Universitatea Spiru Haret, București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Specializare: Psihologie

Curs: Psihologie cognitivă

Lect. univ. dr. Elena-Claudia Rusu

Sesiunea de examen - FEBRUARIE 2021

Rezolvarea de probleme: etapele rezolvării de probleme.

Experți și novici în rezolvarea de probleme.

Student: CRISTINA ANTON

Anul III
IF 2020-2021
 La un moment dat toți ne confruntăm cu un anumit tip de problemă sau probleme care ne
epuizează din punct de vedere psihic și emoțional. Ceea ce este important să întelegem este că nu
există soluții perfecte, însă dacă urmăm o tehnica rezolvării de probleme, ne poate fi de mare
folos.

Pentru ca funcționarea acestei tehnici de rezolvare a problemelor să funcționeze cât mai

bine este necesar să luăm seama de câteva recomandări:

- indicat ar fi să dedicăm zilnic o perioadă de timp acestei tehinici sau cel puțin de câteva ori pe
săptămână;

- trebuie evitate distrageri, toată atenția trebuie îndreptată doar asupra ințelegerii și vizualizării
acestor tehnici;

- pentru a avea rezultate cât mai bune trebuie evitate problemele de tip emoțional, această ducând
la o stare de tip anxios și distragerea de la urmarea pașilor acestei tehnici;

- dacă ne confruntăm cu mai multe probleme este absolut necesar prioritizarea acestor probleme;

- indicat ar fi ca rezolvarea să se facă individual, în cazul urgentării se pot rezolva cel mult două
tipuri de probleme per sesiune;

- iar ca o ultimă recomandare ar fi să se noteze demersul rezolvării astfel încât vom avea mereu
acces la soluții, în cazul în care ne vom mai confrunta cu astfel de probleme.

Înainte de a prezenta aceste tehnici de rezolvare a problemelor trebuie menționat

flexibilitatea acestor etape. Fiecare individ se confruntă cu alt tip de problemă, o gândește diferit
și o vede dintr-o altă perspectivă, de aceea nu este absolut necesar să fie urmate pas cu pas
aceste etape; se pot sări peste câteva etape, se pot adăuga dacă problema o cere.

1. Identificarea problemei – deși nu pare această etapă poate fi chiar problematică. Este
foarte posibil să nu realizăm că ne confruntăm cu o problemă. De aceea este foarte
important să definim clar problema și scopurile, care trebuie să fie usor de atins. De aceea
nu trebuie să grăbim rezolvarea problemei, să o analizăm din toate unghiurile și să privim
spre viitor.
 2. Definirea și reprezentarea problemei – selectarea și definirea problemei este foarte
importantă în această etapă, deoarece dacă nu este bine definită este foarte putin probabil
să avem o rezolvare.
3. Formularea strategiei - după realizarea celor două etape de mai sus ,este timpul să trecem
la găsirea de strategii pentru a începe rezolvarea problemei. Pentru a îndeplini aceasta,
intră în scenă gândirea analitică, cu ajutorul căreia descompunem problemele complexe
în elemente cu care putem opera. Pentru a putea genera cât mai multe soluții , ne vom
folosi de gândirea divergentă, iar pentru a găsi soluția cea mai bună ne vom folosi de
gândirea convergentă.
4. Organizarea informațiilor – această etapă se referă la organizarea informației strategice,
ducând la o reperzentare cât mai bună pentru fiecare problemă.
5. Alocarea resurselor – fiecare problemă necesită resurse diferite: unele pot cere resurse
financiare, emoționale, timp. Pentru a putea evita eșuarea și acumularea de frustrări este
foarte important să planificăm la scară largă.
6. Monitorizarea – această etapă este un proces continuu, deoarece în etapa de planificare nu
sunt prevăzute evnetualele obstacole. De aceea este absolut necesar să revizuim succesiv,
pentru a indentifica obstacolul.
7. Evaluarea – după monitorizare, revizuire, corectare, este posibil să identificăm alte
probleme, putem iniția alte strategii, ne putem folosi de alte resurse sau pur și simplu cele
de care dispunem le folosim în mod cât mai eficient. Ciclu este încheiat când apar
insight-uri noi.
Foarte important , din punctul meu de vedere, în rezolvarea problemelor, o reprezintă
informația. Dacă ne informăm corect vom fi capabili să facem față oricărei provocări. Aș lua ca
mic exemplu contextul actual, privind virusul Covid 19. Lipsa informațiilor corecte a generat o
stare de haos ,aș putea spune. Doar gândindu-ne la ce nu știm, la ce nu putem să facem și la ce nu
merge bine nu vom putea schimba nimic, din contră duce la o stare de anxietate ,frustrare și
teamă.
De aceea consider că aceste etape ar trebui puse în aplicare de către fiecare dintre noi,
deși am amintit la prima etapă și cu riscul de a mă repeta, se pare că mulți indivizi chiar nu
realizează că se confruntă cu o problemă( aceasta este o observație personală).
 Cu toate acestea o problemă identificată, o soluție bună sau un plan de acțiune nu au nico
valoare dacă nu sunt implementate.

Experți și novici în rezolvarea de probleme

Adesea folosim atât de des cuvântul „expert”, și asta ne face să ne punem întrebări de
genul: ”Cum putem defini un expert?” sau ”Ce trăsături are un expert?”

Ei bine, cercetările în domeniu au dovedit că experții prezintă trei calități majore:

1. Experții dispun de cunoștințe, cunosc mai multe strategii și tehnici, utilizează mult mai
bine cunoștințele acumulate( fiecare în domeniul lui de activitate);
2. Sunt mai eficienți ;
3. Manifestă o abordare creativă, pot veni cu soluții puțin mai neobișnuite( aș putea spune
ca au o gândire out side the box).
Cu ajutorul psihologiei cognitive s-a realizat un studiu asupra specificității strategiilor
cognitive, Cleveland (1907), Djakow și colab.( 1927), ale jucătorilor de șah.( pg. 463-482, D.C.
Berliner, Learning about and learning from expert teacher, în ”International Journal of
Educational Research”).
Acest studiu are ca obiectiv diferența dintre jucătorii de șah experți și cei novici, în
memorarea unor configurații ale pieselor de șah. Celor două categorii de jucători li s-au cerut să
memoreze diferite configurții ale pieselor, ulterior evaluându-le capacitățile mnezice. S-a dovedit
că experții au memorat mult mai bine, doar dacă piesele au fost aranjate în anumite configurații.

În momentul în care pe tabla de sah piesele au fost aranjate aleatoriu, capacitățile

mnezice au fost mai slabe atât la experți cât și la novici.

Concluzia acestui studiu denotă faptul că superioritatea jucătorilor experți este dată de
stocarea diferențiată a configurației pieselor și nu de vreo super memorie sau o altă abilitate
cognitivă.
 Experții au avantajul experienței în domeniu, ei au stocat sute de configurații ceea ce le
permite să stocheze alte patternuri de configurații cu mai multă ușurință.
Au fost efectuate studii de cercetare și în alte domenii de activitate, toate având aceeași
concluzie: principalul avantaj al experților comparativ cu novicii sunt experiențele acumulate
de-a lungul timpului.
În ceea ce privește baza biologică sau abilitățile cognitive, experții nu sunt superiori
novicilor, nu este vorba de o determinare genetică sau de” cum ne-am născut”, ci de cunștințe
acumulate pe care le putem însuși dacă suntem cu adevărat motivați să devenim experți.

Trăsături definitorii care descriu experții într-un domeniu:

 Multitudinea orelor și exercițiilor petrecute în domeniul de expertiză;

 Cunostințele experților sunt flexibile,centrate pe tip de problemă și principiu
rezolutiv;
 Pe măsură ce expertiza se dezvoltă, reprezentările experților devin tot mai
abstracte, pe când ale novicilor sunt sărace, relativ naive;
 Experții sunt mai flexibili, adaptativi, pe când novicii sunt mai rigizi;
 Prezic gradul de dificultate al rezolvării problemelor, novicii nu o fac;
 Au mai multă răbdare când se confuntă cu probleme neobișnuite, rezervându-și
mai mult timp pentru soluționarea lor, în timp ce novicii fac exact opusul;
Aceste trăsături au fost studiate în baza uor experimente de către: Adrian de Groot(1965),
William Chase și Herbert Simon(1973), Gobet si Simon(1996) și alții, ca rezultat al întrebării:”
Ce îi diferențiază pe experți de novici?”
Cu toate acestea există și azi păreri contradictorii cu privire la diferențele dintre experți și
novici. Mulți sunt de părere că ”repetiția este mama învățăturii”, pe când alții pun asta pe seama
talentului.
Concluzia mea este că în orice domeniu ai profesa, oricât talent ai avea dacă nu repeți,
înveți, te informezi și îți dezvolți continuu abilitățile, gândirea, nu ai cum să te numești expert.
 Educația nu este ceva ce poți termina
Isaac Asimov

Bibliografie:
1. Elena – Claudia ,Rusu, Psihologoe Cognitivă, Editura Fundatiei de Mâine, 2008;
2. D.C., Berliner, learning about and learning expert teachers, în ”Interntional Journal of
Educational Reasearch”, 2001;
3. M.,Miclea, ”Cogniție, Creier, Comportament”, vol.3, 1999.