Seminar nr 7.

Evaluarea unei zone din punct de vedere al Condiţiilor sociale şi economice

Urmatorul punct la referat

Condiţiile sociale şi economice în zona xxxxxxxxx

Condiţiile sociale şi economice acţionează ca element favorizant al amenajărilor

turistice. Ele se referă la demografie și la gradul de dezvoltare economică, astfel,

A. Demografia teritoriului dinamică, structură, ocupare şi disponibilităţile de

forţă de muncă,

Aici se vor regăsi informații despre populație, structură, vârstă, ocupații

B. Dezvoltarea diferitelor ramuri economice (industrie, agricultură, comerţ), nivelul

de trai, locuinţa, receptivitatea faţă de turism etc.

Aici se va discuta

-despre nivelul de dezvoltare economic al zonei alese, respectiv despre care

ramuri economice sunt prezente fie chiar și la început de proiect.,

- despre nivelul de trai al populației

- cât de receptivă ar fi populația la dezvoltarea unei forme de turism în zona lor.

Exemple de lucru

Cadrul social și economic specific zonei Valea Trotușului

Populația

Conform recensământului efectuat în 2011, populația Văii Trotușului se ridica la peste

 150.000 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002. Majoritatea
locuitorilor sunt români (94,69%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru 4% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.

Componența terirorială a Văii Trotușului

Teritoriul bazinului este împărţit în 44 de unităţi administrative, din care 37 comune
cărora le sunt arondate 187 de sate şi 7 oraşe, din care 3 au rang de municipiu (Adjud, Oneşti,
Moineşti).
Ca urmare, bazinul este considerat un teritoriu bine populat, cu aşezări localizate în
judeţele: Bacău (39 de unităţi administrative), Vrancea (2), Neamţ (1) şi Harghita (2), cu
menţiunea că suprafeţe împădurite aparţin şi judeţului Covasna,

Structura populației

În Valea Trotușului, conform structurii pe sexe populația masculină are o pondere de

aproximativ de 51%, iar populația feminină este de 49%.
Structura pe grupe de vârstă (fig. 4.31) a populației evidențiază procente mai mari pentru
intervalul de vârstă 31-60 ani (32,39%), urmat apoi de intevalul 21-30 ani (13,85%) și 61-70 ani
(12,23%).

peste 0-10
61- 70, ani, 14.20 11-
15.68
70, % 20 % ani,
12.23 11.65
% %

21-30
31-60 ani,
ani, 13.85
32.39 %
%
Fig. 4.31 Structura populației pe grupe de vârste

(http://www.arhivelenationale.ro/index. php?lan=0&jud=78)

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,68%), dar
există și minorități de romano-catolici (10,79%) și penticostali (4,19%). Pentru 4,01% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională, (http://www.arhivelenationale.ro/index.
php?lan=0&jud=78).
 Industria

Bazinul Trotușului are o funcţie mixtă agroindustrială, o parte însemnată din forţa de
muncă fiind antrenată în activitatea de prelucrare a lemnului (Fabrica de Mobilă BMW),
exploatare forestieră, extracţie ţiţei (290 sonde), comerţ.
O bogăţie foarte importantă cantonată este petrolul. Perimetrele petroliere au o extindere
foarte mare pe Valea Tazlăului Sărat în amonte de Moineşti, pe Valea Trotuşului între Valea
Asăului şi Valea Caşinului şi pe cursul mijlociu al Tazlăului Mare. Zăcămintele cele mai bogate
au fost identificate până în prezent la adâncimi ce variază între 150-900 m, (Văcărașu I. -1980).
Gazele de sondă se exploatează în aceleaşi zăcăminte, uneori găsindu-se şi în zăcăminte
proprii. În condiţiile unor zăcăminte lipsite de protecţie, hidrocarburile fie că s-au degradat, fie
că s-au oxidat dând naştere la ozocherită, (Văcărașu I. -1980).
Cărbunii de pământ sunt prezenţi atât în zona carpatică, respectiv Depresiunea
Dărmăneşti, cât şi în Subcarpaţi la Pralea. Între acestea importanţă naţională are Depresiunea
Dărmăneşti, respectiv în comuna Dofteana, în cadrul căruia sunt circa 34 strate de cărbune brun,
dintre care 7 exploatabile. Acest bazin tectonic s-a format prin prăbuşirea unei părţi din flişul
median extern, (Văcărașu I. -1980).
Sarea este o altă mare bogăţie, legată de aşa-zisa formaţiune geologică a sării. Ea se
găseşte în cantităţi uriaşe, formând un şir întreg de masive, începând de la Tazlău şi până la
Valea Caşinului. Rezervele sunt inepuizabile. O mare parte din aceasta este folosită în industria
chimică, pentru obţinerea produselor clorosodice, (Văcărașu I. -1980).
Apele minerale se întâlnesc frecvent şi se caracterizează printr-o concentraţie şi o
complexitate hidrochimică foarte mare. Condiţiile în care s-au format au fost diferite, fapt
evidenţiat în compoziţia lor chimică complexă şi deosebită de la un izvor la altul, chiar în cazul
când acestea se găsesc foarte aproape unele de altele, (Văcărașu I. -1980).
Apele sărate din adâncime apar la suprafaţă pe cale naturală îndeosebi în lungul
accidentelor tectonice ce afectează depozitele complexului marno-argilos sau printre
intercalaţiile permeabile, acolo unde sunt condiţii de drenaj, (Văcărașu I. -1980).
Apele minerale sulfuroase şi sulfatate le întâlnim în sud-vestul Depresiunii Dărmăneşti
(Dofteana, Poiana Sărăriei, Ciunget), pe Valea Slănicului (Slănic-Moldova), pe Valea Oituzului
(Hârja, Poiana Sărată) şi la Moineşti, (Văcărașu I. -1980).

Agricultura
Terenul arabil este folosit pentru grădinărit și culturi cerealiere în gospodăriile
individuale. Suprafața mare ocupată de păduri oferă șansa valorificării lemnului și a produselor
 secundare – ciuperci, fructe de pădure, polen etc., precum și dezvoltarea turismului cu toate
componentele sale: agroturism, turism cultural, etnic, istoric, religios, etc., (Ichim D., 1983).
Sector vegetal este caracterizat prin terenul agricol preponderent pajiști (83,9%), cu
mențiunea că fiind considerată zonă cu handicap natural (zonă montană defavorizată),
beneficiază de plăți compensatorii de la Ministerul Agriculturii, (http://www.arhivelenationale.ro/index.
php?lan=0&jud=78).

Comerţ și sector de servicii

Ca principali indicatori economici Moineștiul are 440 de societăți comerciale cu 2.446

salariați, Oneștiul are 1.465 societăți comerciale (față de 1.591 în 2008) și 10.216 salariați.
Comaneștiul este înregistrat cu 423 societăți comerciale și 3.073 salariați, Târgu Ocna cu 193
societăți comerciale și 1.535 salariați (față de 2.189 în 2008), Dărmăneștiul cu 132 societăți și
570 salariați, iar Slănicul Moldovei cu doar 77 societăți comerciale și 183 de angajați. Demn de
remarcat este faptul că cifra de afaceri a societăților comerciale a fost în 2009 la jumatate față de
2008, (http://www.arhivelenationale.ro/index. php?lan=0&jud=78).

Exemplu de lucru
Cadrul social și economic specific zonei Tătăruși

Nivelul de dezvoltare socio-economică

La nivelul comunei Tătăruși activitatea socio-economică se axează pe
următoarele domenii: agricultură și viticultură, creșterea animalelor, morărit
și panificație, prestări servicii și comerț, meșteșugărit, construcții, transport,
industrie alimentară, (www.ghidulprimariilor.ro).

Repartizarea suprafeței agricole a comunei Tătăruși după modul

de folosință. Din suprafața totală de 6.565 ha pe care o deține comuna
Tătăruși 758 ha reprezintă terenul intravilan și 5.807 ha terenul extravilan.
Suprafaţa destinată agriculturii este de 3.220 ha din care 2.640 teren arabil,
377 ha pășuni 53 ha fânețe și 150 ha livezi.
Cea mai mare suprafață din terenul arabil este cultivată cu porumb
boabe (730 ha), pe locul doi situându-se grâul de toamnă (427 ha), fiind
urmat apoi de ovăzul de primăvară (418 ha), trifoi (322 ha), cartofi de
toamnă (145 ha), lucernă (100 ha), floarea soarelui (84 ha), rădăcinoase (53
ha), sfeclă furaj (50 ha), orzoiacă de primavară (40 ha), livezi (150 ha) și alte
culturi pe o suprafață de 271 ha, ( Primăria Comunei Tătăruși).
Ponderea numărului de animale crescute în zona Tătăruși.
Creșterea animalelor reprezintă o activitate importantă a locuitorilor din
Tătăruși. Din totalul de animale crescute, ponderea cea mai mare este
reprezentată de creșterea păsărilor, urmată de creșterea porcinelor, a
ovinelor, a bovinelor, caprine, cabaline, iepuri de casă și respectiv familii de
albine, (Primaria comunei Tătăruși).
Ponderea populației în localitatea Tătăruși. Conform datelor
deținute, populaţia stabilă a comunei Tătăruşi constituie cca. 5616 persoane,
50,44% bărbaţi şi 49,56% femei.
Persoanele sub 15 ani reprezentă cca. 20.81% din populația totală, pe
când persoanele peste 59 de ani reprezentă cca. 26,16% din populaţia totală
(tab. 6.2 și fig. 6.13). Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 75,6
locuitori/km2, (http://www.bastina.ro).
Tabelul 6.2
Repartiția populației din comuna Tătăruși pe sexe și vârstă

Ambele sexe Bărbați Femei

Grupe
Număr % față Număr % față Număr % față de
de de de total
persoane persoane persoane
vârstă total total
Sub 15 ani 1175 20.81 % 597 10.57% 578 10.24%
15- 59 ani 2996 53.03% 1581 28.00 % 1413 25.3 %
Peste 60 ani 1477 26.16% 670 11.87% 807 14.29%
Total 5646 100 % 2848 50.44% 2798 49.56%
(Sursa: Primăria Comunei Tătăruși)
 600 564
0 6
500
0

299
Nr. de persoane

400 284 Ambele

6 82798 sexe
0 3000
Bărbați
200 158 147
117 1 141 7 Femei
0
5 597 3 670
100 57 807
0 8
0
Sub 15 15 - 59 ani Peste 60 ani Tot
ani al

Fig. x - Repartiția populației din comuna Tătăruși pe sexe și vârstă

Conform datelor mai sus specificate, comuna Tătăruși dispune de o

activitate socio- economică relativ dezvoltată. Locuitorii acestei comune sunt
preocupați în principal de creșterea animalelor și de cultivarea terenului.
Plantele cultivate sunt destul de diversificate și sunt folosite atât pentru consum
propriu cât și pentru hrănirea animalelor.

Zona în care se află Comuna Tătăruşi şi implicit Rezervaţia forestieră

„Pădurea Tătăruşi” se confruntă cu probleme majore de ordin social, economic şi de
infrastructură. Aceste probleme sunt generate în ansamblul lor de caracterul
preponderent agricol al activităţilor aconomice din Comuna Tătăruşi, fapt ce
plasează comunitatea locală în disparitate majoră de dezvoltare economică şi socială
faţă de restul zonelor rurale ale Regiunii de Nord-Est.
Disparitatea majoră de dezvoltare economică şi socială a Comunei Tătăruşi
faţă de judeţul Iaşi şi Regiunea de Nord-Est, din care face parte, este generată în
principal de:

6
 scăderea şi îmbătrânirea demografică a Comunei Tătăruşi, confirmată de
datele statistice existente şi datorată condiţiilor nefavorabile sociale şi aconomice
manifestate la nivel local
 decalajul major de competitivitate economică înregistrat de Tătăruşi faţă de
judeţ şi regiune este generat de caracterul preponderent agricol al activităţilor
economice. Acest lucru conducela existenţa unei cereri reduse şi a unei economii
locale subdezvoltate
 dezechilibre grave în ocuparea forţei de muncă, acestea reies din statisticele
care arată o discrepanţă majoră faţă de judeţul Iaşi în ceea ce priveşte ocuparea
forţei de muncă. Situaţia pe piaţa locurilor de muncă relevă o scădere majoră şi
continuă a numărului de salariaţi existenţi în comună. Reducerea semnificativă a
numărului de salariaţi arată faptul că localitatea se confruntă cu o reducere
importantă a populaţiei active, fapt ce constituie o piedică severă în extinderea
activităţilor întreprinderilor
 degradarea infrastructurii tehnice şi de transport dată în primul rând de starea
necorespunzătoare a reţelei de drumuri comunale, dezvoltarea nesatisfăcătoare a
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi multe alte disfuncţionalităţi. Starea
necorespunzătoare a infrastructurii de bază are un pronunţat efect negativasupra
dezvoltării viitoare a zonei şi diminuează substanţial şansele de creştere economică
 dezechilibrul major al investiţiilor dedus din statisticile existente care arată că
în Comuna Tătăruşi valoarea investiţiilor se situează la un nivel redus faţă de
valoarea medie înregistrată la nivelul judeţului Iaşi şi sub nivelul înregistrat la
nivelul Regiunii de Nord-Est. Diferenţele relevă un decalaj important al
investiţiilor ce constituie un dezechilibru economic major şi o cauză importantă a
subdezvoltării de ansamblu a zonei respective.