PROIECT DIDACTIC

Liceul Teoretic “Dunarea” Galati

Disciplina: Informatica si TIC
Clasa: a V-a A
Data:
Profesor: Zeld Jenica
Unitatea de învăţare: Structura alternativa si secventiala
Tema: Structura alternativă
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe

Obiectiv cadru:Realizarea de aplicaţii utilizând algoritmi specifici

Competente specifice: - Identificarea datelor, a relaţiilor dintre acestea
- Formarea deprinderilor de a transpune în limbaj algoritmic o problemă dată
Obiective educaţionale:
Obiective cognitive:
 Să identifice pasii necesari in rezolvarea unor situatii din viata cotidiana
 Să identifice datele cu care lucreaza algoritmii in scopul utilizarii acestora in prelucrari
 Să analizeze modul de funcţionare a structurii alternative intr-un mediu grafic interactiv
 Să elaboreze algoritmi respectând principiile programării structurate

Obiective afective:
 Să recunoască necesitatea utilizării structurilor alternative
 Sa argumenteze corect alegerea unei variante
 Să manifeste interes faţă de problemele puse şi dorinţa de învăţare prin descoperire proprie
 Să studieze individual şi în echipă, în colaborare şi în competiţie
 Să aprecieze corect soluţiile oferite de ceilalţi elevi
 Să se autoevalueze în raport cu obiectivele şi cu clasa
Obiective psihomotorii:
 Să dezvolte gândirea algoritmică, logică, flexibilă, creatoare
 Să-şi dezvolte atenţia concentrată şi spiritul de observaţie
 Să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite
 Să conceapă programe pentru aplicaţiile propuse
 Să compună probleme care necesită structuri alternative

Obiective operaţionale:
 Să reproducă şi să explice forma generală şi interpretarea pentru structura alternativă
 Să descrie diagrama de sintaxă pentru structura alternativă
 Să justifice necesitatea utilizării structurilor alternative
 Să înţeleagă exemplele date
 Să conceapă noi aplicaţii care necesită utilizarea structurii alternative

Strategii didactice:
Principii didactice:
 principiul participării şi învăţării active
 principiul asigurării progresului gradat al performanţei
  principiul conexiunii inverse

Metode de învăţământ:
 metode de comunicare orală: expunere, conversaţie, problematizare
 metode activ participative: exerciţiul, învăţare prin descoperire

Procedee de instruire:
 explicaţia în etapa de comunicare
 învăţarea prin descoperire
 problematizarea prin crearea situaţiilor problemă
 conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor

Forme de organizare: frontală şi individuală

Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau independentă
Resurse materiale:material bibliografic – manualul ”Informatica si TIC” clasa a V-a Daniel Popa,
Editura Intuitext
Metode de evaluare:
 evaluare iniţială: întrebări orale
 set de aplicaţii

Desfăşurarea lecţiei:
1. Moment organizatoric -2min.
o Pregătirea lecţiei: - întocmirea proiectului didactic;
- pregătirea setului de întrebări;
- pregătirea setului de aplicaţii;
- pregătirea temei;

o Organizarea şi pregătirea clasei: - verificarea frecvenţei;

o Captarea atenţiei clasei:- verificarea temei de casă
- anunţarea subiectului pentru tema respectivă;
- anunţarea obiectivelor urmărite;
- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii;

2. Reactualizarea cunoştinţelor 5min.

Se realizează un set de întrebări pentru reactualizarea cunoştinţelor teoretice, ca mai jos :

Întrebare Răspuns aşteptat

Ce este algoritmul
Proprietatile unui algoritm
Ce este structura de control
Tipuri de structuri de control
Programarea structurată
Mulţime ordonată şi finită de paşi executabili prin care se defineşte
fără echivoc modul de rezolvare a unei clase de probleme
Orice algoritm trebuie să îndeplinească trei caracteristici
fundamentale:
1. generalitate
2. claritate (determinare)
3. finitudinea
Entitate din cadrul algoritmului prin care se descrie modul în care
paşii algoritmului îşi predau controlul unul altuia
- liniară (secvenţială)
- alternativă
- repetitivă
Programarea structurată este un stil de programare care cere
respectarea unei discipline de programare şi folosirea riguroasa a

Structura liniară
câtorva structuri de control. Ca rezultat se va ajunge la un algoritm
uşor de urmărit, clar şi corect.
Bohm si Jacopini au demonstrat ca orice algoritm poate fi compus
din numai trei structuri de control:
- structura secvenţială;
- structura alternativă;
- structura repetitivă.
Paşii se execută în mod necondiţionat, o singură dată, în ordinea în
care au fost scrişi.

 metode : conversaţia de fixare

 evaluare frontală

3. Comunicarea noilor cunoştinţe 20min.

În viaţa de zi cu zi sunt situaţii în care se întâmplă acţiuni din mai multe posibile.
Exemple : 1. Săptămâna viitoare putem merge în excursie la munte, sau putem veni la şcoală.
2. Dimineaţă mă pot îmbrăca cu haine groase sau cu haine subţiri
3. La Crăciun poate să vină Moş Crăciun, sau poate să vină tata cu băţul
4. Media la purtare poate fi 10,9,8,7 sau 6
5. Mâine poate fi luni, marţi, miercuri, joi,…., duminică
Daţi-mi şi voi exemple de astfel de situaţii
Şi în elaborarea algoritmilor suntem deseori în situaţia în care trebuie aleasă o operaţie din mai multe
operaţii posibile de efectuat. Cum se va face alegerea ? Folosind o structură alternativă.
Titlul lecţiei de azi : Structura alternativa
Planul de idei
1. Utilizarea structurii alternative
2. Tipuri de structuri alternative
3. Structura alternativă simplă
 utilizare
 sintaxă
 funcţionare
 exemple
 observaţii

1. Utilizarea structurii alternative – pentru a se selecta una din două sau mai multe acţiuni
2. Tipuri – structură alternativă simplă - când selectarea se face din două acţiuni
- structură alternativă generalizată - când selectarea se face din mai multe acţiuni
3. Structura alternativă simplă
Utilizare : serveşte pentru a face selectarea între două acţiuni , în funcţie de îndeplinirea sau
neîndeplinirea unei condiţii
Sintaxa
DACĂ condiţie ATUNCI
instructiune1
ALTFEL
instructiune 2 ;
Funcţionare
Dacă condiţia este adevărată atunci se execută acţiunea 1, apoi se trece la operaţia următoare, acţiunea 2
nu se execută.
Dacă condiţia este falsă atunci se execută acţiunea 2, apoi se trece la operaţia următoare, acţiunea 1 nu se
execută.
Reprezentarea în schemă logică:

Exemplu
E1 : Mihai poate promova la nivelul urmator al unui joc daca obtine un scor mai mare ca 4. Scrie un
algoritm care, citind scorul lui Mihai, afiseaza daca acesta promoveaza la nivelul urmator sau nu.
citeşte scorul lui Mihai x;
daca x>4 atunci
scrie ’promovat ’
altfel
scrie ‘nepromovat’;

Observaţii :
O1. ramura altfel poate lipsi

DACĂ condiţie ATUNCI

acţiune1;

Efectul structurii alternative este de a alege dacă acţiune 1 se execută sau nu, în funcţie de îndeplinirea sau
neîndeplinirea unei condiţii ( o condiţie, o acţiune)

Exemplu – ramura ALTFEL lipseşte

E2 : Se citeşte un număr n întreg. Să se afişeze un mesaj care precizează daca este par .

citeşte n;
daca n mod 2 =0 atunci
scrie ’par ’ ;

4. Asigurarea feedback-ului şi evaluarea performanţei 20min.

Aplicaţie
Se propune spre rezolvare fisa de lucru.
5. Fixarea cunoştinţelor 3min.
Se discută rezultatele obţinute – faptul că trebuie şi cum trebuie folosită structura alternativă
- se semnalează şi se corectează eventualele erori apărute;
- se evidenţiază şi se notează elevii ce au răspuns.
6. Tema pentru acasă
Problema 7 pagina 113 din manual
 FIŞĂ DE LUCRU
Structura alternativă

1. Utilizarea structurii alternative _________________________________________________________

2. Sintaxa structurii alternative
3. Citește nota unui elev și afișează dacă este promovat sau corigent.Se va folosi mediul grafic
Blockly.
REZOLVARE FISA DE LUCRU

1.Pentru a se selecta una din două sau mai multe instructiuni.

2.

DACĂ condiţie ATUNCI

instructiune1
ALTFEL
instructiune 2 ;

3.
Unitatea de învățare: Structura secvențială și alternativă
Număr ore alocate: 8
Conținuturi Competenț Activități Resurse Evaluare
e specifice
Prezentarea mediului grafic interactiv. 1.3, 2.1, utilizarea unui mediu interactiv care Manual, Aplicații practice
2.2, 2.3, permite implementarea structurii auxiliare, Observare
3.2, 3.3 secvențiale și alternative folosind tutoriale, filme sistematică și notare.
elemente grafice (de exemplu, Scratch, didactice, Portofoliu, proiecte.
Blockly, aplicații existente pe platforma computer,
educațională de tip code.org etc.) browser
Structura liniară. Reprezentarea structurii liniare Realizarea de aplicații, individual sau în
într-un mediu grafic interactiv. echipă, utilizând un mediu grafic,
analizarea exemplelor existente pe
Internet specifice mediului grafic selectat
și modificarea acestora pentru a îndeplini
alte funcțiuni.
Noțiunea de structură alternativă. Identificarea necesității utilizării unei
structuri de decizie (alternative) și
introducerea în aplicația creată a unor
astfel de structuri.
Reprezentarea structurii alternative într-un Realizarea de aplicații, individual sau în
mediu grafic. echipă, utilizând un mediu grafic,
analizarea exemplelor existente pe
Internet specifice mediului grafic selectat
și modificarea acestora pentru a îndeplini
alte funcțiuni.