Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data: 29.09.2021
Grupa: 100
Profesorul: Cojuhari Aliona
Unitatea de învăţare: Metode de descriere a limbajelor. Vocabularul şi sintaxa unui limbaj de
programare de nivel înalt.
Subiectul: Metalimbajul BNF. Diagramele sintactice.
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Nivelul iniţial al clasei (cunoștinţe și deprinderi preliminare):
elevii cunosc structura algoritmului şi a programului;
elevii elaborează algoritmi de rezolvare a exerciţiilor matematice.
elevii creează algoritmul de reprezentare utilizînd limbajul pseudocod şi schemele
bloc .
Competenţe specifice:
CS1 - Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea
contemporană;
CS4 - Elaborarea modelelor informatice a obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite
în activitatea cotidiană;
CS5 - Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de
programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea automatizată a informaţiei;
Competente derivate:
SD1 - Explicarea modului de descriere a construcţiilor gramaticale prin alternare, concatenare,
repetare şi includere opţională;
SD2 - Identificarea unităţilor lexicale ale limbajului de nivel înalt;
SD3 - Utilizarea formulelor BNF şi diagramelor sintactice pentru verificarea corectitudinii
textelor şi unităţilor lexicale ale limbajului de programare de nivel înalt;
Obiectivele operaţionale:
O1. Să definească termenii sintaxă, semantică, metalimbaj, formulă metalingvistică, diagrame de
sintaxă;
O2. Să reprezinte modul de înscriere a simbolurilor neterminale şi simbolurile terminale în
metalimbajul BNF şi pe diagramele sintactice;
O3.Să explice modul de descriere a construcţiilor gramaticale prin alternare, concatinare, repetare
şi includere opţională;
O4. Să scrie formule metalingvistice;
O5. Să deseneze diagramele sintactice corespunzătoare formulelor metalingvistice propuse.
Strategii didactice:
1. Metode si procedee didactice:
M1 – expunerea M5 – conspecte de reper
M2 – conversaţia M6 – ilustrarea
M3 – studiul de caz M7 – lucrul cu izvoarele
M4 – exerciţiu
Explicare Explic modul de definire Un limbaj de programare se defineşte prin sintaxa şi Asimilează
4. Comunicarea a unui limbaj Pascal prin semantica lui. E cunoscut faptul că sintaxa este un set de preponderent
noilor cunoştinţe sintaxă şi semantică. reguli ce guvernează alcătuirea propoziţiilor, iar infor-maţia,
Definesc noţiunile de semantica este un set de reguli ce determină înţelesul, notînd în caiete
sintaxă, semantică, semnificaţia propoziţiilor respective. În cazul limba-jului definiţiile
metalimbaj. de programare, echivalentul propoziţiei este programul. expuse de
Evident, sintaxa oricărui program poate fi descrisă cu profesor.
ajutorul unui limbaj de comunicare între oameni, de
exemplu limba română, engleză etc. S-a considerat, însă,
că o astfel de descriere este voluminoasă şi neunivocă.
Pentru o descriere concisă şi exactă a sintaxei limbajului
de programare s-au elaborat limbajespeciale, denumite
metalimbaj. Cel mai răspîndit metalimbaj este cunoscut
sub denumirea de BNF – „Forma Normală a lui Backus”.
- simboluri neterminale:
Descriu modul de
funcţionare a - simboluri specifice (operaţiile):
diagramelor sintactice Cu ajutorul săgeţilor se vor reprezenta cele 4 operaţii: de
alternare, concatinare, repetare şi prezenţa opţională.
Proiectează în
x caiet
1
x
2
. Concatinare: <u>::=x1x2…xn
. (<…><…>)
x x . … x
x
1 2 n
n
Repetare: <u>::={x1}x2
({…})
x
2
x
1
x
2
x
1
Realizarea <Cifra>::=0|1|2|3|4|5|6|7|8|9
5. Fixarea noilor sensului
cunoştinţe
<Litera>::=a|b|c|d|e|f|g|h|i|j|k|l|m|n|o|p|q|r|s|t|u|v|w|x|y|z
Elevii propun
idei proprii şi
participă la
construcţia
<Id>::=<Litera>|<Litera><Cifra> diagramelor,
în acelaşi timp
Ca exemplu, propun
notînd în
elevilor să
conspect.
construiască împreună
cu el la tablă diagramele
Rezolvă elevii
sintatice pentru formulele
împreună cu
meta-lingvistie studiate <Întreg fără semn>::=<Cifra>{<Cifra>}
profesorul la
precedent.
tablă.
După construirea
diagramelor sînt
Rezolvă
analizate încă o dată.
împreună cu
<Identificator>::=<Litera>|{<Litera><Cifra>} profesorul.
<Semn>::=+|-
<Număr fracţional>::=<Număr>[.<Număr>]
<Disc>::=A:|B:|C:|D:|E:
<Nume comandă>::=Citire|Copiere|Formatare
<Lista parametri>::=<Disc>{,<Disc>}