Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PEDAGOGIA WALDORF
Conducerea colegială
Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral să
accepte ca fundament pedagogico-organizatoric
discutarea tuturor problemelor şcolii, îndeosebi a celor
pedagogice, în consiliul profesoral.
Acesta este de fapt directorul şcolii. Şi pentru că problemele curente se cer discutate pe
măsură ce au loc, consiliul profesoral se întruneşte săptămânal. Aici profesorii spun ce predau, cum
predau, dacă au avut succes cu o temă sau eşec cu alta. Aici sunt luate în discuţie clase de elevi sau
elevi în parte, care trec printr-o situaţie mai dificilă sau mai deosebită şi au nevoie de atenţia
întregului corp profesoral pentru a depăşi situaţia creată. Aici sunt dezbătute teme pedagogice
generale, indiferent de specialitate, la care participă toţi profesorii şi învăţătorii, căci pe toţi
„membrii familiei” îi interesează drumul celuilalt.
Imaginea copilului rămâne însă mereu ca imagine centrală a preocupării fiecărei teme, fie ea
şi administrativă. Bineînţeles că mai există şi probleme delicate. Unul sau altul dintre dascăli are
dificultăţi majore în stăpânirea clasei; există dascăli noi în activitate, care trebuie îndrumaţi; se cer
organizate încadrările cu personal pentru anul şcolar următor: toate acestea sunt discutate într-un
cerc mai restrâns, în consiliul de administraţie.
La el participă acei pedagogi care au experienţă pedagogică şi în existenţa şcolii respective,
care îşi asumă de bună-voie viitorul şcolii, ca viitor al propriei biografii. Dintre toţi colegii, unul
este ales ca reprezentant al şcolii în faţa terţilor. Nu este de confundat acesta cu funcţia obişnuită a
directorului, căci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii singur şi nici nu are toate
responsabilităţile pe umerii săi. Acestea sunt împărţite între diferiţi profesori sau învăţători. Purtarea
responsabilităţii de către mai mulţi oameni duce la creşterea implicării în „familie”.
Materii şi activităţi specifice
Prezentarea completă a tuturor materiilor Waldorf ar
necesita un spaţiu prea mare şi de aceea ne propunem doar o
prezentare succintă, care să ofere o imagine de ansamblu
asupra stilului de predare şi a metodelor folosite.
Tema nr. 2
Metodologia cercetării
Corelaţia variabile măsurate – metode de cercetare – intrumente de cercetare, inclusiv tabelar
Prezentarea instrumentelor cercetării: originale, consacrate, instrumente adaptate, traduse, traduse şi
adaptate (1 ½ pagini)
Investigaţia a fost structurată sub forma anchetei.
Instrumentul principal de lucru l-a reprezentat chestionarul, dar ca şi metode
complementare au fost utilizate:
- Interviul (reacţii, opinii, sugestii);
- Analiza documentelor curriculare (fişe psihopedagogice de cunoaştere a copilului, orarul grupei
etc);
- Analiza produselor activităţii.
În cazul copiilor, chestionarul administrat (anexa 1) a cuprins 5 itemi, majoritatea fiind
întrebări închise, presupunând alegerea unei variante de răspuns.
Chestionarul aplicat părinţilor conţine 8 itemi (anexa 2), la fel, majoritatea întrebărilor
închise, dar au fost şi câteva întrebări unde părinţii au avut posibilitatea de a răspunde fără a fi
influenţaţi de vreun răspuns. Întrebările au avut ca scop cunoaşterea modului în care părinţi copiilor
înscrişi la grădiniţa cu program prelungit, numărul 1, Năsăud apreciază asigurarea calităţii în
această grădiniţă și colaborarea eficientă dintre grădiniță și familie.
În ceea ce priveşte cadrele didactice, chestionarul conţine 6 itemi (anexa 3), cu întrebări
deschise şi s-a efectuat sub forma interviului, acestea răspunzând direct întrebărilor.
Descrierea etapelor cercetării - prezentare relativ detaliată a intervenţiei pedagogice (2 pagini)
1.Etapa constatativă.
În urma prezentării detaliate a rezultatelor cercetării constatative, oferind o ilustrare a
opiniilor celor trei categorii de subiecţi: copii, părinţi şi cadre didactice am remarcat faptul că
socializarea se realizeză în grădiniţă cel mai adesea cu educatoarea dar şi cu colegii de grupă dacă
vorbim de socializare prin intermediul jocului.
Apoi, un alt lucru pe care l-am observat este faptul că nu toţi părinţii colaborează cu
grădiniţa, ceea ce produce o ruptură imensă asupra copilului, asupra dezvoltării lui. Părinţii trebuie
să folosească toate mijloacele pe care societatea de astăzi le oferă, pentru a se deprinde de
obiceiurile, mentalităţile şi prejudecăţile învechite, pentru a înlesni ştiinţei să pătrundă în viaţa de
familie şi a-i oferi tot ceea ce este mai bun copilului.
Consider că, soluţia ideală ar fi îmbunăţăţirea climatului educativ familial prin
intermediul unui parteneriat educaţional pentru a beneficia de resurse educative accesibile prin
interacţiune şi comunicare coerentă.
2.Intervenţia
3.Etapa post-experimentală
Figura 5.
Rezultatele obținute în urma pre-testului – grupul de control
Referitor la persoana care îl însoţeşte adesea pe copil la grădiniţă s-a constatat că cei
mai mulţi copii preferă prezenţa mamei, 50%; 10% vin însoţiţi de către tată şi doar 5% sunt însoţiţi
de bunici, fraţi mai mari sau alte rude.
Următorul item a presupus interogarea copiilor în ceea ce priveşte socializarea lor prin joc. Astfel,
cei mai mulţi copiii, 69% preferă să se joace cu prietenii de la grădiniţă, de care sunt foarte
apropiaţi şi pot discuta orice. O parte dintre preşcolari 18% se simt mai în siguranţă în familie şi
preferă să se joace cu fraţii. Am descoperit şi copiii, 3% care doresc doar compania părinţilor, nu
socializează decât rareori cu colegii de grupă sau educatoarea datorită faptului că nu frecventează
grădiniţa.
În ceea ce priveşte ataşamentul copiilor faţă de colectivul grădiniţei am remarcat că cei
mai mulţi sunt atraşi şi se simt ataşaţi de colegi 66,7% întrucât se simt minunat în compania lor,
comunică permanent cu aceştia ca într-o adevărată familie şi de cele mai multe ori se ajută reciproc
în îndeplinirea sarcinilor oferite de educatoare. Există copii care se simt mult mai atraşi de
educatoare 33,3% deoarece aceasta le-a oferit întotdeauna cele mai bune sfaturi, i-a primit cu
căldură şi iubire în sânul grădiniţei, i-a ocrotit şi împreună au descoperit lucruri noi.