MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ”ION
CREANGĂ”

Facultatea:
Fizică, Matematică și Tehnologii Informaționale
Disciplina: Integrare TIC în curriculum

Lucrare nr. 1
Concepte TIC

Elaborat: Cojuhari Aliona

Controlat: Dumbrăveanu Roza,
doctor conferenţiar
 TIC
Tehnologia informaței sau Tehnologia informației și a comunicațiilor, prescurtat TIC 1, TI
respectiv IT, ICT este un set de instrumente și resurse tehnologice digitale folosite pentru
prelucrarea, procesarea, stocarea, gestionare și transmiterea informației.

Tehnologia informației și a comunicațiilor este formată atât din echipamentele necesare

prelucrării informației și comunicării ei, cât și din software-ul necesar pentru obținerea informațiilor
și transmiterea lor. Practic reprezintă totalitatea instrumentelor ce se bazează pe calculator, folosite
de utilizatori pentru a prelucra și transmite informații.

Client & Server

Client-server2 este o relație în care un program (clientul) solicită un serviciu sau o resursă de
la un alt program (server).

Un calculator obișnuit, numit și client, poate fi conectat la Internet dacă este conectat la un
server din rețea, legătură pentru care se plătește o taxă, de obicei pe bază de abonament. Firma care
are astfel de servere și oferă servicii de conectare la Internet se numește furnizor de servicii Internet
(ISP – Internet Service Provider)3.

Internetul
Un grup de calculatoare interconectate pentru a facilita folosirea în comun a resurselor lor
de către un număr cât mai mare de utilizatori formează o rețea de calculatoare.

Internetul este o rețea globală compusă din alte rețele de calculatoare interconectate printr-
un standard de comunicare numit TCP/IP (Transmission Control Protocol și Internet Protocol),
destinată să faciliteze schimbul de date și informații.4

World Wide Web. Web 2.0.

WWW (World Wide Web), denumit pe scurt web, este sistemul în care documentele și
informațiile sunt legate între ele și pot fi ușor accesate prin rețeaua internet; permite
stocarea/accesarea unei cantități foarte mari de informații. Informaţia în rețeaua WWW este
prezentată sub forma paginilor web, asemănătoare cu paginile unei cărţi. Pentru realizarea unei
pagini web se folosește un limbaj de programare numit HTML (HyperText Markup Language).

World Wide Web (WWW), sub numele de Web5, cel mai important serviciu de recuperare
a informațiilor Internet (rețeaua mondială de calculatoare). Web-ul oferă utilizatorilor acces la o
gamă

1
Sursa: https://www.thc.ro/blog/tehnologia-informatiei-pe-intelesul-tuturor-definitie-utilitate-si-alte-informatii-
interesante/
2
Sursa: https://www.techtarget.com/searchnetworking/definition/client-server
3
Sursa: https://edituradp.ro/site_img/downloads/2017/09/informatica-5.pdf pag. 40
4
Sursa: https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-informatica-5-2022/v1/art-informatica-5-2022.pdf pag. 34
5
Sursa: https://www.britannica.com/topic/World-Wide-Web
largă de documente care sunt conectate între ele prin intermediul hipertext sau link-uri hipermedia-
de exemplu, hyperlink-uri, conexiuni electronice care leagă informații aferente pentru a permite
unui utilizator acces ușor la acestea. Hipertextul permite utilizatorului să selecteze un cuvânt sau o
expresie din text și, prin urmare, să acceseze alte documente care conțin informații suplimentare
referitoare la acel cuvânt sau expresie. Documentele Hypermedia conțin link-uri către imagini,
sunete, animații și filme. Web-ul funcționează în baza Internetului format client-server; serverele
sunt programe de calculator care stochează și transmit documente către alte computere din rețea
atunci când sunt solicitate, în timp ce clienții sunt programe care solicită documente de la un server
așa cum le solicită utilizatorul. Software-ul browser permite utilizatorilor să vizualizeze
documentele preluate.

WWW6 (Word Wide Web – Pânza mondială de pă- ianjen, în limba engleză), ea
reprezintă o multitudine de informații păstrate pe calculatoare speciale. Aceste informații sunt
organizate sub formă de site-uri web. Un site web este o colecție de pagini, numite pagini web,
despre un anumit subiect

Hypertext.
Un hipertext este un text afișat pe un monitor de computer sau pe alte dispozitive
electronice, cu referințe (hiperlinkuri) către alt text pe care cititorul poate imediat să-l acceseze.

Hipertextul7 este un concept inventat de Ted Nelson în 1965 în articolul „Complex

information processing: a file structure for the complex, the changing and the indeterminate”.
Acesta îl definește ca: „material scris sau grafic interconectat într-o manieră complexă, care în
mod convențional nu poate fi reprezentat pe hârtie”. Principala aplicație actuală a hipertextului
este World Wide Web-ul alături de noțiunile asociate HTTP și HTML.

Hipertextul8 (în limba engleză, hypertext), un material scris care conține interconectări,
hiperlinkuri (în limba engleză, hyperlinks), cu alte materiale. Când selectează un hiperlink,
utilizatorul este trimis direct la documentul conectat în acel punct, asigurându-se astfel trecerea
rapidă de la un material la altul.

Browser
Un browser este o aplicație cu care navigăm pe Internet.

Un browser9 este un program care prelucrează fişiere în format HTML. Fişierele se pot afla
în Reţea sau pe propriul computer. Ele sunt deseori denumite pagini Web. Când se accesează o
pagină web, se declanşează o serie de evenimente: se comunică browserului adresa documentului
accesat.

6
Sursa: clasa 5-a Structura_PC.pdf pag. 48
7
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertext
8
Sursa: https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-informatica-5-2022/v1/art-informatica-5-2022.pdf pag. 34
9
Sursa: https://sites.google.com/site/scportofolio/ghid-moodle/i-notiuni-generale-tic-si-e-learning/lectia-1-3-
navigarea-web
Browserul ia legătura cu computerul gazdă. După ce documentul este găsit, browserul îl descarcă pe
computerul de la care a parvenit cererea. Cu alte cuvinte, browserul copiază şi transferă datele din
pagina Web din Reţea către computerul local. După copiere browserul afişează pagina Web pe
ecranul utilizatorului.

Adresa URL. Structura adresei URL.

O adresă URL, sau Uniform Resource Locator, este adresa web a unei resurse online unice
de pe Internet. Este adresa pe care o tastați în bara de căutare a browserului.

Componentele unei adrese URL10

 protocolul (numit și protocol sau schemă de transfer) determină modul în care datele sunt
transferate între gazdă și client. În majoritatea cazurilor, este HTTP sau HTTPS, dar există și
alte protocoale precum FTP, TCP, NTP etc.;
 subdomeniul face parte din domeniul principal. E folosit pentru a organiza diferite secțiuni
ale website-ului;
 domeniul este numele website-ului;
 domeniu de nivel superior: domeniu root, de exemplu, .com, .org, .ro, .net, .uk etc.;
 subfolder: numele unei secțiuni specifice a website-ului dvs. De exemplu, yoursite.ro/blog,
unde “blog” este un subfolder;
 slug: o parte a unei adrese URL ce identifică o anumită pagină. De exemplu,
yoursite.ro/blog/ce-este-url, unde “ce-este-url” e slug;
 ancora: un element care permite unui utilizator să sară la o anumită parte a unei pagini fără a
derula.

Motor/metamotor de cautare. Principii de functionare11.

Motorul de căutare este un program software cu ajutorul căruia utilizatorul are posibilitatea
să găsească pe internet informațiile dorite folosind anumite cuvinte-cheie și/sau criterii de căutare.

Când utilizatorul nu știe adresa exactă unde poate găsi informația dorită, el introduce într-un motor
de căutare niște cuvinte-cheie, adică o parte din textul pe care ar trebui să-l conțină documentele
(fișierele) căutate pe web. Motorul de căutare identifică respectivele cuvinte-cheie în totalitatea
documentelor web și oferă ca rezultat lista de adrese ale paginilor web care conțin textul căutat. Din
acest moment, utilizatorul va putea deschide direct fiecare pagină sugerată de către motorul de
căutare, pentru a o găsi pe cea care îi oferă informația corectă și completă.

10
Sursa: https://www.theseo.ro/structura-url-cum-sa-creati-o-adresa-bine-structurata-potrivita-in-seo/
11
Sursa: https://catalog.manualedigitaleart.ro/art-informatica-5-2022/v1/art-informatica-5-2022.pdf
 Criterii avansate de cautare. Exemple. Salvarea adreselor web.
De multe ori, lista de rezultate pusă la dispoziție de către un motor de căutare este foarte
lungă, iar căutarea informaţiei dorite poate deveni anevoioasă. Pentru a obține rezultate mai puține
și mai relevante, enumerăm câteva reguli de căutare:

1. Semnul „-” din fața unui cuvânt elimină dintre rezultatele căutării documentele care conțin
acel cuvânt. Exemplu: Pentru a afla informații despre animalul jaguar, nu despre mașina cu
același nume, veți căuta: jaguar - mașină - car (cu spațiu între „jaguar” și „-” și între
„mașină” și „-”).
2. Punerea unui text de căutat între ghilimele va duce la afișarea documentelor care conțin acel
text întreg. Exemplu: Pentru a găsi versurile poeziei O furnică poetă de Ana Blandiana, veţi
căuta „O furnică poetă”.
3. Semnul „*” poate fi folosit pentru orice combinații de litere. Exemplu: Dacă veți căuta
software * copii vor fi afișate toate paginile web care conțin un text care începe cu cuvântul
„software” și se termină cu cuvântul „copii” (de ex: „software educaţional pentru copii” etc.)

Salvarea în calculatorul propriu a fișierelor care conțin informații regăsite pe internet poartă
numele de descărcare de fișiere (în engleză, download). Transmiterea de fișiere cu diferite
informații către un alt calculator, aflat la distanță, poartă numele de încărcare de fişiere (în engleză,
upload).

Instrumente antiplagiat. Principii de functionare.

Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a
12

altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este
rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau
nu, din punct de vedere deontologic.

Din punct de vedere juridic, plagiatul13 este definit ca „însuşirea ideilor, metodelor,
procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care 7
acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală (L. nr. 206/2004, art. 4). În mediul
academic (Shafir, 2014), plagiatul este definit drept „preluarea ideilor, cuvintelor, limbajului unei
alte persoane fără a cita sau fără a cita în mod adecvat în lucrarea proprie sursa informaţiei‖. Potrivit
unor autori (Miroiu, 2005, p. 23) plagiatul constituie „preluarea integrală sau parţială a unui
material realizat de un alt autor, şi prezentarea acestuia ca aparţinând propriei persoane (fie într-o
lucrare scrisă, de tipul referatelor, articolelor, tezelor de licenţă, experiment, etc. fie într-o prezentare
orală). Cu alte cuvinte, plagiatul constituie încălcarea dreptului de autor.

12
Sursa: https://cnecsdti.research.gov.ro/wpcontent/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf
13
Sursa: https://administratiepublica.eu/sites/default/files/Ghid%20anti-plagiat.pdf
Tipuri de plagiat:

1. Clona: prezentarea sau transmiterea lucrării altui autor, cuvânt cu cuvânt, ca fiind propria
lucrare.
2. Copierea sau CTRL-C: o parte din lucrare cuprinde fragmente semnificative de text dintr-o
altă sursă necitată.
3. Find-Replace: schimbarea unor cuvinte și fraze, dar menținerea conținutului
esențial/principal al sursei.
4. Remix: parafrazarea câtorva surse astfel încât conținutul lor să se potrivească.
5. Reciclarea: reutilizarea propriilor lucrări fără citare. Autoplagiatul
6. Hibrid: combinarea unor surse citae corect cu pasaje copiate (fără citare) într-o singură
lucrare.
7. Confuzie: o lucrare care reprezintă un mix de materiale copiate din diferite surse fără citare
corectă a acestora.
8. Eroare: o lucrare care include care nu există sau care nu conține informații corecte despre
sursă.
9. Agregat: o lucrare care include citări corecte, dar lucrarea este lipsită de contribuții originale.
10. Re-tweet: o lucrare care include citări corecte, dar se apropie prea mult ca formulare și/sau
structură cu textul original.