Prof.

Haita Florentina

PLANIFICARE
CLASA A IX-A
UNITATEA DE INVATARE:
REPREZENTAREA ALG. ÎN SCHEME LOGICE ŞI PSEUDOCOD.
STRUCTURI DE BAZĂ
COMPONENTE GENERALE ŞI SUBCOMPONENTE SPECIFICE
ELABORAREA ALGORITMILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR
Competenţe specifice:
Analizarea enunţului unei probleme: identificarea
datele de intrare şi a datele de ieşire (cu
specificarea tipul datelor şi a relaţiilor existente
între date) şi stabilirea paşilor de rezolvare a
problemei.
Reprezentarea algoritmilor în pseudocod
Resurse:
Pedagogice: - Metodica predării informaticii.
Oficiale: - Programa şcolară
Psihologice: - cunoştinţele dobândite de către elevi
în anul precedent
Mijloace de învăţământ
Manual, software ALL
EVALUARE
Probe orale şi scrise prin care elevul demonstrează că
este capabil
Să elaboreze algoritmi spectând principiile
programării structurate şi să îi reprezinte cu
ajutorul pseudocodului;
Să identifice datele de intrare şi de ieşire, să
aleagă tipul datelor, să descopere relaţiile existente
între date;
Nr ore 13,Saptamanile 2-5, Semestrul I

Nr. NR. ORE

ACTIVITĂŢI DE ÎNVAŢARE
Crt. PSEUDOCOD
 1  Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor
1
logice. Structura secvenţială in schemă logică
 2  Structura de decizie in schemă logică 1
 3  Structuri repetitive 1
 4  Aplicatii 3
 5  Descrierea algoritmilor cu ajutorul pseudocodului 1
 6
 Aplicatii pseudocod 3

 7  Recapitulare 2
 8  Evaluare 1
  Total numar de ore 13

Clasa a IX-a
Prof. Haita Florentina

PROIECT DE LECŢIE
Data: _____________ Clasa: _________
Profesor: Haita Florentina-Anca Disciplina: Informatică
Unitatea de învăţare: Reprezentarea algoritmilor în pseudocod . Principiile programării
structurate
Titlul lecţie: Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice. Structura secvenţială
Tipul lecţiei: De consolidare, de predare a cunoştinţelor.
Obiectiv fundamental:
OF1. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor
Obiective de referinţă:
OR1. Analizarea enunţului unei probleme: Identificarea datelor de intrare şi a datelor de ieşire şi
stabilirea paşilor de rezolvare a problemei
OR2. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod şi schemă logică
OR3. Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor
Obiective operaţionale: - la sfârşitul orei elevii vor fi capabili
OP1. Să identifice situaţia în care este necesară utilizarea structurii liniare
OP2. Să cunoscă şi să definescă datele de intrare, datele de ieşire, datele de manevră şi funcţia
programului
Obiective specifice:
OS1. Să cunoscă descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice
OS2. Să cunoască tipurile de date care intervin în rezolvarea unui algoritm
Activităţi de învăţare:
Metode şi procedee didactice: expunerea sistematică a cunoştinţelor, conversaţia: frontală,
individuală, studiu de caz;
Mijloace de învăţământ: manualul, tabla, creta,
Forme de organizare: activitate frontală, individuală
Resurse:
- oficiale: - programa şcolară
- temporală: - 1 ore
- psihologice: - cunoştinţe dobândite de către elevi la disciplina Tehnologia
Informaţiei în şcoala generală
- colectiv eterogen (interesat de obiect)

Nr. Crt. Etapa Durata Conţinut Metoda

Verificare prezenţă elevi.
1 Organizarea clasei 2 min. Verific dacă există
materiale necesare.
Verificarea temei pentru acasă Se scot 2-3 elevi la
2 7 min Conversaţie
şi a cunoştinţelor anterioare răspuns.
Facem legătura cu lecţia
3 Actualizarea cunoştinţelor 5 min anterioară. Se pot pune Frontală
calificative
4 Anunţarea titlului lecţiei 1 min Titlul scris pe tablă
Frontală
5 Comunicarea noilor cunoştinţe 30 min Elevii notează în caiete Studiu de caz
Expunerea
Comunicarea temei pentru
6 5 min Elevii notează în caiete Frontală
acasă

Clasa a IX-a
 Prof. Haita Florentina

I. Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice şi al

limbajului algoritmic (pseudocod)
Definiţii:
Schemele logice au avantajul că prezintă sugestiv succesiunea
operaţiilor algoritmului, deci sunt foarte utile pentru începători, dar au
dezavantajul de a fi mai greu de scris şi de urmărit pentru algoritmii lungi.
Pseudocodul asigură o scriere compactă a algoritmului, dar nu
prezintă succesiunea operaţiilor atât de sugestiv ca schemele logice.
Pseudocodul este avantajos pentru algoritmi de dimensiuni mari.

II. Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice

În schemele logice, operaţiile de bază din algoritmi sunt
reprezemtate prin figuri geometrice, specifice fiecărui tip de operaţie,
legate între ele prin săgeţi pentru a evidenţia ordinea de execuţie a
operaţiilor. În interiorul figurii se scrie operaţia corespunzătoare, tot acest
ansamblu formează un bloc al schemei logice.
Într-o schemă logică pot să apară blocurile:
1. De start şi de stop
- cuprind cuvintele start, respectiv stop încadrate în elipse şi
marchează începutul, respectiv sfărşitul algoritmului

START
STOP

2. De citire şi de scriere
citire - cuprinde într-un paralelogram o operaţie de citire specificată
prin cuvântul citeste şi lista variabilelor ce urmează a fi citite
scriere - cuprinde într-un paralelogram o operaţie de scriere
specificată prin cuvântul scrie şi lista expresiilor ale căror valori urmează a
fi scrise

SCRIE lista de
CITESTE lista de
expresii
variabile

Exemplu:
Determină afişarea pe ecran a textului cuprins între apostrofuri (fără
apostrofuri)
SCRIE ”n nu poate fi
Clasa a IX-a 0”
Prof. Haita Florentina

determină afişarea pe ecran a valorii variabilei x din momentul

respectiv
SCRIE x

Dacă dorim ca afişarea să fie mai frumoasă, să cuprindă pe lângă

valoarei variabilei x şi un text din care să rezulte semnificaţia valorii,
blocul de scriere ar putea fi:

SCRIE “soluţia ecuaţie

SCRIE x
este” x

1. De atribuire (de calcul)

Variabilaexpresie

Cuprinde într-un dreptunghi o operaţie de atribuire.

Executarea unei operaţii de atribuire constă în:
- calculul valorii expresiei din operaţia de atribuire
- transferul valorii calculate variabilei din operaţia de atribuire
2. De decizie

Da
Nu conditi
e

Corespunde unei operaţii de decizie şi cuprinde în interiorul unui

romb condiţia a cărei valoare de adevăr se verifică
3. De procedură

Denumirea procedurii

Clasa a IX-a
Prof. Haita Florentina

Corespunde unui grup de blocuri neprecizate încă şi cuprinde

denumirea procedurii într-un dreptunghi cu latuirle mici dublate.
Denumirea procedurii se alege în aşa fel încât să sugereze prelucrările care
urmează să fie detailate într-o altă schemă logică coraspunzătoare
procedurii.
4. De început de procedură
Denumirea
procedurii

Marchează începutul unei scheme logice care detailează operaţiile

corespunzătoare unei proceduri; cuprinde într-o elipsă numele procedurii
5. De sfârşit de procedură

Retur

Cuprinde într-o elipsă cuvântul Retur şi marchează sfârşitul unei

scheme logice care descrie operaţiile unei procepuri
Principiile de bază ale programării structurate

Principiile de bază ale programării structurate sunt:

1. Proiectarea descendentă a algoritmilor – este cel mai important
principiu deoarece el asigură o modalitate naturală şi eficientă de
dezvoltare a algoritmilor care evidenţiază ideile de bază utilizate în
rezolvarea problemei, pornind de la aspecte generale şi ajungând în final la
ultimele detalii ale rezolvării
2. Utilizarea în algoritm a trei tipuri de structuri de control: structura
secvenţială(secvenţa), structura alternativă(decizia) şi structura
repetitivă(ciclul).

Structura secvenţială(secvenţa)
Cuprinde o succesiune de operaţii, reprezentate prin unul sau mai
multe blocuri procedurale care se execută secvenţial, adică unul după
celălalt în ordinea în ordinea în care sunt scrise.
Probleme exemplu:
1. Să se afişeze durata exprimată în zile a mişcării de rotaţie a
Pământului în jurul Soarelui ştiind că este de 265 zile 5 ore 48 minute şi
46 secunde.

Clasa a IX-a
Prof. Haita Florentina

Analiza problemei
Pentru a exprima în zile durata mişcării de rotaţie a Pământului în
jurul Soarelui, va trebui să transformăm în zile cele 5 ore 48 minute şi 46
de secunde. Se va ţine cont de faptul că o zi are 24 de ore, o oră 60 minute
sau 3600 secunde.
Funcţia programului este de a calcula durata exactă în zile a
mişcării de rotaţie a Pământului.
Start

d360+5/24+1/24(48/60+46/3600)

Scrie ”mişcarea de rotaţie a

Pământului=”, d, ”zile”

Stop

2. Să se calculeze aria unui triunghi oarecare dacă se cunosc

lungimile laturilor triunghiului.
1. Analiza problemei.
Datele de intrare:
Lungimile laturilor: numere reale a, b şi c
Datele de ieşire:
Aria triunghiului: număr real notat cu s
Datele de manevră:
Semiperimetrul: număr real notat cu p
Funcţia programului:
Este de a calcula cu formula lui Heron aria triunghilui dat prin
lungimile laturilor.
2. Determinarea algoritmului de rezolvare a problemei
P1. Se introduc de la tastatură valorile reale a, b şi c
P2. Se calculează valoarea semiperimetrului p=(a+b+c)/2
P3. Se calculează valoarea ariei s  p * ( p  a) * ( p  b) * ( p  c)
P4. Se scrie
Startaria

P5. Stop
SchemaCiteste
logică a, b, c

P=(a+b+c)/2

s  p * ( p  a ) * ( p  b) * ( p  c )

Clasa a IX-a Scrie ”Aria=”, s

Stop
 Prof. Haita Florentina

Temă pentru acasă:

Specificând analiza problemei şi funcţia programului scrieţi
algoritmii în schemă logică care:
1. Determină perimetrul şi aria unui dreptunghi, unde lungimile
laturilor sunt citite de la tastatură.
2. Pentru a un număr real, citit de la tastatură, care reprezintă
lungimea laturii unui cub, calculează şi afişează volumul şi suprafaţa totală
a cubului.
3. Interschimbă valorile a două numere reale a şi b introduse de la
tastatură şi apoi le afişează.
4. Descrieţi, punând în evidenţă analiza problemei şi succesiunea
paşilor, algoritmul în schemă logică care pentru 2 valori a şi b numere
întregi, afişează 5 valori, reprezentând rezultatea celor 5 operaţii (suma,
produsul, diferenţa, câtul şi restul operaţie de împărţire pe mulţimea
numerelor întregi)

III. Observatii

Clasa a IX-a