SISTEMUL BUGETAR

Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace băneşti ale organelor

administraţiei publice, constituie în scopul îndeplinirii funcţiilor ce le revin. Sistemul bugetar
este determinatde structura organizatorică a statelor ce pot fi unitare sau de tip federal.
Conform prevederilor ,,Leii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” nr. 847
din 24 mai 1996, sistemul bugetar al RM (denumit şi buget public naţional) include (schema 1):

1. Bugetul de stat, definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru

implimentarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului:
În comformitate cu ,,Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”, veniturile bugetului de
stat includ:
- Venituri curente ;
- Venituri de operaţiuni de capital şi de transferuri de capital (venituri din
privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe, încasări din vînzarea
patrimoniului de stat a terenurilor şi a activelor nemateriale);
- Granturi.

2. Bugetele unităţilor adinistrativ-teritoriale includ bugetele satelor, oraşelor

, raioanelor, bugetele unităţilor teritorial-autonome cu statut juridic special, bugetele municipiilor
Chişinău şi Bălţi.
Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ:
a) venituri proprii, care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute
de fiecare teritoriu în parte;
b) încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor şi alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice
finanţate de la buget;
c) defalcări de la veniturile generale de stat, comform normativelor
procentuale stabilite;
d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al
unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal
Bălţi şi bugetul municipal Chişinău şi transferurile de la acestea la
bugetele locale;
e) defalcări de la impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor
procentuale.
Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau din
alt buget şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori;

3. Bugetul asiurărilor sociale de stat, definit ca totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor

sistemului naţional de asigurări sociale;

4. Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Bugetul de stat constituie principala componentă a sistemului bugetar.

Sub aspect juridic bugetul de stat este definit ca un act în perioada care se înscriu veniturile
şi cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă determinată de timp, de regulă, 1 an.

Sub aspect economic, bugetul de stat exprimă relaţii economice, care iau naştere în procesul
repartiţiei PIB, în legătură cu îndeplinirea funcţiilor statului. Aceste relaţii se manifestă în dublu
sens: pe de o parte ca relaţii prin care se prelevează resurse băneşti la dispoziţia statului, pe de o
altă parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.
 Sub aspect material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace
băneşti la dispoziţia statului, în care se încasează venituri şi din care se efectuează cheltuieli din
partea statului.
Orice buget de stat trebuie să corespundă unor cerinţe denumite principii bugetare:
anualitatea, universalitatea, unitatea, specializarea, publicitatea, echilibrul bugetar, neafectarea
veniturilor bugetare.

1. Universalitatea. În conformitate cu acest principiu veniturile şi cheltuielile

bugetare trebuie înscrise în bugetul de stat în sumele lor totale (ex.: în
cayurile cand realizarea veniturilor presupune efectuarea unor cheltuieli
prealabile, acest principiu nu permite înscrierea în buget numai a soldului
dintre venituri şi cheltuieli);
2. Unitatea presupune că veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, exprimate în
sumele lor totale, trebuie să fie înscrise într-un singur document;
3. Publicitatea bugetului după ce este aprobat de către Parlament, bugetul de
stat trebuie să fie expusă opiniei publice prin publicarea lui în Monitorul
Oficial;
4. Anualitatea are 2 semnificaţii şi se poate referi:
a) la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul;
b) la perioada de tip în care se încasează veniturile şi se efectuează
cheltuielile înscrise în buget.
5. Specializarea bugetară – potrivit acestiu principiu, veniturile trebuie
reflectate în bugetul de stat după surse de provenienţă, iar cheltuielile – după
destinaţii;
6. Neafectarea veniturilor bugetare – potrivit acestui principiu veniturile
încasate în bugetul de stat se depersonalizează şi nu se permite, ca un venit
concret, să fie utilizat pentru acoperirea unei cheltuieli concrete;
7. Echilibrul bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor buetare din
contul veniturilor bugetare ordinare. Depăşirea veniturilor ordinare de către
cheltuielile efectuate din bugetul de stat constituie deficit bugetar. Printre
cauzele deficitului bugetar se enumeră: evaziunea fiscală, inflaţia, creşterea
cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului de stat şi pentru deservirea datoriei
de stat, alţi factori.

În Republica Moldova sursele de finanţare a deficitului bugetar se împart în:

1. Surse interne, care includ: împrumuturile BNM, împrumuturile acordate de

alte instituţii financiare, venituri de la vanzarea hartiilor de valoare de stat, alte
împrumuturi, mijloace depuse la bănci în conturi depozitare, diferenţa dintre
cursul de schimb la sursele valutare, mijloace din privatizarea patrimoniului
de stat;
2. Surse externe, care includ: împrumuturile contractate de la alte state şi
organizaţii internaţionale, alte împrumuturi.
 PROCESUL BUGETAR

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni integrate coerent

şi orientate spre acelaşi scop, care derulează stadial, fiind aşezate într-un orar strict şi bine
determinat.

Operaţiunile ce compun procesul bugetar poartă amprenta specificului naţional al cadrului legal
şi administrativ în care se derulează, dar prezintă şi o seamă de trăsături commune, şi anume:
- este un proces de decizie;
- este un process predominant politic;
- are un caracter complex;
- este un proces ciclic.

În procesul pregătirii proiectului de buget, o atenţie sporită se manifestă faţă de

cheltuielile publice din partea “ministerelor cheltuitoare,, şi din partea societăţii. Este ştiut, însă,
că resursele financiare sunt limitate. Din aceste considerente, în practica bugetară a ţărilor
avansate se incearcă preconizarea unei noi utilizări a instrumentelor bugetare, îndeosebi a
instrumentului bugetar al cheltuielilor publice, în sensul unei limitări sau a unei restricţionări.
Procesul elaborării bugetului de stat are la bază o analiză a indicatorilor macroeconomici
pronosticați pentru anul bugetar. Procesul bugetar reprezintă un ansamblu de operații care se
succed anual și adoptarea legii bugetare anuale, execuția bugetului, încheierea și aprobarea
contului de execuție bugetară, precum și controlul bugetar .

Aceste activități se desfășoară într-un cadru constituțional (legal) și admrinistrativ-instituțional

care reprezintă particularități de la țară la țară, determinate de evoluția istorică a fiecăreia dintre
ele.

Procedura de elaborare a bugetului de stat include următoarele etape:

- în termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului

proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor.
- Până la 1 octombrie al fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului.
a) Proiectul legii bugetare anuale pentru anul bugetar viitor și nota
explicativă.
b) Lista modificărilor în legislație, care rezultă din proiectul legii
bugetare anuale.

Examinarea și adoptarea Legii bugetare anuale de către Parlament

Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului
examinează proiectul legii bugetare anuale în condițiile stabilite de Parlament și prezintă avizele
la proiectul legii bugetarea anauale Comisiei pentru buget și finanțe. În baza abizelor Comisia
pentru buget și finanțe înntocmește raportul și lista de recomandări asupra proiectului legii
bugetare anuale și le prezintă Parlamentului. Parlamentul examinează proiectul legii bugetare
anuale, de regulă, în trei lecturi.
Executarea Bugetului de stat

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.

În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanțelor:

- Solicită de la autoritățile publice centrale planurile de finanțare, precum și cele ale

instituțiilor subordonate.
- Întocmește repartizările lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală și de
alte acte legislative.

În temen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanțelor aprobă
repartizarea lunară a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificării bugetare.
În execuția părții de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru etape, care
se referă la: așezarea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor și
perceperea propriu-zisă a acestora.

Încheierea și aprobarea contului de execuție bugetară

Execuția bugetului de stat presupune înregistrarea contabilă a veniturilor și cheltuielilor,

precum și a încasărilor și plăților aferente acestora. Aceste înregistrări sunt cocnretizate în dările
de seamă contabile trimestriale și pentru întregul exercițiu bugetar anual, pe care ordonatorii
principali de credite bugetare au obligația să le întocmească și să le depună la Ministerul
Finanțelor. Contul general anual de execuție bugetară reflectă totalitatea operațiunilor privind
încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.

Controlul bugetar

Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului bugetar a

cărei necesitate se fundamentează pe restricțiile ce trebuie luate în considerare la alocarea pe
destinații și utilizarea resurselor bugetare.
Conform noii concepții privind controlul de stat, controlul financiar de stat în
Republica Moldova se exercită de către:
- Parlament, prin intermediul Curții de Conturi.
- Guvern, prin intermediul Departamentului Control.
- Financiar și Revizie de pe lângă Ministerul Finanțelor.
- Firme de Audit, întemeiate în baza legislației respective.

Ținând cont de principiul separației puterilor, controlul executării bugetului de stat se execută
de o seamă de organe împuternicite, fiind de natură politica, jurisdicțională și administrative.

În corelație cu interesele pentru care este organizat și exercitat controlul financiar, putem
distinge două forme:
- Controlul financiar intern.
- Controlul financiar extern.
Execuția bugetului de stat este supravegheată și oportunitatea operațiunilor financiare realizate.