Sub. 3 Coordonatele de acțiune ale legislației contravenționale.

Act. n.j. in timp

1. Legea contraventionala, care inrautateste situatie persoanei vinovate de
comiterea unei contraventii nu are efect retroactiv. (Care produce efecte și pentru
ceea ce s-a petrecut în trecut)
2. Sanctiunea stabilita si neexecutata anterior intrarii in vigoare a noii legi nu se
mai executa (daca legea noua nu prevede, inseamna ca nu se va aplica pedeapsa)
3. In cazul aplicarii sanctiunii din legea veche, aceasta se va executa in limita
maximului sanctiunii stabilite in legea noua, iar in cazul in care legea noua nu mai
prevede sanctiune pentru fapta savirsita pe timpul cand guverna legea veche,
persoana vinovata nu va fi sanctionata.
Act. in spatiu
N.j. contraventionale se aplica pe tot teritoriul R.M.
Orice contraventie savirsita pe ter. R.M. vor fi sanctionate conform codului contr.
al RM.
Pe teritoriul aeronavelor, sau a navelor maritime, faptele contraventionale vor fi
sanctionate conform codului contr. a RM.
Act. legii asupra persoanelor
Legea se extinde tuturor persoanelor aflate pe teritoriul RM, ce exceptia
reprezentatilor diplomatici aflati pe ter. RM
Codul contr. art. 16 prevede expres subiectii contraventiei :
Articolul 16. Răspunderea contravenţională a persoanei fizice
(1) Este pasibilă de răspundere contravenţională persoana fizică responsabilă care,
în momentul săvîrşirii contravenţiei, are împlinită vîrsta de 18 ani.
(2) Persoana fizică cu vîrsta între 16 şi 18 ani este pasibilă de răspundere
contravenţională pentru săvîrşirea faptelor prevăzute la art. 69 alin. (1), art. 78, 85,
87, art. 88 alin. (1), art. 89, art. 91 alin. (1), art. 104, 105, 203, art. 204 alin. (1), (2)
și (3), art. 228–245, 336, 342, 352–357, 363, 365, art. 366 alin. (1), art. 367, 368,
370, art. 372 alin. (2).
(3) În cazul minorului care a săvîrşit o faptă ce se încadrează în dispoziţia normei
din partea specială a cărţii întîi, agentul constatator, procurorul sau instanţa de
judecată expediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii administraţiei
publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator,
instanţa de judecată poate aplica faţă de minor măsuri de constrîngere cu caracter
educativ conform art.104 din Codul penal.
(4) Pentru săvîrşirea contravenţiilor în afara exercitării atribuţiilor de serviciu,
militarii, răspund contravenţional conform dispoziţiilor generale.
(5) – abrogat.
(6) Persoana cu funcţie de răspundere (persoană căreia, într-o întreprindere,
instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau
provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite
drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a
acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice) este pasibilă
de răspundere contravenţională pentru săvîrşirea unei fapte prevăzute de prezentul
cod în cazul:
a) folosirii intenţionate a atribuţiilor sale contrar obligaţiilor de serviciu;
b) depăşirii vădite a drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege;
c) neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu.
(61) În cazul în care fapta contravenţională este comisă prin adoptarea sau
neadoptarea unui act de către un organ colegial, răspunde fiecare dintre membrii
organului colegial.
(62) Membrul organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru adoptarea
unui act dacă există probe care demonstrează că:
0a) nu a fost prezent la şedinţă şi nu şi-a exercitat votul în contumacie; sau
b) nu a participat la vot; sau
c) a votat împotrivă.
(63) Membrul organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru neadoptarea
unui act dacă există
probe care demonstrează că:
1) nu a ştiut şi nici nu trebuia să ştie că este necesară adoptarea actului; sau
2) în cazul în care are dreptul legal, contractual sau statutar, a făcut demersurile
necesare pentru a convoca şedinţa sau de a include pe agenda organului colegial
chestiunea adoptării actului respectiv, precum şi a exercitat corect obligaţiile sale
privind organizarea, desfăşurarea şedinţei organului colegial sau, după caz,
semnarea, avizarea, contrasemnarea, raportarea cererilor, demersurilor, dosarelor şi
documentaţiei necesare pentru pregătirea ordinei de zi şi examinarea proiectelor
deciziilor; sau
3) a lipsit de la şedinţa pe a cărei ordine de zi era sau la care s-a examinat problema
respectivă din următoarele motive:
a) nu a ştiut şi nici nu putea să cunoască despre convocarea şedinţei;
b) a participat într-o cauză în instanţa de judecată, instituţia arbitrală sau într-o
şedinţă de mediere;
c) s-a aflat într-o deplasare în interes de serviciu într-o altă localitate decît cea în
care s-a convocat şedinţa;
d) s-a aflat în concediu;
e) şedinţa a avut loc anterior expirării termenului de 9 zile de la decesul
soţului/soţiei, concubinului/concubinei sau al unei rude apropiate;
f) accidentul, calamitatea naturală sau altă cauză a făcut imposibilă participarea la
şedinţă; sau
4) a votat anterior pentru adoptarea actului.
(7) În lipsa condiţiilor enunţate la alin.(6), persoana cu funcţie de răspundere
vinovată de săvîrşirea unei contravenţii răspunde conform dispoziţiilor generale.
Articolul 171. Responsabilitatea
Responsabilitatea este starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a
înțelege caracterul prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta
voința şi de a-şi dirija acțiunile.
Articolul 271. Starea de iresponsabilitate
(1) Se consideră în stare de iresponsabilitate persoana care săvîrşeşte o faptă
prejudiciabilă aflîndu-se în imposibilitatea de a-și conştientiza sau de a-și dirija
acțiunile din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări temporare a activității
psihice, a alienării mintale sau a unei alte stări psihice patologice.
(2) Nu este pasibilă de răspundere contravențională persoana care a săvîrşit o faptă
în stare de responsabilitate, dar care, pînă la pronunțarea hotărîrii de sancționare, s-
a îmbolnăvit de o boală psihică, fiind lipsită de posibilitatea de a-și conştientiza sau
de a-și dirija acțiunile sale.
Sub. 4 Principiile și izvoarele specifice dreptului contravențional.
Principiile dr. contr. sunt niste idei diriguitoare care calazuzesc elaborarea si
realizarea normelor de drept contraventional, care se intilnesc in intreaga
reglementare juridico-contraventionala. Toate normele, toate institutiile dr. contr.
se subordoneaza principiilor dr. contr.
Principiile generale a dr. contr.
1. P. legalitatii in dr. contr. - nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei
contraventii si nu va putea fi tras la raspundere decat dupa legea contr.
2. P. egalitatii - toate persoanele care au savirsit o contraventie sunt egale in fata
legii, indiferent de religie, sex etc…
3. P. dreptatii in dr. contraventional - orice persoana poate fi sanctionata doar
pentru contraventia in privinta careia este dovedita vinovatia sa
4. P. umanismului - exprima atit interesel victimei, cat si interesle
contravenientului,
pentru victima - statul ii apara interesele
pentru contravenient - p. umanismului prevede ca statul nu umileste persoana
vinovata, doar cu prevederile legii, fara un tratament inuman, nu lezeaza
demnitatea omului (asistenta juridica, medicala etc.)

Principiile speciale ale dr. contr.

1. P. raspunderii contr. personale - pentru faptele savirsite cu vinovatie vor
raspundere doar autorii, doar persoana care a comis fapta, nu rasp. parintii pentru
copii
2. P. individualizarii
[16.09.2020 14:47] Mădălin Canţîr: si raspunderii contr. - atunci cand se aplica
pedeapsa se va tine cont de caracteristica faptuitorului, de situatiile agravante, de
gradul prejudiciabil, si efectul aplicarii pedepsei.
3. P. combaterii contraventionalitatii - este o continuare a relatiilor sociale cu
privire la prevenire, statul trebuie sa intreprinda toate masurile posibile pentru a
preveni comiterea de noi contraventii
4. Unicul temei al raspunderii contraventionale este contraventia - persoana va fi
atrasa la raspundere si va fi pedepsit doar pentru acele fapte care constituie
contraventie
Articolul 10. Contravenţia
Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de
pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la
valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de
sancţiune contravenţională.
5. Prezumtia nevinovatiei - orice persoana acuzata este prezumata nevinovata, pina
in momentul in care vinovatia ei nu este dovedita
6. P. inviolabilitatii persoanei - libertatea individuala si siguranta oamenilor este
inviolabila. o persoana poate fi arestata doar in cazuri exceptionale si doar in
conditiile legii.
7. P. libertatii de a marturisi impotriva sa sau impotriva familiei (persoanelor
apropiate) - nimeni nu poate fi silit sau impus ca sa depuna declaratii impotriva sau
a familiei
8. P. asigurarii dreptului la aparare - autoritatea este obligata sa anunte partile
despre dreptul lor la aparare, iar in cazul in care partile nu au posibilitatea de a-si
inchiria aparator, autoritatea este obligata sa le puna la dispozitie aparator din
partea statului\
9. Limba in care se desfasoara procesul contr. si dreptul la interpret - procesul
contr. se desfasoara in limba de stat, iar cand partile nu cunosc autoritatea este
obligata sa asigure traducator in limba in care o cunosc majoritatea participantilor
la proces
10. P. sanctionarii unice pentru aceeasi fapta- nimeni nu poate fi urmarit sau
sanctionat contraventional pentru aceeasi sanctiune, doar in cazul in care sunt
depasite unele circumstante sau a fost depistat vreun viciu (greseala)
Izvorul de drept este forma de exprimare a n.j.
Izvoarele formale, actul normativ si actele subordonate legii, deciziile cu caracter
normativ a aut. publice locale, tratatele si hot. internat.
Izvoarele formale (codul contr. a RM si legile care se refera la materia
contraventionala)
Actul normativ si actele subordonate legii (hot. de guvern, instructiunile)
Deciziile cu caracter normativ a aut. publice locale
Tratatele si hot. internat. - trebuie sa fie ratificate de parlament.
Norma juridica este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie,
instituită sau sancționată de autoritatea publică, stabilită de stat într-o formă
specifică dreptului (lege, decret, ordonanță, hotărâre de guvern, ordin al unui
ministru, hotărâri și dispoziții a unei autorități)[1], aplicată din conștiința juridică a
oamenilor și, în caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.
Norma contr. este o specie a n.j. care se caracterizeaza prin continutul si trasatura
lor specifica, stabilind reguli si sanctiuni contraventionale, in scopul asigurarii
ordinii sociale.
Structura n.j.
Ipoteza(cercul de subiecti), Dispozitia, Sanctiunea
In materia contr. sunt 3 modalitati de dispozitii
1. Dispozitii simple - e scrisa fapta contraventional, dar nu sunt dezvaluite semnele
114, alin. 2 (2) Încălcarea regulilor de pescuit, dacă fapta nu constituie infracţiune,
2. Dispozitii descriptive - cand exista o descriere a semnelor generale 115, alin. 3
(3) Arderea în cîmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă
3. Dispozitii de trimitere - atunci cand se face trimitere la alte legi art. 235 prim
Încălcarea regulilor de transportare a
[16.09.2020 14:47] Mădălin Canţîr: copiilor cu vîrsta de pînă la 7 ani
Transportarea copiilor cu vîrsta de pînă la 7 ani contrar prevederilor
Regulamentului circulaţiei rutiere
Sanctiunile absolut determinate - in cod este stabilita categoria de pedeapsa si
marimea pedepsei
Sanc. relativ determinate - cand se stabileste categorie concreta de pedeapsa si
limitele aplicarii pedepsei art 238 alin. 2
Sanc. alternative - exista mai multe categorii de pedepse, iar autoritatea va avea
posibilitatea sa alega 287 alin 16 (16) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor
legale ale persoanei cu funcţie de răspundere din organul vamal, insultarea sau
ameninţarea acestei persoane
se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore.
Raportul juridic contr. rel. sociala care apare la momentul realizarii dr. contr.
R.j. de conformare - atunci cand se adopta sau se stabileste conduita si indivizii
respecta conduita
R.j. de conflict - la momentul comiterii abaterii
Structura r.j. contr. este obiect, continut si subiecti
Obiectul r.j.- este conduita care urmeaza sa fie adoptata, sau conduita prescrisa.
Continutul r.j. - drepturile si obligatiile participantilor
Subiectii r.j. - sunt insasi participantii la raport
Sunt mai multe tipuri de subiecti:
Subiect activ, subiect pasiv si statul.