PREZENTAREA PRINCIPALELOR ASPECTE TEORETICE PRIVIND FLUXURILOR

DE TREZORERIE

Standardul Internațional de Contabilitate 7 defineste fluxurile de numerar (denumite și

fluxuri de trezorerie sau cash-flow în unele lucrări) drept intrări sau ieșiri de numerar și
echivalente de numerar, iar prin întocmirea lui se dorește să se pună la dispoziția utilizatorilor de
situații financiare o bază pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar și
echivalente de numerar, precum și a nevoilor sale de a utliza acele fluxuri de numerar.
Obiectivul principal al fluxurilor de numerar este de a evidenția istoricul mișcărilor de
numerar și a echivalentelor de numerar al unei firme prin intermediul cash-flow-ului.
Pe aceasta bază, se evalueaza capacitatea unei firme de a genera cash-flow, precum și momentul
și certitudinea generarii acestor fluxuri de numerar.
Aria de aplicabilitate a standardu-lui 7(IAS-7) vizează atât firmele productive cât și instituțiile
financiare și în general, orice activitate producatoare de venituri și generatoare de obligații.
Situaţia financiară care prezintă informaţii privind fluxurile de numerar, adică încasările şi plăţile
efectuate de o întreprindere în cursul unui an, este tabloul fluxurilor de trezorerie. Acest tablou
este construit plecând de la noţiunile de: trezorerie (cash and cash equivalents) şi fluxuri de
trezorerie (cash-flows).
Prin trezoreria întreprinderii se înţelege ansamblul de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi de
care dispune entitatea economica.
Lichidităţile (cash) se referă la disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de
lichidităţi (cash equivalents) reprezintă plasamente pe termen scurt (sub 3 luni) cu grad mare de
lichiditate, care se pot converti uşor în sume cunoscute şi al căror risc de fluctuaţie valorică este
nesemnificativ.
În categoria echivalenţelor de lichidităţi se includ: depozite bancare la termen, certificate de
depozit, bonuri de tezaur emise de guvern etc., toate cu scadenţă de până la trei luni.
Echivalentele de lichidităţi trebuie disociate de alte investiţii financiare pe termen scurt, cu toate
că o astfel de operaţiune este destul de dificilă, întru-cât, în mod practic, este destul de greu de
disociat activitatea de investiţii a unei firme de ceea ce se numeşte „managementul trezoreriei”.
Drept urmare, vor trebui considerate echivalente de lichidităţi doar acele resurse financiare
deţinute în scopul îndeplinirii angajamentelor pe termen scurt, şi nu pentru investiţii sau în alte
scopuri.
Creditele în descoperire de cont (bank overdraft), în cazul în care sunt rambursabile la vedere,
pot fi considerate ca făcând parte din managementul trezoreriei; prin urmare, acestea pot fi
incluse ca o componentă negativă a lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi.
Conform normei IAS 7, dacă există sume semnificative de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi
deţinute de o entitate, dar a căror utilizare de către grup este restricţionată, acestea trebuie
prezentate distinct împreună cu un comentariu al managementului care să explice circumstanţele
acestei restricţii.
Lichidităţile şi echivalenţele de lichidităţi au aceeaşi natură, iar transferurile dintr-o categorie în
alta nu sunt considerate plăţi sau încasări, deoarece se consideră că acestea fac parte din
managementul trezoreriei. Astfel, tranzacţii precum depunerea numerarului în caserie sau
achiziţia de timbre poştale reprezintă mişcări în interiorul trezoreriei şi nu vor afecta fluxul net
de trezorerie.
Tot în această categorie a tranzacţiilor care nu afectează situaţia fluxurilor de trezorerie se includ
toate operaţiunile care nu generează încasări sau plăţi, cum ar fi, de exemplu, achziţia unui utilaj
pe credit comercial; creşterea capitalului social prin aport în natură etc.

Gruparea fluxurilor de trezorerie

În accepţiunea aceleiaşi norme, IAS 7, situaţia fluxurilor de trezorerie vizează explicarea
variaţiei soldului de trezorerie (lichidităţi şi echivalente de lichidităţi) între doi ani consecutivi,
prin detalierea fluxurilor de trezorerie, clasificate în funcţie de activitatea care le-
a generat. Şi anume: activitatea de exploatare (operating activities); activitatea de investiţii
(investing activities); activitatea de finanţare (financing activities).

Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de exploatare

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte activităţi
cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.
Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care
întreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa
împrumuturile sale, a menţine capacitatea sa de exploatare, a vărsa dividende şi a realiza noi
investiţii, fără să recurgă la alte surse externe de finanţare.
De asemenea, utilizate cu alte informaţii, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri
istorice de trezorerie legate de exploatare pot să fie utile pentru previziune fluxurilor viitoare de
trezorerie aferente exploatării.
Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de exploatare sunt, în mod esenţial, consecinţa
principalelor activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii. Ca urmare, ele sunt, în general,
rezultatul operaţiilor şi evenimentelor care concură la formarea rezultatului net.
Definiţia şi precizările anterioare, deşi imprecise, sunt completate de IAS 7, printr-o listă de
exemple. Astfel, constituie fluxuri de trezorerie ale exploatării:
-încasările care decurg din vânzarea de bunuri şi servicii;
-încasările care provin din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
-plăţile privind furnizorii şi salariaţii;
-plăţile de impozite, exceptând cazurile când ele vizează activităţile de investiţii sau de finanţare.

Fluxurile de trezorerie ale activităţii de investiţii

IAS precizează că fluxurile care rezultă din activităţi de investiţii indică în ce măsură plăţile au
fost efectuate pentru achiziţionarea de active destinate să genereze venituri şi fluxuri de
trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de investiţii oferă informaţii privind maniera în care
întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Ele se referă la:
-plăţi efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale şi necorporale, precum şi a altor
active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare capitalizate şi plăţile implicate de
imobilizările produse de întreprindere pentru sine;
-încasări care decurg din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale precum şi a altor active
pe termen lung;
-plăţi efectuate pentru achiziţionarea de titluri de participare şi de titluri de creanţă ale altor
întreprinderi, precum şi plăţi efectuate pentru achiziţionarea de participaţii în întreprinderi de tip
joint-venture;
-încasări relative la vânzarea de titluri de participare şi de titluri de creanţă ale altor întreprinderi,
precum şi încasări relative la vânzarea de participaţii în întreprinderi de tip joint-venture (altele
decât încasările generate de instrumente considerate ca fiind echivalente de lichidităţi sau cele
deţinute în scopuri comerciale);
-avansurile de trezorerie şi împrumuturile acordate (altele decât avansurile şi împrumuturile
acordate de o instituţie financiară);
-incasări care decurg din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părţi

Fluxurile de trezorerie ale activităţii de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care antrenează schimbări în mărime şi structura
capitalurilor proprii şi capitalurilor împrumutate ale întreprinderii.
Prezentarea separată a acestor fluxuri în tabloul de trezorerie este dată de posibilitatea utilizării
lor în previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile (capitalurile)
viitoare.
Mişcările de trezorerie generate de actvităţile de finanţare se referă la:
-încasările din emisiunea de acţiuni şi de alte instrumente ale capitalurilor proprii;
-vărsăminte efectuate acţionarilor pentru achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor
întreprinderii;
-încasări din emisiunea de împrumuturi obligatare, de împrumuturi statutare, de bilete de
trezorerie, de titluri de împrumut ipotecar sau a altor titluri de împrumut pe termen scurt sau
lung;
-rambursarea sub formă de lichidităţi a sumelor împrumutate;
-vărsăminte efectuate de un locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract
de locaţie-finanţare.
Norme privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

În principiu, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate la nivelul mărimii lor brute. Ca atare,
nu este posibil să se compenseze încasările şi plăţile din aceeaşi categorie şi chiar din categorii
diferite.
IAS 7 admite, totuşi, doua excepţii de la acest principiu. Astfel, unele fluxuri de trezorerie care
provin din operaţii de exploatare, de investiţii sau de finanţare pot să fie prezentate în mărime
netă. Este vorba despre:
- încasări şi plăţi în contul clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie nu decurg din
activităţile întreprinderii, ci din cele ale clientului;
- încasările şi plăţile referitoare la elemente ce au un ritm de rotaţie rapid, o valoare
mare şi scadenţe scurte.
În cazul instituţiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate în mărime netă, în
cazul:
- plasării de depozite la alte instituţii financiare şi retragerii acestor depozite;
- împrumuturilor acordate şi avansurilor consimţite în favoarea clienţilor şi rambursării
acestor împrumuturi şi avansuri.
Toate fluxurile în monede străine sunt convertite la cursul zilei plaţii sau încasării. Există totuşi
posibilitatea utilizării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei
perioade.
Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi în monede străine, existente la sfârşitul exerciţiului,
sunt convertite la cursul de închidere.
Câştigurile şi pierderile nerealizate (latente) (unrealised gains and losses), ce rezultă din variaţia
cursului între data fluxurilor şi data închiderii exerciţiilor, nu constituie fluxuri monetare. Totuşi,
efectul variaţiilor cursurilor lichidităţilor deţinute sau datorate este prezentat în tabloul fluxurilor
de trezorerie, pentru a permite comparaţia între lichidităţile aferente deschiderii şi închiderii
exerciţiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie ale activităţilor de exploatare,
de investiţii şi de finanţare.
Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate
separat de cele care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite. Totodată, ele trebuie să fie
delimitate pe cele trei categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii
trebuie să fie păstrată de la un exerciţiu la altul.

Pentru instituţiile financiare dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate constituie fluxuri de

exploatare. Pentru ceilalţi agenţi economici, soluţia delimitării este mai puţin evidentă
În cazul dobânzilor şi dividendelor plătite (vărsate) există două interpretări posibile. Unii le
consideră o consecinţă a politicii de finanţare alese şi le clasifică, deci în categoria fluxurilor
de finanţare. Alţii estimează că, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidenţă
capacitatea întreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanţării sale. Ca
atare, aceste plăţi sunt catalogate în categoria fluxurilor din exploatare.
Aceeaşi situaţie apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate. Bazându-se pe faptul că
este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consideră fluxuri de investiţii.
Alţii, în schimb, le cataloghează în categoria fluxurilor de exploatare.
Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din
operaţiile de exploatare cât şi din activităţile de investiţii şi cele de finanţare, în mod ideal,
acest impozit ar trebui să fie delimitat pe cele trei componente. Dar, dacă este uşor să se
impute cheltuiala (sarcina) fiscală unei activităţi de investiţii sau de finanţare, este, în schimb,
adesea, imposibil să se identifice fluxurile de trezorerie care rezultă din impozitare, acestea
putând să se producă în cursul unui alt exerciţiu decât în cel în care fluxurile de trezorerie ale
operaţiei generatoare au survenit. Ca atare, plăţile privind impozitul asupra beneficiilor trebuie
să fie clasificate în categoria fluxurilor de trezorerie care provin din activităţi de exploatare.
Totuşi, atunci când este posibil să se conecteze fluxul generat de impozit la o operaţie ce dă
naştere unui flux de trezorerie clasificat în categoria activităţilor de investiţii sau de finanţare,
acest flux va fi prezentat, după caz în rubricile activităţilor de investiţii, respectiv de finanţare.
Chiar dacă fluxurile de trezorerie care rezultă din impozitare sunt delimitate şi
prezentate pe mai multe activităţi, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte şi
mărimea totală.
În concluzie, norma internaţională precizează că plăţile (sau eventual recuperările) de
impozit asupra beneficiilor sunt clasificabile în categoria fluxurilor din exploatare, exceptând
situaţia în care ele ar putea să fie clar identificabile în activităţile de investiţii sau de finanţare.
 Fluxurile implicate de elementele extraordinare, în sensul normei IAS 8 nu constituie o
rubrică particulară, distinctă de cele trei categorii de fluxuri ale tabloului de trezorerie. Ele
trebuie însă să fie prezentate separat, în cadrul fluxurilor din exploatare, de investiţii şi de
finanţare, pentru a permite utilizatorilor să înţeleagă natura şi incidenţa lor asupra mişcărilor
de trezorerie actuale şi viitoare ale întreprinderii

Studiu de caz privind situatia fluxurilor de trezorerie la societatea SC BRAMSIG SA

        SC BRAMSIG SA , este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Buzau, persoana

juridica ,sub numarul J/38/956/03 avand sediul in localitatea Buzau, str.Unirii ,nr. 1, jud. Buzau.
Societatea a fost infiintata in anul 2003 in conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990,
republicata si in baza art.4 alin.4 din OUG 76/2001 republicata ,astfel cum a fost modificata prin
OUG nr.129/2002.
        SC BRAMSIG SA ,este o societate cu raspundere limitata , fiind persoana juridica romana ,
conf. Art. 1 din Legea nr 31/1990 republicata in 1998.
        Societatea se infiinteaza pentru o durata nelimitata de timp , dobandind personalitate
juridica de la data inmatricularii ei in Registrul Comertului Buzau.
Societatea va putea infiinta sucursale , filiale, agentii , reprezentante si puncte de lucru in
toata tara si strainatate cu indeplinirea procedurilor legale.
                       Obiectul de activitate
            Societatea comerciala BRAMSIG SA, isi desfasoara activitatea in domeniul: 471-
Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse; 4751- Comertul cu amanuntul
textilelor.

            Obiectul de activitate al societatii conform Codului CAEN este urmatorul:

  - 451. Organizarea de santiere si pregatirea terenului;

  - 452. Constructii de cladiri sau parti ale acestora;

  - 453. Lucrari de instalatii pentru cladiri

  - 454. Lucrari de finisare;

  - 521. Comert cu amanuntul in magazine nespecializate.

 SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

(LEI) Sem I 2015 Sem I 2016

I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE
Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii 93.170.367 89.659.136
Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte
venituri 164.323 302.860
Plati in numerar catre furnizori de bunuri si servicii (54.354.050) (52.802.563)
Plati in numerar catre si in numele angajatilor, plati efectuate de angajator
in legatura cu personalul (30.919.961) (29.747.987)
Taxa pe valoarea adaugata platita (883.589) (1.876.918)
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate platite (499.490) (446.772)
Numerar generat de exploatare 6.677.600 5.087.756
Dobanzi incasate 9.926 197.496
Dobanzi platite (1.835.877) (1.463.597)
Impozit pe profit platit (2.566.635) (1.789.224)
Fluxuri de numerar nete din activitati de exploatare
2.285.014 2.032.431
II.FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTITII
Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active
necorporale si alte active pe termen lung (3.466.524) (2.893.271)
Dividende incasate 124
Fluxuri de numerar nete din activitati de investitie
(3.466.400) (2.893.271)
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE
Incasari din imprumuturi pe termen lung/rambursari (788.394) (747.225)
Incasari din imprumuturi pe termen scurt/rambursari 9.250.916 (259.052)
Achizitionarea de actiuni
Dividende platite (500.344) (2.413.589)
 Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare
7.962.178 (3.419.866)
Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului si echivalentelor de
numerar (6.922.635) (2.261.723)
Fluxuri de numerar - TOTAL
(141.843) (6.542.429)
Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei
3.316.127 9.845.453
Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei 3.174.284 3.303.024