Alternatorul trifazat – Fizica 11

3 surse independente de current alternativ formeaza un system trifazat.

Se numeste system trifazat simetric, sistemul compus din 3 circuite electrice generatoare de
current alternative, de aceeasi frecventa, ale caror t.e.m. au valori effective egale si diferente
2π
relative de faza egale intre ele cu 3 radiani.
In majoritatea cazurilor sistemele trifazate sunt simetrice, de aceea se foloseste pentru acest tip
de system, denumirea scurta de system trifazat.
Cele 3 surse independente de current alternative se obtin prin modificarea alternatorului
monofazat, in general, pentru p perechi de poli ai rotorului se introduce p perechi de bobine pe
fiecare circuit generator de pe stator.
In figura 2.3, care explica principiul de functionare a alternatorului trifazat, pentru cei 2 poli ai
rotorului, sunt 3 grupe a cate 2 bobine (o pereche) legate in serie si bobinate alternat.
Fiecare grup constituie un circuit independent generator de current alternative, decalat spatial
2π
cu 3 radiani de celelalte circuite.
Deci cele 3 t.e.m, generate de cele 3 surse independente, nu trec simultan prin valorile maxime.
T.e.m. indusa ajunge la valoarea maxima mai intai in infasurarea AX (fig. 2.3), apoi in BY,
2π
dupa ce , dup ace inductorul s-a rotit cu unghi de 3 radiani.
2π
T.e.m. indusa in infasurarea CZ, va fi defazata in urma cu 3 radiani fata de cea din BY si in
2π 2 π 4 π
urma cu 3 + 3 = 3 radiani fata de t.e.m. din infasurarea AX.

Bornele A, B si C ale infasurarilor generastorului trifazat sunt numite inceputul infasurarilor.

Bornele X, Y si Z ale infasurarilor generastorului trifazat sunt numite sfarsitul infasurarilor.
Se considera sens pozitiv al t.e.m. in infasurarile generatorului, sensul de la sfarsitul infasurarii
catre inceputul infasurarii.
In vocabularul specific al electrotehnicii, infasurarile statorice ale alternatorului trifazat se
numesc, pe scurt, faze.
Φf = ⃗
B⃗A=⃗
B ( A n⃗ ) =( ⃗
B n⃗ ) A=( ⃗
B n⃗ ) A=( Bn cos α ) A=( B ∙1 ∙ cos α ) A=( B ∙ cos α ) A
Φ f = ( BA ) cos α
Φ m=BA
Φ f =Φm cos α
Unde:
A – aria infasurarii statorice ;
α – unghiul dintre vectorul inductie magnetica ⃗B si versorul n⃗ , normal la suprafata spirelor
infasurarii A a statorului
Sa alegem un moment t=0, momentul in care n⃗ si ⃗B, au acelasi sens, respectiv momentul cand n⃗
trece prin ⃗B
Observam ca la acest moment fluxul magnetic Φ f este maxim si este egal cu :
Φ f = ( BA ) cos α
Φ m=BA
Φ f =Φm cos α
cos α=cos 0=1
Φ f =Φm cos α =Φ m ( cos 0 )=Φ m=BA
Unghiul α format de n⃗ cu ⃗B, la un moment dat t este:
Pentru miscarea de rotatie uniforma avem:
α α 1 ω
ω= ⟹ α =ω ∆ t ⟹ ∆ t= ⟹ =
∆t ω ∆t α
∆ t=t−t 0
t 0=0 s ⟹ ∆ t=t−0=t
α =ω ∆ t=ωt
Astfel fluxul magnetic printr-o spira a infasurarii A este dat de relatia:
Φ f = ( BA ) cos α=BA cos ( ωt )
Deoarece toate cele N spire ale infasurarii sunt traversate de acelasi flux Φ f , fluxul magnetic
total este :
Φ=N Φ f =N ( BA cos α )=NBA cos α
Acest flux variabil in timp, numit flux inductor , face ca in conturul inchis format de spirele
infasurarii AX sa se induca t.e.m. :
−d Φ −d
e AX = = ( Φ)=
−d
[ NBA cos ( ωt ) ] =−NBA d [ cos ( ωt ) ]
dt dt dt dt
( cos u )' =−sin ( u ) ∙ u'
( cos ωt )' =−sin ( ωt ) ∙ ( ωt )' =−ωsin ( ωt ) ∙1=−ωsin ( ωt )
Deci:
d
e AX =−NBA [ cos ( ωt ) ]=−NBA [−ωsin ( ωt ) ] =ωNBAsin ( ωt )
dt
Valoarea maxima a t.e.m. induse este:
e AX . max=ωNBA=E AX . m
Tensiunea electromotoare indusa se poate scrie sub forma:
e AX =( ωNBA ) sin ( ωt )=E AX .m sin ( ωt )
E AX .m =E ∙ √ 2
e AX =E ∙ √ 2 ∙sin ( ωt )
Fixand ca origine a timpului, momentul cand tensiunea electromotoare din faza AX, trece prin
0, t.e.m. pentru sistemul trifazat se exprima prin ecuatiile:
e AX =E ∙ √ 2 ∙sin ( ωt+ β AX )
t=0 ⟹ e AX=0
0=E ∙ √2 ∙sin ( ω ∙0+ β AX )
0=E ∙ √2 ∙0
sin ( ω ∙ 0+ β AX )=0
sin ( β AX ) =0 ⟹ β AX =0

Deci:
e AX =E ∙ √ 2 ∙sin ( ωt )

e BY =E ∙ √2 ∙ sin ( ωt + β BY )
Pentru miscarea de rotatie uniforma avem:
α
ω=
∆t
∆ t=t−t 0
t 0=0 s ⟹ ∆ t=t−0=t
α α
ω= ⟹ α=ωt ⟹ t=
t ω
2π
α=
3
Adica:
2π
t=
( 3 ) 2π
= ⟹e =0
BY
ω 3ω

0=E ∙ √2 ∙sin ω ∙
[ ( 23 ωπ )+ β BY
]
0=E ∙ √2 ∙0
2π
[ ( ) ]
sin ω ∙
3ω
+ β BY =0

sin ( 23π + β )=0

BY

2π
+ β BY =0
3
−2 π
β BY =
3
Deci:
2π
e BY =E ∙ √ 2 ∙ sin ωt − ( 3 )
e CZ= E∙ √ 2∙ sin ( ωt + β CZ )
Pentru miscarea de rotatie uniforma avem:
α
ω=
∆t
∆ t=t−t 0
t 0=0 s ⟹ ∆ t=t−0=t
α α
ω= ⟹ α=ωt ⟹ t=
t ω
4π
α=
3
Adica:
4π
t=
( 3 ) 4π
= ⟹e =0
CZ
ω 3ω

0=E ∙ √2 ∙sin ω ∙
[ ( 43 ωπ )+ β CZ
]
0=E ∙ √2 ∙0
4π
[ 3 ω )+ β ]=0
sin ω ∙ ( CZ

4π
sin ( + β )=0
CZ
3
4π
+ β CZ=0
3
−4 π
β CZ=
3
Deci:
4π
e CZ= E∙ √ 2∙ sin ωt− ( 3 )
Deci, fixand ca origine a timpului, momentul cand tensiunea electromotoare din faza AX, trece
prin 0, t.e.m. pentru sistemul trifazat se exprima prin ecuatiile:
e AX =E ∙ √ 2 ∙sin ( ωt )

( 23π )
e BY =E ∙ √ 2 ∙ sin ωt −

4π
= E∙ √ 2∙ sin ( ωt−
3 )
e CZ

In figura 2.4 sunt reprezentate curbele acestor t.e.m. si diagrama lor fazoriala.
Cele 3 faze pot fi legate independent, fiecare la cate un circuit de utilizare (consumator) sau pot
fi interconectate.
Interconectarea fazelor si consumatorilor duce la importante economii de cupru (sau aluminiu)
la liniile de transfer ale energiei.
Interconectarea fazelor se poate realiza :
- in stea ;
- in triunghi.
Montaj in stea (Y)
In acest montaj, sfarsitul fazelor, adica capetele X,Y si Z se leaga intr-un singur punct care se
numeste punct nul sau punct neutru (fig.2.5):

Generatorul trifazat (alternatorul trifazat) se leaga cu receptorii de energie prin 3 sau 4

conductori electrici.
3 dintre conductorii electrici, numiti conductori de linie, se leaga la bornele A, B si C, iar al 4-
lea conductor electric numit conductor nul sau conductor neutru se leaga la punctul nul sau
altfel zis punctul neutru.
Daca cei 3 receptori sunt identici, sistemul trifazat receptor este un sistem echilibrat.
In acest caz, valorile maxime ale intensitatii curentilor pe linie sunt egale si, dupa cum se
observa din figura 2.7, suma fazorilor este nula.
Pentru sistemul trifazat echilibrat, conductorul de nul poate lipsi.
Denumirea de conductor de nul provine din faptul ca borna de nul a generatorului se leaga, de
cele mai multe ori la pamant.
Tensiunile dintre inceputul fazelor A,B,C si punctul de nul se numesc tensiuni de faza uf (cu
valoarea efectiva Uf).
Valorile efective ale tensiunilorpe cele 3 faze sunt egale, adica:
U AX =U BY =U CZ=U f
Tensiunile intre conductorii de linie se numesc tensiuni de linie ul (cu valoarea efectiva Ul).

Din figura 2.5 , se observa ca:

ul =u AB=u AX +uYB =u AX −u BY
u AX =U AX ∙ √ 2∙ sin ( ωt )=U f ∙ √2 ∙sin ( ωt )

2π 2π
u BY =U BY ∙ √ 2∙ sin ωt− ( 3 ) (
=U f ∙ √ 2 ∙ sin ωt −
3 )
2π
ul =u AX −uBY =U f ∙ √ 2 ∙sin ( ωt )−U f ∙ √ 2 ∙ sin ωt −( 3 )
2π
[
ul =U f ∙ √ 2 ∙ sin ( ωt )−sin ωt−( 3 )]
A+ B A−B
sinA−sinB=2 ∙cos ∙ sin
2 2
2π
2π (
ωt+ ωt−
3 ) ∙ sin ωt −(ωt − 23π )
sin ( ωt )−sin ωt−( ) 3
=2 ∙ cos
2 2
2π 2π 2π 2π
¿ 2 ∙cos
( ωt +ωt−
3 ) ∙sin
( ωt−ωt + )
3
=2 ∙ cos
( 2 ωt−
3 )
∙sin
3
2 2 2 2
2 ωt 2 π 2π π π
¿ 2 ∙cos
[ ( )] ( )
2
−
6
∙sin
6
=2∙ cos ωt−
3
∙ sin
3 [ ( )] ( )
 π √3 π
[ 3] 2
¿ 2 ∙cos ωt− ( ) [ 3]
∙ = √ 3 ∙ cos ωt −( )

π
cosA =sin ( A+ )
2

[ π3 ] [ π3 π2 ] π π
cos ωt−( ) =sin ( ωt− )+ =sin ( ωt − + )=sin ( ωt−
3 2
2 π +3 π
6 )
5π
¿ sin ( ωt− )
6
Deci:
2π 5π
sin ( ωt )−sin ωt− ( 3 )
=√ 3 ∙sin ωt−
6 ( )
2π 5π
[
ul =U f ∙ √ 2 ∙ sin ( ωt )−sin ωt− ( 3 )]
=U f ∙ √ 2 ∙
[√ (3 ∙ sin ωt −
6 )]
5π
[ (
ul =( U f ∙ √ 3 ) ∙ √2 ∙ sin ωt −
6 )]
Dar:
ul =U l ∙ √ 2∙ sin ( ωt + β l )
Rezulta:
U l =√ 3 ∙ U f
−5 π
β l=
6
Din figura colorata rezulta:
U 2AB =U 2AX +U YB
2
−2 ∙ U AX ∙U YB ∙cos ( 23π )
U AX =U l
U AX =U f
U YB =U f

U 2l =U 2f +U 2f −2 ∙U f ∙U f ∙cos ( 23π )=2∙ U −2 ∙ U ∙( −12 )=2∙ U +U =3∙ U

2
f
2
f
2
f
2
f
2
f

U 2l =3 ∙ U 2f ⟹U l =√ 3∙ U f
Din figura 2.5, se observa ca , acelasi curent electric strabate atat conductorul de faza cat si
conductorul de linie, deci intensitatea curentului de faza I f este egala cu intensitatea curentului
de linie I l .
Deci, pentru reteaua trifazata in stea:
U l =√ 3 ∙ U f
I l=I f
Sau:
Sistemul trifazat in stea cu conductor de nul se foloseste mai ales la iluminatul interior (fig.2.9):
Sa vedem ce valoare are u BA :

ul =uBA =uBY +u XA=u BY −u AX

u AX =U AX ∙ √ 2∙ sin ( ωt )=U f ∙ √2 ∙sin ( ωt )

2π 2π
(
u BY =U BY ∙ √ 2∙ sin ωt−
3 ) (
=U f ∙ √ 2 ∙ sin ωt −
3 )
2π
(
ul =uBY −u AX =U f ∙ √ 2 ∙sin ωt−
3 )
−U f ∙ √ 2∙ sin ( ωt )
 2π
[
ul =U f ∙ √ 2 ∙ sin ωt− ( 3 )
−sin ( ωt )
]
A+ B A−B
sinA−sinB=2 ∙cos ∙ sin
2 2
2π 2π
2π
sin ( ωt− )−sin ( ωt )=2 ∙ cos
( ωt−
3 )+ ωt
∙ sin
( ωt−
3 )
−ωt

3 2 2
2π 2π 2π −2 π
¿ 2 ∙cos
( ωt−
3
+ωt )
∙sin
( ωt− −ωt )
3
=2∙ cos
( 2ωt − )
3
∙ sin
( 3 )
2 2 2 2
2 ωt 2 π −2 π π
¿ 2 ∙cos
[ ( )] ( ) [ ( )] ( )
2
−
6
∙sin
6
=2∙ cos ωt−
3
∙ sin
−π
3

π − 3 π
[ ( )] ( √ ) √ [ ( )]
¿ 2 ∙cos ωt−
3
∙
2
=− 3∙ cos ωt−
3
π
cosA =sin A+( 2 )
π π π π π 2 π +3 π
[ ( )] [ ( ) ] (
cos ωt−
3
=sin ωt− + =sin ωt − + =sin ωt−
3 2 3 2 6 ) ( )
5π
(
¿ sin ωt−
6 )
Deci:
2π 5π
(
sin ωt−
3 )
−sin ( ωt )=− √3 ∙ sin ωt−
6 ( )
2π 5π
[ (
ul =U f ∙ √ 2 ∙ sin ωt−
3 ) ] [ (
−sin ( ωt ) =U f ∙ √ 2 ∙ − √ 3 ∙ sin ωt −
6 )]
5π
[ ( )]
ul =−( U f ∙ √ 3 ) ∙ √2 ∙ sin ωt−
6

5π
√ )√ [ ( )]
u BA=−( U f ∙ 3 ∙ 2∙ sin ωt− =−u AB
6

Montajul in triunghi (Δ):

Pentru acest mntaj se leaga borna care reprezinta sfarsitul unei faze cu borna inceputului fazei
urmatoare, adica :
- X cu B ;
- Y cu C ;
- Z cu A .
A se vedea figura 2.6:
Numarul conductorilor de legatura se reduce la 3.
Din figura 2.6, se observa ca tensiunea de linie U l este egala cu tensiunea de faza U f :
U l =U f
Potrivit teoremei I a lui Kirchhoff, pentru nodurile montajului in triunghi avem:
Nodul A:
i XA−i ZC −i A=0⟹ i XA−i ZC =i A

u AX =U AX ∙ √ 2∙ sin ( ωt )=U f ∙ √2 ∙sin ( ωt )

i XA=I XA ∙ √ 2∙ sin ( ωt−φ )=I f ∙ √ 2 ∙ sin ( ωt−φ )

4π 4π
uCZ =U CZ ∙ √2 ∙ sin ωt −( 3 ) (
=U f ∙ √ 2 ∙sin ωt−
3 )
4π 4π
(
i ZC =I ZC ∙ √ 2 ∙sin ωt−
3 )
−φ =I f ∙ √2 ∙sin ωt−
3 (
−φ )
i A=il
4π
i l=I f ∙ √2 ∙ sin ( ωt−φ ) −I f ∙ √ 2 ∙sin ωt− ( 3
−φ )
4π
[
i l=I f ∙ √2 ∙ sin ( ωt−φ )−sin ωt−φ− ( 3 )]
A+ B A−B
sinA−sinB=2 ∙cos ∙ sin
2 2
4π
(
sin ( ωt−φ )−sin ωt−φ−
3 )
=¿

4π 4π
( ωt−φ ) +( ωt−φ− ) ( ωt−φ )−( ωt−φ− )
3 3
¿ 2 ∙cos ∙ sin =¿
2 2
4π 4π
¿ 2 ∙cos ( ωt +ωt−φ−φ−
2
3
) (
∙sin
ωt−ωt−φ+φ+
2
3
) =¿

4π 4π 2π
¿ 2 ∙cos ( 2 ωt−2 φ−
2
3
[ ] [
)∙ sin 2 =2 ∙ cos 2 3 ) ∙ sin( 43π ∙ 12 )=¿
( 3 )
2 ( ωt−φ−
]
 2π 2π 2 π √3
(
¿ 2 ∙cos ωt −φ−
3 ) ( )
∙ sin
3
=2 ∙ cos ωt−φ− (
3
∙ =¿
2 )
2π 2π
(
¿ cos ωt−φ−
3 )
∙ √ 3=√ 3 ∙cos ωt −φ−
3( )
π
cosA =sin A+ (
) 2
2π 2π π 2π π
cos ( ωt−φ−
3 ) [
=sin ( ωt−φ−
3 ) 2]
+ =sin ( ωt−φ−
3 2)
+ =¿

2π π 4 π−3 π π
[ 3 2 ] [
¿ sin ωt −φ−( − ) =sin ωt−φ−(
6 ) ] =sin ( ωt−φ− )
6

Deci:
4π π
sin ( ωt−φ )−sin ωt−φ− ( 3 )
=√ 3 ∙sin ωt−φ−
6( )
4π π
[
i l=I f ∙ √2 ∙ sin ( ωt−φ )−sin ωt−φ−( 3 )]
=I f ∙ √2 ∙
[√ ( )]
3 ∙ sin ωt−φ−
6

[ (
i l=( I f ∙ √ 3 ) ∙ √ 2 ∙ sin ωt−φ−
π
6 )] { [ ( )]}
=( I f ∙ √3 ) ∙ √ 2∙ sin ωt+ − φ+
π
6
=¿

Dar:
i l=I l ∙ √ 2∙ sin ( ωt + γ l )
Rezulta:
I l =√ 3 ∙ I f

γ l=− φ+( π6 )

Din figura colorata rezulta:

I 2A=I 2XA + I 2CZ−2 ∙ I XA ∙ I CZ ∙ cos ( 23π )
I A=I l
I XA =I f
I CZ=I f

I 2l =I 2f + I 2f −2 ∙ I f ∙ I f ∙cos ( 23π )=2∙ I −2∙ I ∙( −12 )=2∙ I + I =3 ∙ I

2
f
2
f
2
f
2
f
2
f

I 2l =3 ∙ I 2f ⟹ I l=√ 3 ∙ I f
Deci, pentru reteaua trifazata in triunghi:
U l =U f
I l =√ 3 ∙ I f