TULBURARILE MEMORIEI  DISMNEZII

I. Tulburări cantitative: - Hipomnezii

- Amnezii

- Hipermnezii

II. Tulburări calitative – PARAMNEZII

I. TULBURARI CANTITATIVE

1. HIPOMNEZII

• Scăderea în diferite grade a funcţiei mnezice pănâ la amnezie (”uitare

totală”)

• Apar frecvent în:

- stări de oboseală

- stări nevrotice

- datorită unui deficit prosexic

- patologia organică cu deficit cognitiv – prin nedezvoltare sau

deteriorare cogntivă

Lapsusul – evocarea unui nume sau a unui cuvânt devine imposibilă.

2. AMNEZII – pierderea totala a capacitatii mnezice.

• Termen discutabil (Kurt Schneider – îl consideră inadecvat – “anulare

totală a funcţiilor mnezice nu există decât în imaginaţia romancierilor”)

• Clasificate după secvenţa temporală recent-trecut (Rauschburg 1921):

- amnezii de fixare- anterograde

- amnezii de evocare – retrograde

- amnezie antero-retrograde

1
a. Amnezii anterograde( fixare) – se refera la evenimente traite dupa debutul
bolii; apar ca o consecinta a scaderii capacitatii de fixare a imaginilor si
evenimentelor noi;

- se carac.prin incapacitatea pacientului de a reda un eveniment recent;

amintirile fixate anterior raman conservate.

- Contrastul dintre imposibilitatea de fixare a evenimentelor prezente si

conservarea celor din trecut – a fost evidentiata prima data de Korsakov. Si acest
concept continua sa fie utilizat

- apare in: stari de confuzie mintala, sdr.Korsakov de etiologie alcoolica,

infectioasa/traumatica, psihoza maniaco-depresiva, stari reactive, stari nevrotice

b. Amnezii retrograde ( de evocare) – tulburarea memoriei se întinde

progresiv s p r e   t r e c u t ,   î n   s e n s   r e t r o g r a d .  

- C e e a   c e   s - a   î n t â m p l a t   î n a i n t e a   m o m e n t u l u i traumatizant este
uitat.

J. Delay compara memoria cu un jurnal intim, prost intretinut. ; amintirile

mai indepartate sunt mai ordonate, logic sistematizate, separate de prezent( in
care bolnavul se descurca tot mai greu) si de consecintele
prezentului( anxietate); cu cat evenimentele trecutului sunt ma in departate cu
atat tensiunea afectiva necesara redarii lor este mai mica.

- Delay a introdus termenul de disolutie

Afazia Wernicke – la instalare = alt model de amnezie retrograda=>

adevarata dementa a limbajului- uitarea vocabularului insusi, a cunostintelor;
amnezie cu caracter progresiv de la complex spre simplu, de la cognitiv-prin
afect –la senzorial motor=> dispar achizitiile cognitive-> scade viata afectiva->
scade expresivitatea mimico-pantomimica.

Th. Ribot a descris legea „regresiunii memoriei”= uitarea se intinde de

la prezent spre trecut, si de la complicat spre mai putin complicat.=> limbajul
rational este uitat inaintea celui emotional

Legea regresiunii memoriei( a disolutiei) – RIBOT - se uită în ordine:

1. evenimentele recente

• 2. evenimentele mai îndepărtate

2
 • 3. afectele, sentimentele

• 4. obişnuinţele simple

Deteriorarea limbajului în sens invers evoluţiei ontogenetice.

- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexă a comunicării

(numele proprii, numele comune, adjectivele, verbele, interjecţiile)

- limbajul emoţional

- limbajul mimico-pantomimic

c. Amnezii antero-retrograde - priveşte atât evenimentele de după debutul

bolii cât şi cele dinaintea bolii. Apare în demenţe.

■ Amnezia lacunară

• Hiatus mnezic temporar – lacună în evocarea trecutului

• Se referă la o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)

• Apar: - stări confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalenţe

epileptice, stări de beţie patologică, beţie acută (stări black-out)

• Pot fi : - totale (stări comatoase, GM) - bolnavul nu-si aminteste nimic

din cele intamplate;

-parţiale- bolnavul isi aduce aminte vag si partial

• Totusi aceasta clasificare nu este acceptata de unii autori ( ex. Cele

partiale sunt de fapt hipoamnezii)

Starile de apsihie = individual nu inregistreaza, dar nici nu reactioneaza la nici

un stimul=> in comele profunde; bolnavii nu pot reproduce nimic pentru ca nu
au inregistrat nimic

- Amnezia lacunara tb.deosebita de aceste stari in care bolnavii nu pot

reproduce nimic pentru ca nu au inregistrat nimic, situatie inexistenta in
amnesia lacunara.

3
■ Amnezia tardiva ( intarziata) – spatamnesie- e legata de o tulburare de
constienta;; lacuna menzica nu apare imediat dupa perioada confuzionala, ci
treptat, dupa o anumita perioada. Apare in epilepsie si in stari confuzionale.

■Amnezii elective/selective/tematice sau afectogene

• Reprezintă uitarea unui conţinut- unele evenimente/persoane

• Amintirile au fost bine fixate, dar reproducerea lor voluntară este

imposibilă

• Amintirile nu sunt dispărute, ci trecute în inconştient; pot fi constientizate

prin evocare involuntara/teste psihologice

• De obicei uitarea se datorează trăirii afective negative de însoţire – se

numesc “psihogene”/ “afectogene”

• Dispar odată cu modificarea împrejurărilor care le-au produs

• Apar în: stări nevrotice – amnezii ale copilăriei, amnezii isterice, amnezii
posttraumatice de stres, patologia de catastrofă, agresiuni, doliu, fluctuaţii
emoţionale

Amneziile schizofrenilor

• Sunt distorsiuni haotice ale memoriei cu diverse uitări (consecinţă a

indiferenţei, hipoprosexiei), modificări ale amintirilor, infiltrări de
construcţii delirante, elaborări imaginare, cu neglijarea unor evenimente
importante alături de fixări ale unor detalii foarte precise, dar bizare,
simbolice incomprehensibile.

3. HIPERMNEZII

• Capacitate exagerată de evocare a amintirilor: multiple, tumultoase,

apar mai ales involuntar, îndepărtând subiectul de la preocupările sale
prezente esenţiale; Amintiri (fie evenimente plăcute, fie cele
traumatizante) rapide, involuntare şi cu conţinutfoarte bogat, indepartand
subiectul de preocuparile principale.

• Apar – la persoanele normale în stări cu încărcătură afectivă negativă sau

pozitivă

4
 • În patologie: schizofrenie, paranoia, tulburarea de personalitate de tip
paranoid, , stări febrile, intoxicaţii cu eter, cloroform, barbiturice, amital,
psihedelice

a. Mentism - hipermnezii oneiroide, subiectul devine un spectator al

desfăşurării incoercibile şi tumultoase ale ideilor şi amintirilor sale;
- Bolnavii sunt incapabili de a rememora => orice efort prosexic de fixare a
atenţiei este împiedicat de derularea caleidoscopică a imaginilor pe
“ecranul” conştiinţei

• Apare în:- stări de oboseală – poate constitui sursa insomniilor de

adormire

- mentism hipermnezic exogen, xenopatic (Chaslin)– din sindromul

de automatism mintal

b. Viziunea retrospectivă – forma suprema de hipemnezie; poate fi

considerata viziune retrospectiva

- forţa evocărilor atinge nivelul maxim: persoanele au impresia că îşi revăd cu

rapiditate momente din întreaga viaţă=> în stări de risc vital, stări confuzionale
psihogene, stări halucinatorii, crize de epilepsie temporală

II. TULBURARI CALITATIVE ALE MEMORIEI

1. TULBURARI ALE SINTEZEI MENZICE IMEDIATE

(PSEUDOMNEZII) =>

PARAMNEZII – TERMEN INTRODUS DE Kraepelin=> sunt amintiri

deformate, false, neconcordante cu realitatea, eroarea referindu-sela încadrarea
temporală, spaţială sau la o confuzie de persoană.

- Iluzii de memorie( pseudomnezii) = evocari eronate ale unor actiuni

traite in realitate de bolnav, dar care nu se incadreaza in timpul si spatiul
real in care s-a petrecut; in aceasta grupa de iluzii intra:

5
■ Criptomnezie = nerecunoaşterea ca fiind străin a unui material literal,
muzical, stiintific pe care bolnavul l-a citit/auzit si pe care îl
recunoaşte ca fiind al său. Apare în fazele avansate ale demenţei. Se
deosebeşte de plagiat care este o acţiune conştientă şi cu un anumit scop.
- Apare în : schizofrenie, delirurile sistematizate (paranoia); fazele
avansate ale demenţei
- Situatia inversa = bolnavul considera ca evenimentele traite sunt doar
citite/auzite => „instrainarea amintirilor”

■ False recunoaşteri( falsa identificare) = este o varianta a criptomneziei, sub

numele de „dubla constiinta”;
- consta in a recunoaste ceea ce de fapt bolnavul nu cunoaste;
- Este deci o iluzie/halucinatie a prezentului
- Este starea premergătoare afenomenelor de deja vu, deja conu, deja vecu.
- a p a r e î n : s t ă r i d e s u r m e n a j , stări de obnubilare a conştienţei, stări
maniacale, schizofrenii.

■ Falsa de nerecunoastere ( iluzia de nerecunoastere) = bolnavul crede ca

recunoaste persoane pe care nu le-a cunoscut si nu este sigur ca recunoaste
persoane pe care le-a cunoscut;
- in stari mai avansate = pacientul are impresia de a nu fi văzut, cunoscut
sau trăit unele evenimente – jamais vu, jamais conu, jamais vecu.

■ Paramnezii de reduplicare( Pick) = dedublarea perpetuă a obiectelor

şi situaţiilor trăite. Un exemplu este bolnavul decris de Pick care
susţinea că a mai fost tratat într-oclinică identică de un medic care semăna
leit cu cel de acum=> amintirile nu sunt confruntate cu amintirile.

2. TULBURARILE REMEMORARII TRECUTULUI

( ALLOMNEZII )

- Sunt falsificari mnezice retrospective/ Reproduceri false ale unor

evenimente din trecut pe care bolnavul le situează în mod fals în prezentul
trăit.
- Se descriu:

■ Psudoreminiscenţe = sunt reproducerea unor evenimente reale din trecutul

bolnavului, pe care acesta le traieste ca evenimente prezente => bolnavul
amesteca franturi ale evenimentelor din trecut cu ceea ce traieste in prezent;

- iluzia de memorie – consta in nerecunoasterea timpului si spatiului in care s-a

produs actiunea.

6
 ■ Confabulaţii ( Pick) sau halucinaţii de memorie = reproducerea unor
evenimente imaginare( bolnavul nu le-a trait), el fabuland asupra trecutului cu
convingerea ca il evoca. El nu spune adevarul, dar nici nu minte, pentru ca nu
stie ca minte => este in afara adevarului, dar si a falsului.
- fabulatia se situeaza intre minciuna si adevar=> fabulatia este sora inconstienta
a minciunii.
- trebuie deosebite de minciuna;
- i n s d r . K o r s a k o v = c o nf a b u l a t i i l e s e i n t a l n e s c f r e c v e n t a t u n c i
c a n d b o l n a v u l m a i p a s t r e z a i n c a p ar t i a l c o n s t i i n t a t u l b ur a r i l or
d e m e m o r i e . = > e l um p l e g ol u r i l e d e m e m o r i e c u e v e n i m e n t e
i r e a l e , i m a g i n ar e = > „ c o n f a b u l a r i d e p e r p l e x i t a t e ” , „ d e j en a ” ,
„de incurcatura”.
- Confabulaţii mnestice – bolnavul umple golurile unor
a m i n t i r i   p i e r d u t e   c u evenimente verosimile dar netrăite în realitate.
- C o n f a b u l a ţ i i f a n t a s t i c e – r el a t e a z ă e v e n i m e n t e f a n t a s t i c e p e
c a r e l e i n s e r e a z ă între evenimentele reale trăite.
- C o n f a b u l a ţ i i on i r i c e – a p a r s u b f o r m a u n o r s c e n e
a s e m ă n ă t o a r e c e l o r di n v i s . ( D u p r e )
B o g a t i a c o n f a b u l a t i i l or s i gr a d u l d e n e c o n c o r d a n t a c u
v e r o s i m i l u l = s u n t i n r e l a t i e d i r e c t a c u s c a d e r e a pr a g u l u i
constiintei.

■ Ecmnezie = este o tulburare mai globala de memorie = caracterizata –

bolnavul confunda trecutul cu prezentul => intoarcerea intregii personalitati la
perioade demult traite de bolnav.

- Bolnavii senili, de mult pensionaţi trăiesc în prezent perioade trecute din

viaţa lor profesională, sau se consideră tineri, adolescenţi, femeile
dându-şi numele de fată.
=> delirul senil

- Apare în demenţe (presbiofrenie), isterie, stări confuzionale, epilepsie

temporală

■ Anecforie = posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care bolnavul le credea

uitate. Reproducerea = daca se sugereaza/ reaminteste pacientului unul/ mai
multe elemente ale acelor evenimente.

- Reproducere mnezică prin “ridicarea vălului” amnezic care acoperă o amintire

- apare: stari de surmenaj , stari predementiale/dementiale

7
 Sindromul Korsakov
• Amnezie de fixare

• Dezorientare temporo-spaţială

• Memorie sematică păstrată

• False recunoaşteri, pseudoreminiscenţe

• Confabulaţii de jenă – cu tematică de grandoare

• Dispoziţie euforică, cu logoree

Apare în: - alcoolism cronic

- intoxicaţii acute (CO)

- TCC

- infecţii

- tumori