Leopard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Leopard (dezambiguizare).
Leopard

Un leopard

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Mammalia

Ordin: Carnivora

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specie: Panthera pardus

Nume binomial

Panthera pardus
(Linnaeus, 1758)
 Modifică text 

Leopardul (în termeni științifici Panthera pardus) este un mamifer carnivor de mari

dimensiuni din familia felinelor, ce aparține genului Panthera. El este vestit pentru
capacitatea sa de a se adapta, iar datorită simțurilor sale excelent dezvoltate și a
desenului blănii poate fi cu greu observat. Poate fi întâlnit din zonele semideșertice și
până în zonele reci. Leopardul este una din cele mai mari feline, cu o greutate cuprinsă
între 40–80 kg, o înălțime de 60–80 cm și cu o lungime a corpului de până la 2 m. Cu
toate că are dimensiuni relativ mari, leopardul este un animal agil. Poate trăi până la 20
ani și chiar mai mult.
De regulă, blana sa este de culoare galbenă cu pete negre, cu un desen caracteristic. O
varietate a sa, pantera neagră, este unicul leopard cu blana de culoare neagră în
întregime. Acesta trăiește în Malaysia și are o formă de melanism. Este o varietate
periclitată, dar greu de studiat, deoarece exemplarele nu puteau fi deosebite prin
fotografiere cu camere foto în lumină vizibilă. S-a constat că fotografiile cu camere foto
în infraroșu pun în evidență pete specifice, invizibile altfel, permițând recenzarea și
urmărirea exemplarelor aflate în libertate.[1]

Cuprins

 1Mod de viață
 2Subspecii de leoparzi
 3Știați că...
 4Note
 5Legături externe

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Leopard odihnindu-se.

Leopardul își petrece timpul cel mai adesea singur, de obicei în interiorul unui teritoriu
bine delimitat - cu excepția perioadei de împerechere și a perioadei în care femela își
crește puii. Dacă în același teritoriu ar locui prea mulți leoparzi, ar nimici sau ar alunga
pentru mult timp viețuitoarele ce-i alcătuiesc prada. Asemeni altor membri din familia
felinelor, și leopardul își marchează limitele teritoriului cu urină, iar pe unii copaci
„semnează” cu ghearele. În zonele în care se găsesc multe animale, teritoriile de
vânătoare ale leoparzilor sunt mai mici decât în regiunile mai sărace în pradă. De obicei
masculii posedă teritorii mai mari decât femelele și adesea teritoriul unui mascul se
întretaie cu teritoriul uneia sau al mai multor femele.
Leopardul este una din cele mai rapide feline: poate atinge o viteză de până la 60 km/h
sau, în unele cazuri, chiar mai mult - dar pe distanțe mici (100–150 m). [2]

Subspecii de leoparzi[modificare | modificare sursă]

Există mai multe subspecii de leoparzi:

 Panthera pardus pardus (Africa)

 Panthera pardus saxicolor (Asia centrală)
 Panthera pardus fusca (India)
 Panthera pardus kotiya (Sri Lanka)
 Panthera pardus delacouri (Indochina)
 Panthera pardus japonensis (China)
 Panthera pardus orientalis (Regiunea Amur, la graniță cu Rusia, China, Coreea
de Nord)[3]
 Panthera pardus melas (Java)
 Panthera pardus nimr (Arabia)

Știați că...[modificare | modificare sursă]

 Leopardul bea apă în fiecare zi, dar în lipsa acesteia rezistă chiar și o lună
întreagă fără.
 Leopardul poate rămâne insesizabil chiar și când nu are o bună posibilitate de a
se camufla în mediu (cum ar fi în zonele muntoase). Datorita acestor aptitudini el
este mai greu de depistat decât leul sau tigrul.
 Doar 30% din puii de leopard născuți ajung la maturitate, datorită obstacolelor
întâmpinate de femela leopard în creșterea puilor săi.
 Leoparzii sunt niște cățărători excelenți, urmați de margay, o altă specie de
felină, fiind cea mai bună la cățăratul în copaci.
 Fiind un cățărător foarte bun, poate ridica o pradă de două ori mai grea ca el într-
un copac foarte înalt, departe de ochii altor prădători, cum ar fi leii (femelele) sau
hienele.