarea rezervelor privind sporirea profitului;
1• Calcularea şi reflectarea justă a sumelor impozabile şi executarea corectă şi
în termen a decontărilor la buget.

Relaţiile dintre unităţile de comerţ cu ridicata şi cele cu amănuntul deseori sunt

asigurate prin, reţele de intermediari, dar şi prin agenţi comerciali, brokeri, dealeri,
distribuitori, comercianţi mici etc.
Dealer-ul este persoana fizică sau juridică care comercializează mărfuri en
detail cumpărate anterior en gros. De obicei, dealerul este reprezentantul unei
firme sau companii recunoscute şi face parte din reţeaua acesteia de dealeri.
Distribuitorul este reprezentantul, de regulă, exclusiv al producătorului sau
importatorului, care într-un anumit areal, intervine în circuital mărfurilor între
producător sau importator şi alţi comercianţi. Firma de distribuție, de obicei,
dispune de depozite proprii şi de legături durabile cu producătorii, reprezentându-1
pe producător pe piaţă.
Entitățile practică activitatea de comerţ în conformitate cu următoarele forme
distincte:
1. Activitatea comercială cu ridicata sau comerţul cu ridicata -reprezintă
vânzarea mărfurilor în cantităţi (partizi) mari, care se furnizează vânzătorilor cu
amănuntul.
2. Activitatea comercială cu amănuntul sau comerţul cu amănuntul -constituie
comercializarea mărfîirilor şi prestarea serviciilor către consumatori pentru
folosinţă personală, casnică şi familială, precum şi către întreprinderile, instituţiile
şi organizaţiile din sfera socială pentru consum direct.
 3. Servicii comerciale, inclusiv alimentaţia publică - reprezintă procesul de
pregătire, preparare și servire a produselor proprii precum şi procurate în scopul
revânzării prin intermediul reţelei proprii de desfaceri: laboratoare, magazine de
patiserie şi cofetărie, bufete, cantine, baruri, cafenele, restaurante etc.
Intreprinderile de comerţ, care practică activitate de comercializare en gros, pot
avea operaţii de vânzare cu amănuntul şi invers, fară a se specializa direct pe un
singur tip de activitate. Ţinând cont de aceasta, se vor aprecia următoarele criterii
atribuite vânzării cu ridicata:
2• vânzarea mărfurilor se execută în partidă, volumele, preţurile şi termenele de
livrare şi achitare sunt prevăzute într-un contract încheiat între vânzător şi
cumpărător, iar operația se documentează prin factură sau alte documente ce
însoţesc mărfurile la vânzare;
3• vânzarea mărfurilor se execută agenţilor economici în scopul utilizării lor în
activitatea de întreprinzător;
4• vânzarea mărfurilor se prestează societăţilor necomerciale în scopul utilizării
în cadrul unor activităţi specifice, în afară de consum;
5• vânzarea mărfurilor către instituţiile statale, în conformitate cu contractele
de livrare încheiate cu aceste organizaţii.

Pentru vînzarea cu amănuntul sunt valabile următoarele condiţii:

6• vânzarea mărfurilor către persoane fizice pentru consum personal, familial şi
alte scopuri necomerciale;
7• vânzarea mărfurilor cu bucata, la metru sau la kilogram, în cantităţi mici sau
reduse, cu plată nemijlocită în momentul vânzăriişi prin eliberarea bonului de
casă;
8• vânzarea mărfurilor către agenţii economici pentru utilizare în alte scopuri,
decât cele comerciale, cu respectarea ordinii de documentare a cosumului
acestora;
9• vânzarea mărfurilor prestată asociaţiilor obşteşti cu condiţia utilizării lor în
activităţi statutare, exceptând comercializarea.

O2.
Evaluarea (preţul) reprezinta expresia monetară care acoperă integral vânzarea-
cumpărarea unei mărfi sau unui serviciu, în condiţii concrete de timp şi de loc.
Există un sir de categorii ce delimitează şi structurează preţurile:
0-preţuri contractuale (preţuri de negociere între cumpărător şi vânzător),
1-preţuri de piaţă,
2-preţuri de livrare,
3-preţuri de cumpărare,
 4-preţuri de vânzare etc.
Unitățile de comerţ cu ridicata țin evidenţa mărfurilor la preţ de achiziţie, iar
cele cu amănuntul - la preţ de vânzare.
Pretul de achizitie a mărfurilor se formează din cheltuielile suportate pentru
procurarea acestora, în care se includ sumele plătite furnizorului pentru mărfuri şi
cheltuielile de transport-aprovizionare (СТА).

Evaluarea stocurilor de mărfuri se face în urmatoarele momente:

1. La intrare in patrimoniul (iniţială)
2. La ieşirea din patrimoniu (curentă)
3. La inventariere (curentă)
4. La data intocmirii situațiilor financiare (evaluare finală).
La intrarea in patrimoniu mărfurile cumpărate se evaluează la valoarea de
intrare care se determină în mod diferit şi depinde de sursa de intrare a
mărfurilor:
• procurate de la furnizor:
Valoarea de intrare = costul de achizitie + СТА -TVA – reduceri oferite de
furnizori;
• intrate din producţia proprie:
Valoarea de intrare = Costul de producție (costuri directe de materiale + costuri
directe salariale, inclusiv CAS și PAM + CIP);

• mărfuri intrate din diferite surse (barter, cu titlu gratuit) – la valoare

contractuală.

Evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri ieşite prin vânzare sau producere, se

face prin mai multe metode:
0-metoda FIFO
1-metoda costului mediu ponderat
2-metoda identificării specifice.

Evaluarea finală a marfurilor la întocmirea situațiilor financiare se

efectuează la valoarea cea mai mică dintre costul de achizitie şi valoarea
realizabilă netă (VRN) - care reprezintă preţul probabil de realizare diminuat cu
cheltuielile probabile de vânzare.

Exercițiul 1. La finele perioadei de gestiune entitatea dispune de următoarea

informaţie despre marfa X: - cantitatea mărfii in stoc - 1000 buc. X 10 lei/buc,
-preţul probabil de vânzare unitar - 15 lei, -cheltuieli probabile de vânzare p/u 3
perioade (pe unitate):
1) 3 lei; 2) 6 lei; 3) 2 lei.
 Se cere: de evaluat stocurile de mărfuri in toate 3 perioade (la întocmirea
situațiilor financiare).
1 perioadă:
Cost achiz. = 10 lei x 1 000 = 10 000 lei
VRN=(15-3) x 1 000 = 12 000 lei
Val. finală =10 000 lei (înregistrări în contabilitate nu se fac).
2 perioadă:
Cost achiz.=10 000 lei
VRN=(15-6) x 1 000 = 9 000 lei
Val finală =9 000 lei
În contabilitate se va întocmi formula contabilă:
Dt 714 1 000
Ct 217 1 000.

3 perioadă:
Cost achiz.=10 000 lei
VRN=(15-2) x 1 000 = 13 000 lei
Val. finală = 10 000 lei (înregistrări în contabilitate nu se fac).
În unităţile comerciale se utilizează următoarele categorii de preţuri :
1. preţul de intrare a producătorului (preţ de achizitie)
2. preţul de vânzare cu ridicata
3. preţul de vânzare cu amănuntul fară şi cu TVA.

La aprecierea preţului de vânzare, în afara celui de achizitie, se include interesul

economic al vânzătorului exprimat prin adaosul comercial care reprezintă
suprapreţul valoric aplicat costului de achiziție a mărfurilor, suficient pentru
acoperirea cheltuielilor de activitate comercială şi generarea de profit.
Principalele caracteristici ale adaosului comercial sunt:
0-mărimea adaosului comercial se stabileşte de către vânzător, dar se
negociază cu cumpărătorul în momentul vânzării;
1-mărimea adaosului comercial fluctuează odată cu fluctuatia preţului de
vânzare pe grupe sau sortimente de mărfuri;
5-nivelul adaosului comercial se diferenţiază în funcţie de natura mărfurilor
destinate vânzării şi de nivelul profitului aşteptat;
6-mărimea adaosului comercial se aplică la valoarea mărfurilor fară TVA şi
fără alte cheltuieli suplimentare însumate la preţ, din motiv că unitatea de
comerţ comercializează mărfuri şi nu cheltuieli de transport (spre exemplu),
iar profitul comerțului se formează prin veniturile obţinute din vânzările de
mărfuri.
 În situaţia în care evaluarea mărfurilor se face la preţ de vânzare, acesta, la
rândul său, poate fi menţinut la nivelul preţului de achiziţie, interesul vânzătorului
fiind conţinut în reducerile acordate la pret. Reducerile sunt practicate de vânzător
şi pot fi de două tipuri:
3-reduceri cu caracter comercial
4-reduceri cu caracter financiar.
In RM in calitate de reducere de preţ se utilizează noţiunea de rabat comercial
(nu este о noţiune perfectă).
Reducerile cu caracter financiar apar sub forma sconturilor de decontare ce
constau în reduceri acordate clienţilor, care îşi achită mărfurile achiziţionate
înainte de termenul de exigibilitate a datoriei.
Modul de determinare a valorii de cumpărare este prezentat prin următorul
exemplu (A):
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. lei
1. Prețul producătorului (de contract) 32 000
2. TVA 6 400
3. Cheltuieli de transport 1 000
4. TVA aferentă cheltuielilor de transport 200
5. Cheltuieli aferente asigurării mărfurilor 1 100
6. Cheltuieli de încărcare-descărcare 700
Prețul de cumpărare a mărfurilor (1+3+5+6) 34 800
Valoarea de procurare 41 400

Modul de determinare a a costului de achiziție și a prețului de vânzare este

prezentat prin următorul exemplu (B):
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 120
2. TVA (20%) - ? 24
3. Cheltuieli de transport 8
4. TVA aferentă cheltuielilor de transport (20%) - ? 1,6
5. Cheltuieli aferente asigurării mărfurilor 1
6. Cheltuieli de încărcare-descărcare 0,7
7. Adaos comercial – 35% (?) 42
Costul de achiziție a mărfurilor - ? 129,7
Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 171,7
Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) - ? 206,04
Ex.2. Calculati preţul de vânzare cu amănuntul (incl. TVA) având următoarea
informaţie: unitatea comercială a achiziţionat de la furnizor un lot de marfa ce
constituie 600 un. x 18 lei/buc. (incl. TVA), cheltuielile de transport constituie 400
lei (fara TVA), adaosul comercial -30%.
REZOLVARE:
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 9000
2. TVA (20%) - ? 1800
3. Cheltuieli de transport 400
4. Tva 80
5. Adaos comercial – 30% (?) 1*30% 2700
6. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 9400
7. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 12100
8. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 14520
Exerciţii la tema „Activitatea comercială în cadrul general al relațiilor de piață"

Pentru E.1 -E.4 se cere:

1. De calculat:
- costul total şi unitar de achiziție
- prețul total şi unitar de vânzare cu amănuntul (incl. TVA) al mărfii primite.

Е.1. Unitatea comercială „A" procură de la fumizorul „B" marfa cu

următoarele condiţii:
0- 1000 unităţi a câte 25 lei fiecare (fară TVA)
1- cheltuielile de transport suportate de fumizor - 2400 lei (incl.TVA)
- cheltuielile de încărcare-descărcare - 3000 lei (cu forţele proprii)
4- adaos comercial - 30%.
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 25000
2. TVA (20%) - ? 5000
3. Cheltuieli de transport 2000
4. Tva 400
5. Cheltuieli de incarcare descarcare 3000
6. Adaos comercial – 30% (?) 1*30% 7500
7. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 30000
8. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 37500
9. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 45000-
45
E.2. Unitatea comercială „A" procură la fumizorul „B" marfa cu următoarele condiţii:
5- 2500 unităţi a câte 300 lei fiecare (incl. TVA)
6- cheltuielile de transport suportate de cumpărător - 4000 lei
7- cheltuielile de încărcare-descărcare suportate de fumizor - 3000 lei (fară TVA)
8- adaos comercial - 40%.
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 625000
2. TVA (20%) - ? 125000
3. Cheltuieli de transport 4000
5. Cheltuieli incarcare descarcare 3000
Tva 600
6. Adaos comercial – 40% (?) 1*30% 250000-
100
7. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 632000
8. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 882000
9. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 1058400-
423.36
E.3. Unitatea comercială „A" procură la fumizorul „B" marfa cu următoarele condiţii:
9- 3000 unităţi a câte 350 lei fiecare (fară TVA)
10- cheltuielile de transport suportate de fumizor - 6000 lei (incl. TVA)
- cheltuielile de încărcare-descărcare suportate de cumpărător - 3000 lei
- adaos comercial - 50%.
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 1050000
2. TVA (20%) - ? 210000
3. Cheltuieli de transport 5000
4. tva 1000
5. Cheltuieli incarcare descarcare 300
6. Adaos comercial – 50% (?) 1*50% 525000
7. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 1058000
8. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 1583000
9. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 1899600-
633.2
E.4. Unitatea comercială „A" procură la fumizorul „B" marfa cu următoarele condiţii:
11- 3500 unităţi a câte 450 lei fiecare (fară TVA)
12- cheltuielile de transport suportate de fumizor - 9000 lei (incl. TVA)
-cheltuielile de încărcare-descărcare suportate de fumizor - 3600 lei (fară TVA)
- adaos comercial - 60%.
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 1575000
2. TVA (20%) - ? 315000
3. Cheltuieli de transport 7500
4. tva 1500
5. Cheltuieli incarcare descarcare 3600
6. tva 720
6. Adaos comercial – 60% (?) 1*50% 945000
7. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 1586100
8. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 2531100
9. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 3037320-
867.81
E.HH. Unitatea comercială „A" procură la fumizorul „B" marfa cu următoarele condiţii:
13- 2 000 unităţi a câte 60 lei fiecare (incl. TVA)
14- cheltuielile de transport suportate de fumizor – 4 000 lei (fără TVA)
-cheltuielile de încărcare-descărcare suportate de fumizor - 3600 lei (fară TVA)
- adaos comercial - 20%.
Nr. Elrmrnte le incluse în valoarea de cumpărare Suma,
crt. mii lei
1. Prețul producătorului (de contract) 100000
2. TVA (20%) - ? 20000
3. Cheltuieli de transport 4000
4. tva 800
5. Cheltuieli incarcare descarcare 3600
6. tva 800
6. Adaos comercial – 20% (?) 1*50% 20000
7. Costul de achiziție a mărfurilor - ? 1+3 107600
8. Prețul de vânzare (fără TVA) - ? 5+6 127600
9. Prețul de vânzare (incl. TVA – 20%) 7*20%+7 153120-
76.56