Proiect didactic

Profesor: Caldararu Ana

Data: 10.09.2013 11.09.2013 12.09.2013
Grupa: 11,15b 13a,15a 16,13b,13a
Obiectul: Informatica
Subiectul: Recapitulare. Instrucţiuni in Pascal
Tipul lecţiei: de recapitulare
Competenţă specifică
• Translarea algoritmelor frecvent utilizate într-un limbaj de program de nivel înalt.
Subcompetenţe:
• Proiectarea specifica a algoritmului si a programului;
Obiectivele lecţiei:
O1 – să enumere componentele unui program în limbajul Pascal;
O2 – să reprezinte diagrama sintactică a instrucţiunii for, repeat, while;
O3 – să numească tipurile de date de bază;
O4 – să alcătuiască un program care va utiliza instructiunea de atribuire;
O5 – să alcătuiască un program care va utiliza intrucitunea repeat,for;
O6 – să participe activ pe parcursul lecţiei.

Strategii didactice

Metode şi procedee: M1 – Conversaţia M2 – Explicaţia M3 – Exerciţiul M4 – Analiza M5 – Problematizarea M6 – Metoda RAI

Mijloace didactice: M1- Manualul, M2- Schemele, M3 – Calculatorul, M4 – Internetul M5 -proiector
Forme de organizare: F1 – Frontal F2– Individual F3- lucru în echipe
Bibliografie: Curriculum naţional pentru clasele X-XII, Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală, “Informatica, Limbajul
Pascal”, Anatol Gremalschi şi alţii, ”Informatică”, Manual pentru clasa a x-a, Anatol Gremalschii şi alţii, Știinţa 2007
Evaluare : forma : notare, apreciere ; tipul : 1.formativă 2.orală 3. în scris

Examinat:
Şef-catedră___________L. Dubciuc
 Demers didactic

Etape

Durata
operaţionaleObiective
Activitatea informativ-formativă Strateg

proceddeeMetode şi

Mijloace didactice
Momentele
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului
Evocare

I Moment Creem condiţii pentru desfăşurarea scenariului lecţiei. 2min M1

organizatoric Anunţăm sarcinile lecţiei.
II. Actulizarea O6 - Care sunt componentele unui program în limbajul Pascal. (îi ofer - Componentele unui program în 5min M1 M3
cunoştinţelor fiecărui elev cite un exemplu de program limbajul Pascal:
Instrucţiunea IF * antetul , în care se specifică
Instrucţiunea de ramificare simplă if, în funcţie de valoarea unei denumirea programului;
expresii de tip Boolean, decide fluxul execuţiei. * partea declarativă, în care se descriu
- Sintaxa instrucţiunii if este:
variabilile, funcţiile, subalgoritmii etc.
<Instructiune if>::=if<Expresie booleana>then<instructiune>
O2 [else<Instructiune>] folosiţi în program;
Instrucţiunea case * partea executabilă, care include
O3 Instrucţiunea de ramificare multiplă case conţine o expresie instrucţiunile ce urmează să fie
numită selector şi o listă de instrucţiuni. Fiecare instrucţiune este executate într-o anumită ordine în
prefixată de una sau mai multe constante de caz. calculator.
<Instructiunea case>::= Sintaxa instrucţiunii:
Case<expresie>of [<Caz>{;<Caz>}][;] end for<variabila>:=
<caz>::=<Constanta>{,<constanta>}:Instructiune <expresie>to/downto
- Instrucţiunea FOR <exresie>do<Instructiune>
Variabila după cuvintul cheie for se numeşte variabilă de control Program P;
sau contor.
var i : integer; c : char;
Daca instrucţiunea for utilizează pasul to, valorile variabilei de
control sînt incrementate la fiecare repetiţie, adică se trece la begin
succesorul valorii curente. for i : =0 to 9 do write (i : 2);
Daca instrucţiunea for utilizează pasul downto, valorile variabilei writeln;
de control sînt decrementate la fiecare repetiţie, adică se trece la for i : =9 to 0 do write (i : 2);
predecesorul valorii curente. writeln;
- Instrucţiunea While for c : = ‘A’ to ‘Z’ do write (c : 2);
Instrucţiunea while conţine o expresie booleană care controlează writeln;
execuţia repetată a altei instrucţiuni. for c : = ‘Z’ to ‘A’ do write (c : 2);
Instrucţiunea situată după cuvîntul cheie do se execută repetat atît writeln;
timp, cît valoarea expresiei booleene este true.
 Sintaxa instrucţiunii: readln;
while<expresie booleana> do <instructiune> end.
- Instrucţiunea Repeat Rezultatele afișate pe ecran:
Instrucţiunile situate între cuvintele-cheie repeat şi until se 0123456789
execută repetat atît timp, cît expresia booleană este falsă. Cînd 9876543210
această expresie devine adevărată, se trece la instrucţiunea
ABCDEFGHIJKLMNO
următoare.
Sintaxa instrucţiunii: P ...Z
Repeat<instructiune>{;<instructiune>} until<expresie booleana> ZYWVUTSRQPONML
- Instrucțiunea goto K ...A
Instrucțiunea de salt necondiționat goto oferă posibilitatea de a
întrerupe această secvență și de a rula execuția dintr-un alt loc al
programului.
Amintim că eticheta este un număr întreg fără semn care
prefixează o instrucțiune a programului. Etichetele unui program
sînt listate în partea declarativă a programului după cuvîntul cheie
label.
Instrucțiunnea în studiu are sintaxa:
<Instrucíunea goto>::=goto<Eticheta>
Sintaxa etichetei este:
<Etichete>::= label<Eticheta>{,Eticheta>};
III. O1 1. Tipuri de date de bază Elevii isi noteaza informatia. M1 M2
Prezentarea 5min
2. Integer (numere întregi) M2 M3
optimă a Pentru datele numerice
3. Real (numere reale)
conţinutului 4. Char (caractere) (integer, real, byte, word) M3
5. String (şiruri de caractere) M5
R O2 6. Boolean (valori logice)
e 7. Text (fişiere text)   (
grupează expresiile
a 8. File (fişiere binare) )  
l
O3 9. partz (vectori)
i
z O5   +,-   adunare şi scădere
a
r
e   *,/   înmulţire şi împărţire
a

- Să alcătuiti un program care va afisa nr mai mare dintre 2   mod   returnează restul (doar în întregi) M1
s numere intregi;
e Program p2; M2
n Var a,b,m:real; 8min M3
s begin   div   returnează câtul (doar în întregi)
u writeln (‘Dati a,b numere:’); M5
l readln( a,b);
u if a>b then m:=a else m:=b;
i writeln (‘M=’, m);
readln;
end. M2
M3
-Sa se scrie un program care calculeaza media aritmetica a
numerelor pare [1..100].

For
Program pare;
Var i,s,k integer; m:real;
Begin
For i:=1 to 100 do begin
If imod 2=0 then begin S:=S+1; k:=k+1;
End;
End;
M:=S/K;
Write(‘m’,m);
Readln;
End.

Repeat
Program pare;
Var i,s,k integer; m:real;
Begin
i=2;
repeat
S:=S+1; k:=k+1; i:=i+2;
Until i>00;
M:=S/K;
Write(‘m’,m);
Readln;
End.
Reflecţi

IV. Bilanţul O6 În timp ce juriul calculează punctajul vom realiza bilanţul lecţiei Elevii răspund la întrebări 3min M1
lecţiei pentru aceasta vom utiliza metoda RAI (Răspunde Aruncă - Integer, Real, boolean, char.
Întreabă). Eu îaintez prima întrebare, numesc elevul care să
a
răspundă, după răspuns elvul înaintează următoarea întrebare şi - Array, String, Record, File
numeşte elevul care să răspundă ş.a.m.d.. - Este constituită din articole ,
- Cum se numesc cele 4 tipuri de date simple? înregistrări
- Cum se numesc cele 4 tipuri de date structurate? - Tabele (tablouri)
- Din ce este constituită mulţimea de valori a tipului de date tablou - Reapeat, While, For.
(array)?
- Care sunt instrucţiunile de repetare? ş.a.m.d..
V. Evaluare O6 Elevii care au finisat primii programele primite de la Elevii stabilesc ce note vor primi. 2min M1
profesor s e noteaza

VI. Temă O6 - Să alcătuiti un program care va afisa pe ecran nr mai 2min M2

pentru acasă mare din 4 numere intregi;
Program p2;
Var a,b,c,d,m,n:real;
begin
writeln (‘Dati a,b numere:’);
readln( a,b);
if a>b then m:=a else m:=b;
if c>d then n:=c else n:=d;
if m>n then write(m) else write(n);
readln;
end.