Proiect didactic clasa a IX-a

Data: 16.09.2015
Clasa: a IX-a B
Profesorul: Zidu Eugenia
Unitatea de învăţare: Metode de descriere a limbajelor. Vocabularul şi sintaxa unui limbaj de
programare de nivel înalt.
Subiectul: Metalimbajul BNF. Diagramele sintactice.
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Nivelul iniţial al clasei (cunoștinţe și deprinderi preliminare):
 elevii cunosc structura algoritmului şi a programului;
 elevii elaborează algoritmi de rezolvare a exerciţiilor matematice.
 elevii creează algoritmul de reprezentare utilizînd limbajul pseudocod şi schemele
bloc .
Competenţe specifice:
CS1 - Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea
contemporană;
CS4 - Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite
în activitatea cotidiană;
CS5 - Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de
programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automatizată a informaţiei;
Competente derivate:
SD1 - Explicarea modului de descriere a construcţiilor gramaticale prin alternare, concatenare,
repetare şi includere opţională;
SD2 - Identificarea unităţilor lexicale ale limbajului de nivel înalt;
SD3 - Utilizarea formulelor BNF şi diagramelor sintactice pentru verificarea corectitudinii
textelor şi unităţilor lexicale ale limbajului de programare de nivel înalt;
Obiectivele operaţionale:
O1. Să definească termenii sintaxă, semantică, metalimbaj, formulă metalingvistică, diagrame de
sintaxă;
O2. Să reprezinte modul de înscriere a simbolurilor neterminale şi simbolurile terminale în
metalimbajul BNF şi pe diagramele sintactice;
O3.Să explice modul de descriere a construcţiilor gramaticale prin alternare, concatinare, repetare
şi includere opţională;
O4. Să scrie formule metalingvistice;
O5. Să deseneze diagramele sintactice corespunzătoare formulelor metalingvistice propuse.
Strategii didactice:
1. Metode si procedee didactice:
 M1 – expunerea M5 – conspecte de reper
M2 – conversaţia M6 – ilustrarea
M3 – studiul de caz M7 – lucrul cu izvoarele
M4 – exerciţiu

2. Forme de dirijare a învăţării: învăţare prin proiectare şi reciprocă dirijată de profesor

3. Forme de organizare: frontală
4. Resurse materiale:
A. Gremalschi, I.Mocanu, I Spinei „Limbajul Pascal”, manual, cl. IX-XI;
Curriculum disciplinar.

5. Mijloace de evaluare: întrebări orale, rezolvarea exerciţiilor

6. Mijloace de invăţămînt: planse, probleme model
 SCENARIUL LECŢIEI:
Evenimentul Activitatea Activitate
Etapa Conţinutul
instrucţional profesorului a elevilor
1. Momentul Salut elevii.Fac apelul, Salută
organizatoric creez o atmosferă plăcută profesorul. Se
pentru a începe o lecţie pregătesc de
nouă. leţie, inclusiv
şi rechizitele
2. Actualizarea Evocare Verific cunoştinţele Structura generală a unui program Pascal este:
cunoştinţelor elevilor şi tema de acasă Părţile componente ale programului Pascal sunt:
cu ajutorul următoarelor - antetul programului în care se specifică denumirea
întrebări: programului;
- să scrie structura - secţiunea declarativă în care se descriu variabilele,
generală a programului; funcţiile utilizateîn
- care sunt părţile program;
componente ale - secţiunile instrucţiunilor (partea executabilă)
programului Pascal? care include instrucţiunile ce urmează să fie
Descrieţile; executate într-o anumită ordine de calculator.
program .
- să elaboreze la tablă
programul dat pentru Sintaxa programului de determinare a
..
acasă ; cubului unui număr între introdus de const ...
- descrieţi destinaţia la tastatură: type ...
fiecărei linii din acest var ...
program. Linia1.program – cuvînt cheie, după care begin
urmează ...
numele programului; end.
Linia2.var – cuvînt rezervat după care
urmează de-clararea variabilelor de tip întreg;
Linia3.begin – cuvînt cheie care indică începerea părţii
executabile; Răspund la
Linia4. Procedura writeln va afişa pe ecran mesajul întrebările
cuprins între apostrof; puse de către
Linia5. Procedura witeln va afişa pe ecran mesajul profesor.
cuprins între apostrof ‘a=’. Procedura readln citeşte
valoarea introdusă de la tastatură şi o introduce în va-
riabila a;
Linia6. Instrucţiunea de atribuire introduce în variabila v
rezultatul obţinut de la a*a*a;
Linia7. Procedura definită writeln scrie pe ecranul de
execuţie mesajul ‘v=’ şi rezultatul ce se păstrează în
memoria variabilei v.
1 program p2;
2 var a,v:integer;
3 begin
4 writeln(‘dati valori
5 lui a:’);
5 writeln(‘a= ’);
6 readln(a);
7 v:=a*a*a;
8 writeln(‘v= ’,v);
end.
Anunţ tema nouă şi Tema lecţiei de astăzi este: „Metalimbajul BNF. Notează tema
3. Anunţarea obiectivele ei. Diagramele sintactice”. Obiectivele lecţiei sunt: în caiete,
temei şi O1. Să definească termenii sintaxă, semantică, respectiv şi
metalimbaj, formulă metalingvistică, diagrame de obiectivele
obiectivelor
sintaxă; lecţiei.
O2. Să reprezinte modul de înscriere a simbolurilor
neterminale şi simbolurile terminale în metalimbajul
BNF şi pe diagramele sintactice;
O3.Să explice modul de descriere a construcţiilor
gramaticale prin alternare, concatinare, repetare şi
includere opţională;
 O4. Să scrie formule metalingvistice;
O5. Să deseneze diagramele sintactice corespunzătoare
formulelor metalingvistice propuse.

Explicare Explic modul de definire Un limbaj de programare se defineşte prin sintaxa şi Asimilează
4. Comunicarea a unui limbaj Pascal prin semantica lui. E cunoscut faptul că sintaxa este un set de preponderent
noilor cunoştinţe sintaxă şi semantică. reguli ce guvernează alcătuirea propoziţiilor, iar infor-maţia,
Definesc noţiunile de semantica este un set de reguli ce determină înţelesul, notînd în caiete
sintaxă, semantică, semnificaţia propoziţiilor respective. În cazul limba-jului definiţiile
metalimbaj. de programare, echivalentul propoziţiei este programul. expuse de
Evident, sintaxa oricărui program poate fi descrisă cu profesor.
ajutorul unui limbaj de comunicare între oameni, de
exemplu limba română, engleză etc. S-a considerat, însă,
că o astfel de descriere este voluminoasă şi neunivocă.
Pentru o descriere concisă şi exactă a sintaxei limbajului
de programare s-au elaborat limbajespeciale, denumite
metalimbaj. Cel mai răspîndit metalimbaj este cunoscut
sub denumirea de BNF – „Forma Normală a lui Backus”.

Explic elevilor care

sunt simbolurile Metalimbajul BNF utilizează urmtoarele simboluri:
metalimbajului BNF - simbolurile terminale – adică simbolurile ce apar exact Analizează
scriindu-le în acelaşi la fel şi în programul Pascal; infor-maţia şi
timp. - simbolurile neterminale– are desemnează unităţile scriu în
(construcţiile) gramaticale conspecte
ale limbaj.

De exemplu, cifrele 0, 1, 2, 3, ..., 9; literele A, B, C, D, ...,

Z sunt simboluri terminale. Simbolurile neterminale se
scriu între semnmele „<” şi „>”, de exemplu <cifra>,
<litera> sunt simboluri neterminale.
Definesc noţiunea de
formulă metalingvistică Prin formulă metalingvistică vom înţelege o construcţie
şi explică modul de formată din 2 părţi: stînga şi dreapta, separate prin
construcţie a ei cu simbolul „::=” ce are semnificaţia egal prin definiţie. În Cerceteazăși
ajutorul simbolurilor partea stîn-gă a formulei se găseşte un simbol neterminal, proiectiază în
terminale şi netermnale. iar în partea dreaptă – simboluri terminale separate prin caiete structura
anumite simboluri specifice cu o anumită semnificaţie. formulei
Simbolurile specifi-ce sunt: metalingvistice.
- │- simbol cu semnificaţia sau;
- { } – alternativa cuprinsă între acolade poate fi repetată
de un nnumăr oarecare de ori (chiar şi de zero ori); Analizează
[ ] – alternativa între parantezele pătrate pot lipsi sau pot cu atenţie
să apară (aici se utilizează mai desoperatorii). Altfel spus, clasificarea
Ca exemplu prezint se includ sau nu. operaţiilor
elevilor cîteva formule  De exemplu să construim formula formule-lor
metalingvistice pe care şi metaalingvistică a unei litere minuscule din alfabetul metalingvistic
le descrie. La fel descriu latin: e.
şi tipurile de construcţii <Litera>::=a|b|c|d|e|f|g|h|i|j|k|l|m|n|o|p|q|r|s|t|u|v|w|x|y|z– Ascultînd cu
gramaticale (prin prin această formulă se defineşte că litera a, sau b, atenţie
alternare, concatinare, sau oricare alta din cele ce sunt separate de simbolul explicaţiile
repetare, includere „|” (sau). Astfel de formulă reprezintă o construcţie profesorului,
opţională). gramaticală prin alternare. scriu în
 Definirea unităţii gramaticale <cifra> ca fiind conspect
unul din caraterele 0, 1, 2, 3, ..., 9 (simboluri exemplele
terminale):
<Cifra>::=0|1|2|3|4|5|6|7|8|9 – operaţia de alternare.
 În partea dreaptă a formulei pot apărea 2 şi mai
multe simboluri consecutive. Situaţia corespunde
operaţiei de concatenare sau alipire:
<Id>::=<Litera>|<Litera><Cifra> - defineşte construcţia
gramaticală
<Id> ca
fiind o literă
urmată de o
cifră.
 Exemplu: a,
a1, d3, d, c8 Urmăresc
concatinarea/alipirea exemplele
notîndu-le în
 În unele situaţii alternative de definire a unui caiet
simbol neterminal se pot repeta de un nu-măr oarecare
Descriu fiecare operaţie de ori (chiar de zero ori), fapt ce va fi marcat prin
a formulelor încadrarea lor în acola-de;
metalingvistice cu De exemplu: <Întreg fără semn>::=<Cifra>{<Cifra>} –
ajutorul exemplelor definşte simbolul ca o secvenţă
interpretate repetare
de el pe tablă . de cifre. Secvenţele pot fi: 0, 0000, 1900, 35910 sînt
conform definiţiei;
De exemplu: <Identificator>::=<Litera>{<Litera>|
<Cifra>} – un identificator începe cu o
repetare
secvenţă finită de litere şi cifre. Astfel, a1, aa1b, a1xxy
sunt conform definiţiei, şi nu 2a.
 În cazul în care alternativele de definire a unui
simbol neterminal sînt opţionale (pot lipsi), ele se
încadrează în parantezele pătrate.
De exemplu: <Factor scală>::=[+|-]<Întreg fără semn> -
defineşte factorul scală ca un
includere opţională
număr întreg fără semn, cre poate fi precedat de „+” sau
„-”, astfel, 1, 1+, -1, +003 sunt conform definiţiei.
Descriu destinaţia Atragem atenţia că simbolurile [, ], {, } aparţin
diagramelor sintactice metalimbajului care nu sunt simboluri uti-lizate în
Reprezint simbolurile programul Pascal.
terminale şi neterminale
pe diagramele sintactice . Diagramele sintactice descriu mai clar sintaxa unui limbaj Urmăresc şi
Explic prin model repre- de programare. Reprezentarea prin diagrame poate fi analizează
zentarea formulelor BNF derivată din notaţia BNF, după cum urmează. cu atenţie
prin diagramele Formulele metalingvisticesunt formate din simboluri explicaţiile
sintactice corespunzător terminale, simboluri neterminale şi simboluri specifie ce profesorului,
celor 4 operaţii: descriu operaţiile. Pentru reprezentarea formulelor referitor la
- alternare; metalingvistice prin diagrame sintactice, simbolurile proiectarea
- concatinare; terminale se înlocuiesc cu un cerc sau oval; simbolurile diagramelor
- repetare; neterminale se înlocuiesc cu dreptunghi, iar simbolurile sintctice,
prezenţă opţională specifice, adică operaţiiţe – cu săgeţi: notînd în
- simboluri terminale: sau caiete

- simboluri neterminale:
Descriu modul de
funcţionare a - simboluri specifice (operaţiile):
diagramelor sintactice Cu ajutorul săgeţilor se vor reprezenta cele 4 operaţii: de
alternare, concatinare, repetare şi prezenţa opţională.

Reprezentarea operaţiilor are loc astfel:

Alternare: <u>::=x1|x2|…|xn|
(…/…)

luri terminale sau simboluri neterminale

Proiectează în
x caiet
1

x
2
Concatinare: <u>::=x1x2…xn .
(<…><…>) .
x x . … x
x
1 2 n
n
 Repetare: <u>::={x1}x2
({…})

x
2
x
1

Prezentare opţională: <u>::=[x1]x2

([…])

x
2
x
1

Realizarea <Cifra>::=0|1|2|3|4|5|6|7|8|9
5. Fixarea noilor sensului
cunoştinţe

<Litera>::=a|b|c|d|e|f|g|h|i|j|k|l|m|n|o|p|q|r|s|t|u|v|w|x|y|z

Elevii propun
idei proprii şi
participă la
construcţia
<Id>::=<Litera>|<Litera><Cifra> diagramelor,
în acelaşi timp
Ca exemplu, propun
notînd în
elevilor să
conspect.
construiască împreună
cu el la tablă diagramele
Rezolvă elevii
sintatice pentru formulele
împreună cu
meta-lingvistie studiate <Întreg fără semn>::=<Cifra>{<Cifra>}
profesorul la
precedent.
tablă.
După construirea
diagramelor sînt
Rezolvă
analizate încă o dată.
împreună cu
<Identificator>::=<Litera>|{<Litera><Cifra>} profesorul.

<Factor scală>::=[+|-]<Întreg fără semn>

Reflecția După lista elevilor din <Cifra>::=0|1|2|3|4|5|6|7|8|9

6. Formarea registru, aleg 4 elevi care,
priceperilor şi pe rînd sau toţi împreună,
la tablă, vor construi
deprinderilor
diagramele sin-tactice
pentru formulele BNF:
<cifră>, <număr>,
 <semn>, <număr fracţi- <Număr>::=<Cifra>{<Cifra>}
onal>, <expresie aritme-
tică>, etc. (anexa 7, 8).
Cercetînd modul de
rezolvare a fiecăruia, îi
notez cu notă pe ei, şi
celor cărora i s-au
verificat cunoştinţele la <Expresie aritmetică>::=<Număr>{<Semn><Număr>}
începutul leţiei pe tema
„Iniţiere în limbajul
Pascal”.

<Semn>::=+|-

<Număr fracţional>::=<Număr>[.<Număr>]

<Disc>::=A:|B:|C:|D:|E:

<Nume comandă>::=Citire|Copiere|Formatare

<Lista parametri>::=<Disc>{,<Disc>}

<Comandă>::=<Nume comandă><Lista parametri>

Propun întrebări Întrebările propuse: Elevii

7. Concluzii. elevilor pentru a  Care sunt simbolurile utilizate de Metalimbajul răspund la
Realizarea verifica cunoștințele BNF? întrebările
 Defineşte noţiunile de sintaxă, semantică,
feedback-ului. accumulate pe propuse de
metalimbaj ?
Notarea elevilor. parcursul lecției date  Ce numim formulă metalingvistică ? profesor

Indică elevilor să De studiat temele „Metalimbajul BNF”, pagina 8; Notează

8. Tema pentru Extindere studie-ze tema şi „Diagrame sintatice”, pagina 10. tema
acasă exerciţiile pentru Eerciţiile: 1-6, pagina 11-13; şi ex. 1-5, pagina 9-10.
acasă