Elemente de gândire

Gândire: gestionarea mentală a informațiilor

Exista mai multe componente de orientare pentru
gândirea umana:
Gândirea convergenta – apare cel mai adesea în
clasa, atunci când o persoana colectează fapte
și dovezi din diverse surse și le folosește pentru
a rezolva o problemă . Multe fapte, un răspuns
corect.
Exemplu: 2+2=
Gândirea divergenta: O gândire divergenta apare
atunci când unei persoane i se oferă informații
pentru a rezolva o problemă ,dar pot exita mai
multe răspunsuri.
 Gândirea divergenta
●
Permite rezolvarea problemelor în moduri netraditionale.
●
Poate fi un proces creativ, deoarece este bogat în imagini și
sentimente.
●
Un stimul, multe răspunsuri. Exemplu: Visele și fanteziile
implica o gândire divergenta.
Metacognitie
● Apare atunci când ți se da o problemă și te gândești la
modalitati de a o rezolva.
● Doua componente principale:
1. Reflectie: Constientizarea cuiva despre ceea ce
gândește
2. Autoreglare: Gestionarea modului în care se va
învața. Simt observativ.
 Exista câteva componente ale
gandirii umane:
Conceptul: o categorie mentală care grupeaza activități, obiecte , lucruri și relații ,
astfel încât oamenii sa poată înțelege lumea din jurul lor și sa ia decizii .(Gandirea
propozitionala)
Exemplu: Pisicile sunt animale. Conceptul de pisica, include printre alte
caracteristici și pe acela de a avea patru piciare și mustati.

Reprezentari: Un concept este reprezentat de un prototip de tendinta centrala.

Conceptele sunt elemente de baza ale gandirii.
Imaginile mentale sunt elemente importante ale gandirii . Imaginea mentală este o
reprezentare cognitivă care conține informații despre forma și configurația spațială
a unei mulțimi de obiecte, în absența acțiunii stimulilor vizuali asupra receptorilor .
Sunt importante imaginile vizuale precum și alte reprezentari senzoriale , cum ar fi
auzul, atingerea, mirosul, gustul sau durerea.
 Raționamentul

Raționamentul poate fi împărțit în trei categorii:

1.Raționament deductiv
2.Raționament inductiv
3.Raționament abductiv
Raționamentul deductiv
●
Raționament în care se trag concluzii specifice din
afirmații generale sau din premise.
●
Raționamentul deductiv este: Toate portocalele
sunt fructe, toate fructele cresc în copaci .
Dacă premisa este adevărata, concluzia trebuie să
fie adevărata. Prin urmare, toate portocalele cresc
în copaci. Exemplu: Toți oamenii sunt muritori.
Alex este un om. Prin urmare Alex este muritor.
Raționamentul inductiv
●
Raționamentul inductiv: o forma de raționament în care sunt
date exemple specifice care susțin co concluzie generala.
●
Teorie. Ipoteza. Tentativa. Cu cât sunt oferite mai multe
exemple, cu atât concluzia este mai puternica.
●
Observație: Cu toate acestea, doar pentru ca exemplele sunt
adevărate, nu înseamnă ca concluzia este adevărata.
●
Exemplu: Antonia a mâncat vineri un hamburger la Poliver
și a fost excelent.
●
Concluzie:Hamburgerul de la Poliver este întotdeauna
excelent.
Raționamentul abductiv
●
Raționament abduc tiv : Concluzii pe care oamenii
le trag din lucrurile pe care le observa.
●
Aceste concluzii sunt deseori corecte în majoritatea
scenariilor, cum ar fi ploaia care lasă iarba umeda.
Se caracterizează prin observații incomplete. Cu
toate acestea, nu se presupune ca unul îl cauzează
pe celălalt, adică corelația nu este egala cu
cauzalitatea .
Rezolvarea problemelor: Teoria
Gestaldului
●
Rezolvarea problemelor este procesul de aplicare a cunoștințelor
actuale unui scenariu necunoscut pentru a obține o concluzie.
●
Teoria Gestaldului: Oamenii percep obiectele mai degrabă ca
întreg decât ca o colecție de părți.
●
Gestalt= „ întregul”
●
În percepția unui individ asupra stimulilor ii afectează răspunsul
●
Indivizii grupează stimulii în propria percepție în moduri
previzibile
●
Când un individ întâlnește stimuli, el/ea încearcă sa ii dea sens.
EXEMPLU: Recunoașterea modelului
Creativitatea
●
Toată rezolvarea problemelor necesita un anumit
grad de creativitate. Psihologii nu știu de ce unii
oameni sunt capabili sa gândească mai creativ
decât alții
●
Au fost identificate caracteristicile gândirii creative
și s-a demonstrat necesita flexibilitatea și
capacitatea de a recombina elemente pentru a
obține o perspectiva .