INGINERIE DIRIJATA DE MODELE

PENTRU DOMENIUL
INSTRUMENTELOR
DE MASURA

Coordonator stiintific:
Prof. Dr. Ing. Anca Ionita

Raileanu N. Ana-Maria

Master “Managementul si Protectia Informatiei”

1
Cuprins
 Obiectivul lucrarii
 Complexitate & Modelare
 Limbaj generic de modelare UML
 Model driven architecture
 GME – Arhitectura si Mod de functionare
 Interpretor
 Concluzii

2
Obiectivul lucrarii
 Studiul instrumentelor utilizate in masuratori.
Modelarea instrumentelor este folosita pentru a aduce
la un numitor comun (in cazul de fata un metamodel)
toate aceste instrumente.
 Realizarea unui metamodel ce poate fi utilizat pentru
reprezentarea tuturor instrumentelor de masura.
 Construirea modelelor reprezentative pentru fiecare
instrument de masura in parte, utilizand metamodelul.
 Clasificarea acestora in functie de complexitate.

3
Cum abordam notiunea de
complexitate?
 Complexitatea - definita cu ajutorul unei metrici
compuse pe baza ponderarii factorilor in functie de
importanta si relevanta lor in procesul de masurare.
 Numarul  mare de elemente din sistem;
 Numarul mare de interactiuni;
 Incapacitatea  noastra  de  a  le surprinde formal;
 Complexitatea Kolmogorov: structura  este  cu  atat
 mai  complexa cu  cat  este  mai  mare  numarul  de
 informatii necesare  pentru  descrierea  acesteia.

4
Modelare
 Modelele reprezinta abstractizari ale sistemelor.
 Un model este o reprezentare simplificata sau
abstractizata a unei realitati.
 Simplificarea este folosita deoarece realitatea este
prea complexa.
 Prea multa complexitate face irelevanta analiza
problemei respective.
 Obiectivul modelarii nu este acela de a copia
realitatea ci de a selecta aspectele relevante si de a
le analiza comportamentul.
5
Modelare
1. Abstractizare
 Baza realizarii si utilizarii modelului o constituie doua proceduri
care leaga modelul de realitate.
1. Abstractizarea
2. Interpretarea
 Procesul de abstractizare presupune mai multe etape de studiu,
care vor identifica elementele esentiale ce vor fi considerate,
precum si valorile relative sau absolute ce vor constitui limitele
intervalelor pentru valorile determinante. 
 Abstractizarea presupune generalizarea, adica luarea in
considerare a componentelor cele mai importante ale sistemului
real si ignorarea elementelor considerate de mica importanta.
 Gradul de importanta este evaluat pornind de la  efectul relativ al
componentelor sistemului in dinamica lor.

6
Modelare
2. Interpretare
 Interpretarea presupune posibilitatea ca
elementele componente ale modelului,
precum si comportamentul modelului pot fi
puse in relatie cu componentele,
caracteristicile si modul de comportare a
sistemului real.
 Daca parametrii modelului nu pot fi
interpretati, atunci ei nu pot fi masurati in
sistemul real.
7
Limbaj generic de modelare
UML(1)
 Limbaj vizual de modelare.
 Destinat vizualizarii, specificarii, construirii si
documentarii sistemelor de aplicatii.
 Are limitari in ceea ce priveste generarea
codului.
 UML reuneste cele mai bune tehnici si
practici din domeniul ingineriei programarii,
care si-au dovedit eficienta in construirea
sistemelor complexe.
8
Limbaj generic de modelare
UML (2)
 Construirea unui model incepe prin colectarea informatiilor de la
potentialii utilizatori ai sistemului.
 Apoi modelul este transpus in diagrame conform regulilor impuse
de limbajul de modelare, dupa care urmeaza un proces iterativ si
incremental pe parcursul caruia sunt adaugate noi detalii solutiei
si realizata o documentare a modelului.
 In final modelul este verificat, evaluat si sunt corectate
eventualele deficiente inregistrate in functionalitatea lui, toate
acestea presupunand reluarea pasilor care cauzeaza aceste
carente si gasirea unor solutii satisfacatoare.
 Diagramele de clasa exprima cel mai bine structura statica a
unui sistem (clasele, obiectele si relatiile dintre ele) .

9
Model driven architecture
 Modelele independente de platforma sunt descrise
initial cu ajutorul unui limbaj de modelare
independent de platforma, de exemplu UML.
 Apoi, aceste modele sunt traduse intr-un limbaj
specific prin maparea modelului la un limbaj concret
sau platforma (de exemplu Java) utilizand reguli
formale.
 Interoperabilitatea este obtinuta prin intermediul
metadatelor partajate si prin strategia generala in
privinta partajarii si interpretarii acestor metadate.
10
Mapare Metamodel

 O mapare metamodel este

un exemplu specific de
mapare model-tip, unde
tipurile elementelor modelului
in PIM(Platform Independent
Model ) si in PSM(Platform
Specific Model) sunt
specificate de metamodele
MOF.
 Un model este pregatit
folosind un limbaj
independent de platforma
specificat de un metamodel.
O platforma particulara este
aleasa. Maparile ghideaza
transformarea PIM-ului
pentru producerea unui PSM.
11
Metamodelare – Arhitectura GME
(Generic Modeling Environment)

12
GME – Mod de functionare

13
Interpretorul Java (1)

 GME furnizeaza doua interfete care sustin

interpretarea de modele:
1. Interfata COM care permite utilizatorului sa descrie
componentele unui model in orice limbaj care
suporta COM. Interfata COM furnizeaza mijloacele
pentru accesarea si modificarea modelelor, a
atributelor modelelor si a conectivitatii acestora.
2. Interfata de nivel inalt C++ (builder object network
sau BON) care rezolva unele probleme de nivel jos
si face scrierea componentelor mult mai usoara.
14
Interpretorul Java (2)

 Atunci cand utilizatorul initiaza interpretarea modelului , interfata Java creeaza

builder object network, aceasta „retea” reflecta structura modelului interpretat.
 Fiecare model, atom, referinta, conexiune are un obiect corespunzator,
protejand utilizatorul de detaliile low-level ale interfetei COM.
 Clasele builder ofera functionalitati generale.
 Obiectele builder sunt instante ale acestor clase independente de paradigme.
 Pentru componente mai complexe, clasele de baza pot fi extinse prin mostenire.

15
Concluzii(1)
 Analiza unui sistem poate fi realizata cu ajutorul modelelor
deduse si verificate prin incercari experimentale succesive.
 Pornind de la observatiile asupra sistemului analizat se creeaza
un model al acestuia pe baza caruia se pot proiecta noi
experimente care pot confirma sau infirma modelul.
 Cunostintele despre sistem concretizate in model trebuie
prezentate intr-o forma utilizabila deoarece modelul trebuie sa
ofere o baza pentru decizii.
 O caracteristica dominanta a construirii modelelor este relativa
simplitate, in acest sens modelul fiind o reprezentare cu
complexitate redusa a realitatii. Totusi, in multe cazuri,
complexitatea modelului trebuie sa aiba o anumita
corespondenta cu complexitatea realitatii.

16
Concluzii(2)
 Cu cat informatiile apriorice sunt mai putine
cu atat riscul esecului in obtinerea unui model
utilizabil este mai mare.
 Dorim un model care sa reprezinte sistemul
cat mai realist posibil. Totusi, daca un model
este foarte realist, el poate fi netratabil
matematic. Un model reprezentativ trebuie sa
fie un compromis intre realitate si tratabilitate.
 Nici un model nu este perfect si orice model
este perfectibil.
17