Curs8 - INFORMAŢIE ŞI COMUNICARE

8.1 Internetul

Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două

cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.

Cuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în funcție de context:

Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară

de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor
(regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună
„stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenția pentru Proiecte de Cercetare
Înaintate de Apărare - a Ministerului Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence
Advanced Research Projects Agency,en:DARPA) a creat prima rețea de computere interconectate sub
numele ARPAnet.

Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg globul pământesc, a
rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele inițiale Arpanet. Azi pe glob există un singur
Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-
mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost.

Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este
doar unul din multele servicii oferite pe Internet.

Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele speciale ce

interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare depărtare unele față de altele. Un
exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosința acestui nume este
justificată: rețelele SIPRNet șiFidoNet.

În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se

bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de

1
comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi
și articolul despre Modelul de Referință OSI.

Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice două
calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP),Transmission
Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).

Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de
protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar
fi: DNS,PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL, W
AP și SIP.

Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet Service
Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora nu erau clar
delimitate.

Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse orașe pe
care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă deservit direct de către
rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care
furnizează companiei ISP servicii de comunicare prinbackbone-ul rețelei. (In
engleză backbone înseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru
interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la
nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-
uri mari cu mii de rutere conectate prin fibră optică, cu bandă largă de transfer.

Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (= multe

servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone. Operatorii
încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri =
dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceeași cameră cu
ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere și backbone-ul rețelei.

Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de
aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să treacă dintr-
un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP
este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecarebackbone conectat. O rețea locală conectează
toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În
afară de conectarea în NAP-uri, backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe
între ruterele lor, tehnică numită conectare privată (private peering).

2
 Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție între ele
pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și întreținerea Internetului.

Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:

 intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului, dar cu
acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc
acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
 extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și
anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme
furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.

8.2 Navigarea pe Web

Adresă Web este denumită în general o adresă URL (Uniform Resource Locator - descriptor uniform
de resurse). Fiecare pagină Web deţine o adresă unică, de aceea o pagină preferată poate fi regăsită
mereu şi se poate reveni cu uşurinţă la ea ulterior.

Exemplu: www.google.com este pagina companiei Google, www.ust.md – pagina Universităţii de Stat
Tiraspol. Unele componente ale adresei web pot sugera informaţii despre destinaţia paginii web:
domeniul de nivel principal (fragmentul de adresă după ultimul punct din dreapta) poate indica
tipologia sau localizarea geografică a paginii. (.com - adresă comercială; .gov - adresă
guvernamentală; .net - furnizor de servicii reţea; .org – organizaţie non-profit etc

Pentru vizualizarea resurselor din Reţea se folosesc programele Browser. Tot ele permit şi navigarea
între paginile web, folosind legăturile (links). În compartimentul dat se propune studierea naturii
paginilor Web, utilizării browserului Microsoft Internet Explorer, a principiilor de navigare Web,
căutării pe Web şi a utilizării poştei electronice.

Programe Browser.

Un browser este un program care prelucrează fişiere în format HTML. Fişierele se pot afla în Reţea
sau pe propriul computer. Ele sunt deseori denumite pagini Web. Când se accesează o pagină web, se
declanşează o serie de evenimente: se comunică browserului adresa documentului accesat. Browserul
ia legătura cu computerul gazdă. După ce documentul este găsit, browserul îl descarcă pe computerul

3
de la care a parvenit cererea. Cu alte cuvinte, browserul copiază şi transferă datele din pagina Web din
Reţea către computerul local. După copiere browserul afişează pagina Web pe ecranul utilizatorului.

Dacă calculatorul nu este conectat la Internet utilizatorul poate vizualiza cu ajutorul browserului doar
resursele locale.

Browserul Internet Explorer

Fereastra unui browser, asemeni altor ferestre, are o bară de titlu, o bară de meniuri şi bare de
instrumente. Bara de titlu include butoanele de minimizare, maximizare şi închidere. Barele de
instrumente conţin instrumentele specifice pentru navigarea Web. Bara de meniuri include opţiuni
unice pentru funcţiile unui browser.

Pagina de start este pagina, conţinutul căreia se încarcă la pornirea programului browser.
Implicit, la instalarea browserului Internet Explorer aceasta este pagina companiei Microsoft. În
procesul de utilizare pagina de start poate fi modificată în conformitate cu cerinţele utilizatorului.

Bara Adresă afişează adresa paginii curente. Caseta Adresă permite tastarea adresei de trecere la alt sit
Web. Prin acţionarea butonului \/ se deschide lista de pagini web vizitate recent.

Instrumente standard

Fiind un program inteligent, Internet Explorer permite personalizarea barelor cu instrumente. În

rezultat, la calculatoare diferite structura barelor de instrumente poate varia. Variaţia poate să fie
generată şi de versiunile diferite ale browserului.

Important! Pentru a determina destinaţia unui buton este suficient să se deplaseze cursorul mouse pe
suprafaţa butonului şi să se fixeye pentru câteva clipe. Imediat apare o inscripţie explicativă a
destinaţiei butonuluiю

Trecerea de la o pagină la alta, căutarea informaţiilor, referinţelor la temă este însoţită de multe ori
şi de necesitatea de a reveni la paginile vizitate anterior, pentru ca mai apoi să se reia calea spre ultima
pagină vizitată. Două instrumente standard ale browserului Internet Explorer permit ca această
operaţie să fie realizată uşor, fără tastări de adrese şi pierderi de timp:

Butoanele Înapoi şi Înainte. Butonul Înapoi permite deplasarea la pagina vizitată nemijlocit înaintea
paginii curente. Fiecare acţionare a acestui buton deplasează utilizatorul cu un pas înapoi, spre pagina
de la care a început navigarea. Butonul Înainte permite mişcarea spre ultima pagină vizitată (în cazul
când s-au făcut mişcări înapoi).

4
Stop. Butonul Stop opreşte încărcarea unei pagini nou selectate. Când încărcarea unei pagini durează
mult sau dacă utilizatorul renunţă la încărcarea paginii, un clic pe Stop economiseşte timpul care s-ar
consuma până la finalizarea încărcării. Oprirea încărcării paginii poate fi efectuată şi cu tasta ESC.

Refresh. Butonul Refresh (reîncărcare) reîncarcă din nou pagina curentă. Reîncărcarea paginii poate fi
efectuată şi cu tasta F5

Home. Revenire la Pagina de start. Indiferent de pagina pe care se află utilizatorul, acţionarea
butonului Home activează pagina de start a programului browser. De la tastatură revenirea la pagina
de start poate fi realizată cu combinaţia Alt+Home.

Search. Caseta de căutare permite utilizatorului să găsească referinţe la materiale despre subiectul
tastat în casetă.

Favorites. Butonul de preferinţe afişează o listă de situri Web care pot fi încărcate fără a tasta adresele
lor. Pentru Internet Explorer, acţionarea butonuluiFavorites permite accesul şi la istoria navigării pe
Web, indicând adresele siturilor vizitate în ziua curentă, ultima săptămână, la o dată fixă, etc.

Print. Butonul Print permite imprimarea paginii Web curente.

Page. Butonul Page deschide accesul la operaţiile asupra paginii curente: salvarea pe calculatorul
utilizatorului, copierea unui fragment selectat, trimiterea paginii sau adresei prin poşta electronică,
vizualizarea fişierului HTML sursă, modificarea codificării.

Tools. Instrumente suplimentare pentru gestionarea programului browser. Sunt accesibile posibilităţile
de trecere în regimul întregii ferestre (se elimină meniurile şi barele de instrumente ale browserului
pentru a maximiza spaţiul rezervat datelor din pagină ), gestionarea setărilor Internet, a filtrării
siturilor, a istoricului navigării, blocarea ferestrelor pop-up, etc.

Research - căutarea în sursele de informaţii selectate. Internet Explorer pune la dispoziţia

utilizatorului mai multe surse veridice de informaţie. În procesul de utilizare a browserului utilizatorul
poate completa această listă. Căutarea cu opţiunea Research asigură veridicitatea informaţiei obţinute.

5
 Începînd cu versiunea 7, Internet Explorer permite vizualizarea câtorva pagini web
concomitent, într-o singură fereastră prin pagini de tabulare (tabs). (figura 2). Deschiderea unei tab
pagini noi se realizează prin acţionarea butonului, sau cu ajutorul combinaţiei de taste Alt + T.
Trecerea de la o pagină tab la alta se efectuează cu un simplu clic pe titlul ei.

Figura 1 Gestionarea paginilor multiple în fereastra Internet Explorer

6
Salvarea paginilor Web.

O pagină Web conţine etichete de formatare HTML (limbajul de marcare hipertext), grafică şi fişiere
multimedia. Etichetele de formatare HTML sunt utilizate pentru a formata textul, pentru a manevra
graficele, pentru a adăuga culori de fundal şi pentru a particulariza paginile Web. Deoarece o unică
pagină Web poate consta dintr-o serie de fişiere încorporate (fiecare fişier grafic dintr-o pagină Web
este un fişier separat legat la documentul text al paginii Web), se poate opta pentru salvarea unei
pagini Web în următoarele moduri:

Web Page, complete (Salvarea unei pagini Web complete). La salvarea unei pagini Web complete,
Internet Explorer creează automat un dosar cu acelaşi nume ca fişierul salvat. Acest dosar este plasat
în acelaşi loc cu fişierul salvat. La deschiderea paginii Web salvate astfel, toate elementele apar în
pagină, cum ar fi pentru pagina online.

Web Archive, single file (Salvarea unei arhive a paginii Web). Se salvează întreaga pagină Web fără a
crea un dosar separat care să conţină elementele încorporate ale paginii Web. Fişierul arhivă poate fi
deschis pentru a vedea întreaga pagină Web pe unitatea de disc, dar pagina Web nu poate fi modificată
în nici un fel şi nici nu se pot accesa componentele separate ale paginii Web salvate, cum ar fi fişierele
grafice. Deşi un fişier arhivă este un fişier unic, acesta va ocupa mai mult spaţiu pe computer decât o
pagină Web salvată ca pagină Web completă.

Salvarea documentului HTML.(HTML only) În acest caz se ignoră elementele de grafică sau alte
elemente încorporate. Textul formatat se poate citi, dar nu şi celelalte elemente ale paginii.

Salvarea exclusiv a textului care apare în pagina Web (Text only). Se salvează numai textul care
apare pe pagină, fără etichete HTML. Textul salvat nu va include formatare, grafică sau alte elemente
din pagină.

Operaţia de salvare a paginii Web active poate fi lansată fie prin acţionarea butonului Page cu
selectarea opţiunii Save, fie cu ajutorul elementelor meniului File – Save. În fiecare din cazuri apare
fereastra de dialog în care poate fi selectată locaţia pentru salvarea paginii şi modul de salvare.

Salvarea resurselor selectate din paginile Web.

De cele mai multe ori, prezintă interes nu toată pagina Web, ci doar unele elemente ale ei: text,
imagini, secvenţe sonore sau video, arhive de date. Pentru a descărca doar unele obiecte din pagină,
ele trebuie mai întâi selectate. Selectarea se face la fel ca în alte aplicaţii: cu un clic – pentru imagini şi
alte obiecte; prin glisarea unităţii mouse cu butonul stâng apăsat – pentru text. După selectare este

7
suficient un clic dreapta – se deschide un meniu derulant, în care alegeţi: Copy (pentru textul selectat –
mai apoi îl puteţi insera în orice document deschis), Save Target (pentru referinţele la arhive, fişiere
sau alte obiecte) sau Save Picture As (pentru imaginile fără referinţe). În cazul salvării Save Target /
Picture, sistemul deschide fereastra standard Save, în care poate fi selectată locaţia de memorie,
numele şi tipul fişierului salvat.

Instrumente de căutare

World Wide Web conţine atât de multe documente încât informaţia necesară este practic imposibil de
găsit dacă nu este cunoscută adresa documentului. Totuşi, instrumentele speciale (Sistemele de
căutare) simplifică procesul de găsire a informaţiilor necesare în Web. Există mai multe aplicaţii
specializate de căutare la cerere, numite motoare de căutare. Cel mai eficient dintre ele la moment
este al companiei Google (www.google.com) .

Figura 2 Structura paginii de start a sistemului de căutare Google

Pentru o căutare reuşită este necesar să fie cunoscute câteva reguli simple pentru organizarea
secvenţelor de căutare:

secvenţa de căutare introdusă în formă de cuvinte separate este percepută ca o mulţime de criterii de
căutare. Sistemul de căutare va indica toate adresele documentelor, care conţin cel puţin unul dintre
cuvintele introduse.

8
secvenţa de căutare cuprinsă între „ ” este percepută ca un tot întreg. În rezultat vor fi afişate doar
adresele paginilor care conţin secvenţa integral

secvenţa de căutare în care cuvintele sunt unite prin semnul + va fi percepută ca o cerere de a afişa
doar rezultatele în care se întâlnesc toate cuvintele din secvenţă, fără a ţine cont de ordinea apariţiei
lor.

prezenţa semnului – în faţa unui cuvânt din secvenţa de căutare va fi percepută ca o cerere de a afişa
doar rezultatele în care nu se întâlneşte cuvântulmarcat cu semnul respectiv.

Figura3 Fereastra sistemului de căutare Google.

Secvenţa pentru căutare este introdusă în casetă de căutate, lista rezultatelor, pe pagini, este
afişată în zona de date a ferestrei

Internet Explorer are şi el instrumente incorporate de căutare (Asistentul de

căutare). Asistentul căutare este un instrument care ajută utilizatorul să găsească informaţiile din
Internet. El oferă opţiunea de a căuta un cuvânt de subiect sau de a căuta un cuvânt de subiect dintr-o
categorie. Căutarea după categorie ajută utilizatorul să se apropie mai mult de ceea ce caută. După
tastarea unui cuvânt de subiect şi acţionarea Search, Asistentul căutare va afişa o listă de legături la
paginile Web care conţin informaţii despre acel cuvânt.

9
Eficienţa rezultatelor căutării depinde de algoritmii, implementaţi în motorul de căutare. Din acest
motiv în unele cazuri eficienţa unui motor de căutare poate fi mai mare, în altele – mai mică. Pentru a
obţine rezultate mai exacte se pot folosi diferite motoare de căutare concurente.

Adăugarea preferinţelor (favorites). Detectarea unui sit util, la conţinutul căruia vor apare adresări
periodice este, de obicei, însoţită de includerea lui în lista de situri „favorite” – adresele acestor locaţii
sunt memorate de către programul browser şi adresarea la ele se face după numele sitului, selectat din
listaFavorites. Includerea sitului curent în lista Favorites se realizează prin acţionarea butonului (Add
to favorites), iar deschiderea listei de pagini preferenţiate – prin butonul (favorites centre).

8.3 Căutarea cu ajutorul paginilor Web

Alegerea unui motor de cautare

Motor de cautare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul caruia se pot cauta diferite pagini
cu informatii referitoare la un subiect anume. Aceasta cautare se realizeaza dupa un anumit cuvant sau
combinatie de cuvinte, avand ca rezultat afisarea adreselor paginilor ce contin cuvantul respectiv.

Exista foarte multe motoare de cautare, dar cele mai cunoscute

sunt: www.google.com; www.altavista.com;www.yahoo.com. Va puteti alege motorul de cautare pe
care il aveti in functie de propriile dvs. preferinte. 555y244f

Cautarea unei anumite informatii folosind un cuvant sau fraza

Pentru a cauta diferite informatii va trebui sa introduceti in campul de cautare un cuvant cheie. Acest
cuvant trebuie sa fie cat mai reprezentativ, deoarece motorul de cautare va cauta adresele paginilor ce
contin cuvantul respectiv. Apoi va trebui sa apasati butonul Search existent de obicei in partea dreapta
a campului de cautare.

Combinarea criteriilor dupa care se doreste cautarea

De obicei, orice motor de cautare ofera diferite optiuni. Aceste optiuni se obtin apasand pe hiperlink-
ul Advanced Search (Cautare Avansata) ce va deschide o fereastra cu urmatoarele optiuni:

· referitoare la textul cautat - puteti cauta doar acele pagini care contin toate cuvintele pe care le-
ati introdus in campul de cautare sau paginile care contin oricare din cuvintele pe care le-ati introdus

10
· referitoare la numarul de rezultate afisate

· referitoare la tipul documentului cautat

· referitoare la limba in care se afla textul

Copierea textului, imaginilor si a adreselor dintr-o pagina web intr-un document word

Atunci cand doriti sa copiati o adresa, o imagine sau text dintr-o pagina web intr-un document word
puteti realiza acest lucru cu ajutorul comenzilor Copy si Paste. Pentru a copia un text in alt document
alegeti optiunea Copy din meniul Edit, sau folositi combinatia de taste Ctrl+C. Pentru a putea alege
optiunea Copy textul ce trebuie copiat sa fie selectat, in caz contrar aceasta optiune este inactiva.

Dupa copierea adresei, imaginii sau textului, pentru a putea fi afisate in documentul word va trebui sa
pozitionati cursorul in locul dorit si apoi sa alegeti optiunea Paste din meniul Edit, sau prin apasarea
simultanta a tastelor Ctrl+V.

Salvarea unei pagini de internet in format txt sau html

Pentru aceasta se apeleaza functia Save As din meniul File.

Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save Web Page, in care se stabileste
tipul documentului si calea unde se doreste a se salva, si eventual noua denumire.

Descarcarea textului, imaginilor, aplicatiilor si a fisierelor de muzica pe calculator

Atunci cand dorim sa salvam o aplicatie sau imagine de pe Internet aceasta va trebui salvata
(descarcata) in calculator pentru a fi accesata si atunci cand calculatorul nu este conectat la internet.

Acest lucru se realizeaza prin selectarea optiunii Save target As sau Save Pictures As, optiune ce se
gaseste in meniul afisat atunci cand dati un clic dreapta pe imaginea respectiva sau pe fisierul pe care
doriti sa le salvati.

Aceasta optiune va deschide fereastra File Download in care putetii alege daca salvati fisierul pe
calculator sau daca deschideti fisierul respectiv de unde este el localizat.

Dupa apasarea butonului OK va apare fereastra Save As in care va trebui sa introducem locul unde va
fi salvat fisierul si respectiv numele acestuia (daca doriti).

Dupa apasarea butonului Save va apare fereastra File Download in care se poate observa evolutia
procesului de salvare a fisierului.

11
8.4 Poşta electronică

Posta electronica (sau e-mail) este unul din cele mai vechi servicii oferite de Internet si
alaturi de mesajele SMS , detine in prezent primul loc in preferintele utilizatorilor . Ar
trebui sa cunoasteti ca nici un serviciu de e-mail neplatit nu este de gratis cum pare .
Companiile care ofera asemenea servicii au intodeauna de castigat , fie beneficii
palpabile (bani perceputi de la ale companii pentru servicii de reclama prin banere) , fie
beneficii de imagine (impunerea numelui pe piata , clienti multumiti) . Deasemeni , prin
complectarea informatiilor solicitate la crearea contului , aceste firme ajung in timp
detinatoarele unor mari baze de date , extrem de importanta pentru cei care se ocupa de
reclama pe Internet . Un termen extrem de frecvent intalnit atunci cand veti citi despre
oportunitatile oferite de un astfel de serviciu este "va oferim o casuta postala pe viata" ,
expresie care ar trebui complectata cu "pe durata vietii companiei" sau pana cand
compania se impune pe piata , ajungand sa solicite taxe . De aceea , atunci cand va veti
alege compania care sa va asigure serviciul e-mail ar trebui sa va interesati de cand
exista pe piata si care este profitul acesteia , pentru ca altfel veti putea avea surpriza ca
intr-o zi nu mai aveti cont de e-mail sau sa fiti nevoiti sa platiti .Deasemeni , mai
trebuie sa stiti , ca unele companii ce ofera e-mail gratuit , de teama spam-ului ,
obisnuiesc sa blocheze anumite domenii si puteti avea surpriza ca nu toate e-mail-urile
trimise catre dvs, ajung la destinatie sau invers .

Adresele de posta electronica Pentru a expedia sau primi un mesaj prin posta
electronica , trebuie intai sa aveti o adresa. Orice adresa de e-mail (posta
electronica) are doua parti :

-prima parte este numele contului de posta electronica (al dumneavoastra) .

-a doua parte , este adresa calculatorului gazda la care este conectat destinatarul ;

Cele doua parti sunt separate printr-un caracter ampersand @ , in felul urmator

12
: nume@gazda . Numele poate fi orice combinatie de litere si cifre , fara diferentieri
intre literele mari si mici - pe acesta il puteti alege dvs. Gazda are un nume si un
domeniu , care sunt separate printr-un punct (.) si sunt specifice fiecarui server care
deserveste si serviciul de posta electronica (deci acesta este fix si nu poate fi
schimbat cu foarte mici exceptii care sunt precizate in pagina Web unde deschideti
casuta postala) Deci in general , adresa unei casute postale , este de genul
: nume@hotmail.com ;nume@yahoo.com ; nume@acasa.ro ; nume@home.ro , etc.
Pentru fiecare sit WEb care gazduieste casute postale gratuite , se precizeaza exact tipul
de adresa , iar dupa subscriere si deschiderea noului cont , vi se aduce la cunostinta
datele necesare accesari noii casute postale .

8.5 Mesajele

Standardul pentru e-mail este definit în RFC 5322, care stabilește printre altele că e-mailurile
sunt compuse din două părți:

- antetul (header), care include informații precum destinatar, subiect, etc.

- corpul (body), textul mesajului propriu-zis.

Antetul conține cel puțin patru câmpuri:

- expeditor (From) - adresa de e-mail a expeditorului mesajului,

- destinatar (To) - adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dacă sunt mai
mulți),

- subiectul (Subject) - un rezumat al mesajului,

- data (Date) - data și ora locală a trimiterii mesajului.

Alte câmpuri des folosite sunt:

- Cc - copie la indigo (de la "Carbon Copy") - o copie identică a mesajului trebuie trimisă și
la adresa sau adresele de e-mail din acest câmp,

13
 - Bcc - copie la indigo oarbă (de la "Blind Carbon Copy") - la fel ca și Cc, doar că nici un
destinatar nu va afla la cine se mai trimit copii ale mesajului, în afară de el însuși.

8.6 Managementul mesajelor

Cautarea unui mesaj dupa expeditor, subiect, continut

Uneori putem avea nevoie de un mesaj. Daca exista foarte multe mesaje, atunci localizarea mesajului
poate fi dificila. De aceea Microsoft Outlook ne pune la dispozitie functia Advanced Find. Ea se
apeleaza din meniul Tools, sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+F.

Se va deschide urmatoarea fereastra de dialog:

In campul Messages cautam mesajele dupa subiectul acestora. Introducem in campul Search For The
Words cuvantul pe care dorim sa-l gasim.

In campul In va trebui sa specificam unde se va realiza cautarea cuvantului respectiv.

Daca dorim sa cautam un mesaj dupa expeditorul sau, in campul From, introducem adresa dorita.

14
Crearea unui folder nou pentru mesaje

Pentru a realiza o organizare mai buna a mesajelor primite va trebui sa sortam mesajele primite.
Pentru aceasta va trebui sa cream propriile directoare.

Crearea unui director nou se realizeaza cu ajutorul comenzii New Folder din meniul File, sau comanda
Folder New existenta in acelasi meniu File.

Se observa ca si apasarea simultana a tastelor Ctrl+Shift+E duce la crearea unui

director nou. Apelarea acestei functii va duce la deschiderea ferestrei Create New Folder. Vom opta
pentru a crea acest director in containerul de e-mail-uri primite in mod obisnuit (Inbox).

Mutarea mesajelor intr-un folder nou de mesaje

Dupa crearea directoarelor, se poate incepe organizarea rnesajelor. Pentru a muta un mesaj intr-un
director va trebui sa apelam functia Move to Folder din meniul Edit al aplicatiei de posta electronica.

De fapt, va trebui sa apelam aceasta functie doar dupa ce s-au selectat mesajele pe care dorim sa le
mutam. Functia va deschide fereastra Move Items in care vom specifica directorul in care dorim
sa mutam fisierul.

15
Sortarea mesajelor

Pentru a fi mai usor de gasit si de lucrat cu mesajele, implicit acestea sunt sortate dupa data primirii
lor, dar puteti sorta mesajele si dupa alte caracteristici.

Sortarea mesajelor functie de diferite criterii se poate realiza in fereastra Microsoft Outlook dand click
pe fiecare camp afisat pe partea de detalii (in exemplu: Size).

16
Implicit mesajele sunt sortate dupa data primirii lor. Pentru a sorta mesajele dupa numele acestora (in
ordine alfabetica se da un clic pe butonul Subject din fereastra. Pe acest buton va aparea un semn
micut ce va sublinia faptul ca mesajele sunt sortate dupa numele lor .

Stergerea unui mesaj

Aceasta se poate realiza apeland functia Delete existenta in meniul Edit al aplicatiei, dand un click pe
butonul din bara de instrumente sau prin apasarea simultana a tastelor Ctrl+D. Stergerea mesajului se
va realiza doar daca acesta este selectat.

Recuperarea unui mesaj sters

Daca s-a sters din greseala un mesaj de care mai e nevoie, aplicatia de posta electronica ofera
posibilitatea de a recupera mesajul sters. Pentru a recupera un mesaj va fi suficienta mutarea din
directorul Deleted Items in care a trecut dupa stergere.

17