l de gheaţă mi-apare înainte: burie o stea nu se arată, ară luna cea galbenă - o pată; ii de sloiuri de valuri repezite luteşte cu aripi ostenite, ei pereche nainte tot s-a dus ntreg de păsări, pierzându-se-n apus. a ei urmă priviri suferitoare, i pare-acuma, nici bine nu... ea moare, -ntr-o clipă cu anii înapoi. .......... mai departe deolaltă amândoi, e mai singur mă-ntunec şi îngheţ, pierzi în zarea eternei dimineţi.