CCNA Discovery - Retele pentru acasa si

companii mici
3 Conectarea la Retea
3.0 Introducere in Capitol
3.0.1 Introducere

Pagina 1:

3.1 Introducere in Retelistica

3.1.1 Ce este o Retea?

Pagina 1:
Exista mai multe tipuri de retele, fiecare oferind o gama diversificata de servicii. In fiecare zi, mii
de persoane initiaza apeluri telefonice, urmaresc posturi de televiziune online, asculta muzica la
radio, cauta informatii pe Internet sau se joaca online. Toate aceste activitati sunt posibile datorita
unui sistem robus si fiabil de retele interconectate. Retelele conecteaza oameni si echipamente
indiferente de zona georgrafica in care se afla. Oamenii folosesc acest sistem de retele fara a se
intreba cum functioneaza si ce s-ar intampla daca aceste retele nu ar mai exista.

Aceasta imagine ilustreaza modul in care sunt folosite retelele pentru a schimba informatii si
resurse. In imagine sunt prezentate mai multe tipuri de retele. Cate tipuri puteti sa identificati ?

Pagina 2:
In 1990 tehnologiile de comunicare se bazau pe un sistem de retele dedicate pentru voce, video
si date. Fiecare retea folosea echipamente specifice pentru accesarea resurselor. Retelele de
televiziune, telefonie si calculatoarele foloseau tehnologii si echipamente specifice pentru a
comunica si schimba informatii. Credeti ca este posibil ca utilizatorii sa accese toate aceste
servicii simultan, folosind un singur echipament ?

Tehnologiile moderne permit accesarea simultana a tuturor acestor retele. Spre deosebire de
retelele dedicate, aceste retele noi, convergente sunt capabile sa transfere pachete de voce,
video si date folosind acelasi canal de comunicare si aceleasi echipamente.

Pentru a profita de avantajele acestor retelele convergente au fost create noi echipamente. Acum
utilizatorii pot viziona filme online folosind calculatorul, pot initia apeluri telefonice folosind
Internetul sau pot cauta informaii pe Internet folosind televizorul. Retelele convergente fac
posibila interconectarea retelelor.

In acest curs, termenul retea, face referire la retelele convergente.

3.1.2 Avantajele retelelor

Pagina 1:
Dimensiunea unei retele poate varia foarte mult. De la retele de mici dimensiune, ce conecteaza
doua sau trei calculatoare, la retele foarte mari cu milioane de clienti. Reletele de mici dimensiuni
folosite acasa sau in birouri mici se numesc retele SOHO. Retelele SOHO permit interschimbarea
resurselor, precum imprimante, documente, imagini sau alte fisiere intre calculatoare.

In companiile mari retelelele pot fi folosite in vanzarea produselor, cumpararea materiei prime sau
in mentinerea contactului direct cu clientii. Retelele de calculatoare fac posibila comunicarea mai
eficienta si mai putin costisitoare cu clientii decat retele traditionale, precum posta sau reteaua
clasica de telefonie. Retelele de comunicarea ofera servicii de comunicare rapida, precum email
sau mesagerie instant, servicii de stocare, securitate si acces la distanta.

Retelele business sau SOHO pot oferi clientilor acces la Internet. Internetul este considerat
"reteaua retelelor", deoarece este construit din mii de retele mai mici, interconectate.

Printre avantajele retelelor de calculatoare si ale Internetului se numara si:

 Interschimbarea fiserelor video si audio

 Servicii de cautare online
 Servicii de comunicare, precum mesageria instant
 Posibilitati de planificarea a calatoriilor
 Posibilitati de cautare si achizitionare a unor game variate de produse.

Puteti da si alte exemple de situati in care Internetul este folositor ?

3.1.3 Componente Elementare de Retea

Pagina 1:
Exista o varietate de echipamentecare pot alcatui o retea, precum calculatoarele personale,
serverele, echipamentele si cablurile de retea. Aceste componente pot fi grupate in patru mari
categorii:

 Gazde
 Dizpozitive periferice
 Echipamente de retea
 Mediu de transmisie

Componentele de retea cel mai frecvent folosite de utilizatorii sunt gazdele si dispozitivele
periferice. Gazdele sunt echipamente care primesc si trimit mesaje direct prin retea.

Dispozitivele periferice nu sunt conectate direct la retea, dar sunt conectate la gazde. Gazdele
sunt responsabile pentru interschimabarea acestora in retea. Gazdele folosesc programe
configurate care permit utilizatorilor sa acceseze dispozitivele periferice prin retea.

Dispozitivele de retea si mediu de transmisie sunt folosite pentru a interconecta retelele.

Unele echipamente pot avea mai multe roluri in functie de modul in care sunt conectate la retea.
Spre exemplu, o imprimanta conectata direct la o gazda de retea, este un dispozitiv periferic. O
imprimanta conectata direct la retea, care participa la comunicarea cu alte gazde este la randul ei
o gazda.

Pagina 2:
3.1.4 Rolurile unui calculator in retea.

Pagina 1:
Toate calculatoarele conectate la o retea, care participa direct in procesul de comunicarea,
poarta denumirea de gazde. Gazdele pot trimite si primi mesaje prin retea. In retelele moderne, o
gazda poate ideplini rolul de client , server sau ambele. Sistemul de operare si programele
instalate pe calculator determina rolul gazdei in retea.

Serverele sunt gazde care furnizeaza diferite servicii, precum servicii de e-mail, web page sau
securitate, altor gazde din retea. Fiecare serviciu necesitea un server care ruleaza un anumit
software. Spre exemplu, pentru a putea oferi servicii web trebuie sa existe o gazda, pe care sa fie
instalat serviciul web server.

Clientii sunt gazde care ruleaza aplicatii, ce le permit sa acceseze si sa descarce informatiile
stocate pe un server. Un exemplu de aplicatie de tip client este browserul web.

Pagina 2:
Un calculator ce are instalata o aplicatie de tip server, poate oferi simultan servicii mai multor
clienti.

De asemenea, un singur calculator poate rula mai multe aplicatii de tip server. In majoritatea
cazurilor, intr-o retea de mici dimensiuni un singur calculator indeplineste atat rolul de server de
fisiere, cat si cel de web server sau email server.

In acelasi timp, un singur calculator poate rula mai multe programe de tip client. Trebuie sa existe
un program de tip client pentru fiecare servciu de retea instalat. O gazda care poate rula mai
multe programe de tip client se poate conecta la mai multe servere simultan. Spre exemplu, un
utilizator isi poate verifica mesajele e-mail si poate cauta informatii pe Internet in acelasi timp.

Pagina 3:

3.1.5 Retele de tip peer-to-peer

Pagina 1:
Programele de tip client/server sunt instalate, in mod normal, pe calculatoare diferite, dar se
poate intampla ca un singur calculator sa indeplineasca ambele roluri. In cadrul retelelor de mici
dimensiuni, un singur calculator poate fi atat client, cat si server. Aceste tipuri de retele se
numesc peer-to-peer.

Cea mai simpla retea peer-to-peer este alcatuita din doua calculatoare conectate printr-un simplu
cablu de retea sau o conexiunea wireless.

Mai multe calculatoare pot fi interconectate pentru a forma o retea complexa de tip peer-to-peer,
folosind echipamente de retea , precum huburi.
Principalul dezavantaj al retelelor peer-to-peer consta in diminuarea performatele gazdelor atunci
cand acestea indeplinesc simultan ambele roluri: client si server.

In cazul retelelor mari, datorita traficului mare de informatii este necesara implementarea unor
calculatoare dedicate de tip server.

Pagina 2:

Pagina 3:
Activitate de laborator

Implementati o retea peer-to-peer simpla, folosind doua calculatoare si un cablu de retea

crossover.

Selectati pictograma laboratorului pentru a incepe.

3.1.6 Topologii de Retea.

Pagina 1:
Intr-o retea simpla, formata dintr-un numar mic de calculatoare, este usor sa vizualizam modul in
care interactioneaza componentelor de retea. In retelele de mari dimensiuni localizarea fiecarui
echipament devine o sarcina dificila. Retelele cablate folosesc un numar mare de cabluri si
echipamente de retea pentru a functiona.

Implementarea retelelor implica si intocmirea unor harti fizice ale echipamentelor, care
inregistreza pozitia in retea a fiecarui dispozitiv. Aceste harti poarta denumirea de topologie fizica.
Aceste topologii fizice pot sa contina si informatii referitoare la tipul de mediu de transmisie. Sunt
folosite simboluri specifice pentru fiecare echipament de retea. Mentinearea si actualizarea
acestor harti ajuta in procesul de diagnosticare si upgradare a retelelor.

Implementarea retelelor implica, de asemenea, intocmirea unei harti logice a retelei. Harta logica
a retelei grupeaza gazdele in functie de modul acestora de a se conecta la retea, fara a tine cont
de pozitia fizica. Numele gazdelor, adresele IP, informatiile de grup si aplicatiile instalate pot fi
documentate la intocmirea topologiilor logice ale retelor.

Imaginea alaturata ilustreaza diferentele dintre cele doua tipuri de topologii.

3.2 Principii de Comunicare

3.2.1 Sursa, Canal si Destinatie

Pagina 1:
Principalul scop al oricarei retele este sa furnizeze clientilor un mijloc de a schimba informatii. De
la omul de rand, la informaticianul certificat sau omul de stiinta, schimbul de informatii este vital
pentru evolutia umana.
Toate comunicatiile incep cu un mesaj, sau o informatie, care trebuie sa ajunga de la un om la
altul. Metodele folosite pentru a trimite, primi si interpreta mesajele sau schimbat de a lungul
timpului, odata cu evolutia tehnologica.

Toate metodele de comunicare au in comun trei elemente. Primul dintre aceste elemente este
sursa mesajului sau transmitatorul. Sursele sunt oameni, sau echipamente electronice, care
transmit un mesaj catre o anumita destinatie. Al doilea element este destinatie sau receptorul.
Receptorul primeste si interpreteaza mesajul. Al treilea element se numeste canalul, si ofera
transmitatorului mijloacele necesare de transmitere a mesajelor catre receptor.

3.2.2 Reguli de Comunicare

Pagina 1:
In orice conversatie intre doua persoane, exista un set de reguli, sau protocoale, pe care cei doi
trebuie sa le respecte pentru ca mesajul sa fie transmis si inteles. Printre aceste reguli de
comunicarea se numara:

 Identificarea transmitatorului si a receptorului

 Mediu de transmisie agreat de ambele parti (fata in fata, prin telefon, scrisoare s.a.m.d)
 Mod de comunicarea agreat de ambele parti (vorbit, scris, interactiv, intr-un singur sens,
etc.)
 Limbaj comun
 Elemente comune de sintaxa si vocabular
 Viteza si sincronizarea mesajelor

Imaginati-va ce s-ar intampla daca nu ar exista aceste reguli. Credeti ca ar mai fi posibil sa
comunicam ? Puteti sa cititi un paragraf care nu respecta regulile gramaticale si de sintaxa ?

Pagina 2:
Protocoalele depind de caracteristicile sursei, canalului si destinatiei unui mesaj. Regulile folosite
pentru a comunica intr-un anumit mediu (convorbire telofonica) nu sunt aceleasi cu cele folosite
pentru a comunica intr-un mediu diferit (scrisoare).

Protocoalele definesc in detaliu modul in care sunt transmise mesajele de la sursa la destiantie.
Aceste protocoale definesc:

 Formatul mesajelor
 Dimensiunea mesajelor
 Timpi
 Procesul de incapsulare
 Procesul de Codificarea
 Modelul standard al mesajelor

Multe dintre regulile care guverneaza comunicarea inter-umana se aplica si in cazul retelelor de
calculatoare.
3.2.3 Codificarea Mesajelor

Pagina 1:
Unul dintre primii pasi pentru a trimite un mesaj este de codificarea lui. Comunicarea prin scris,
prin imagini sau prin cuvinte vorbite foloseste un set unic de simboluri, pentru a transmite
informatia catre destinatie. Codificarea este procesul prin care gandurile sunt convertite in
simboluri, sunete sau cuvinte. Decodificarea inverseaza acest proces pentru a putea intelege
gandurile transmise.

Imaginati-va o persoana care urmareste apusul de soare si isi suna un prieten pentru a ii descrie
aceasta imagine. Pentru a putea comunica mesajul, trasnmitatorul trebuie sa converteasca
gandurile in cuvinte si sa formeaze propozitii inteligibile. Cuvintele sunt transmise folosind sunete
si semnale electrice. La celalalt capat al firului, prietenul sau trebuie sa decodifice sunetele pentru
a putea vizualiza imaginea apusului de soare.

Procesul de codificare este folosit si in retelele de calculatoare. Codificarea mesajelor transmise

intre gazde trebuie sa fie compatibila cu mediul de transmisie folosit. Mesajele transmise prin
retea sunt convertite in biti de catre gazda sursa. Fiecare bit este transformat in impulsuri
luminoase sau electrice, in functie de mediul de transmisie folosit de retea. Gazda
destinatie primeste si decodifica semnalele pentru a putea interpreta mesajul.

3.2.4 Formatarea mesajelor

Pagina 1:
Pentru a putea comunica in retea gazdele trebuie sa foloseasca un anumit format / structura
pentru trasmiterea mesajului. Structura mesajului depinde de tipul acestuia si canalul de
transmisie folosit.

Scrisoarea este una din cele mai comune forme de comunicare scrisa folosita de oameni.
Formatul acestor scrisori nu s-a schimbat de secole. Structura unei scrisori cuprinde urmatoarele
elemente:

 Un element de identificare a destinatarului

 O formula de adresare sau salut
 Continutul mesajului
 O fraza de incheiere
 Un element de identificare al transmitatorului

Mai mult decat atat, pentru a putea fi trimise scrisorile trebuie incapsulate intr-un plic. Plicul
contine adresa expeditorului si a destinatarului. Daca adresa destinatarului si formatul scrisorii nu
sunt corecte, scrisoare nu ajunge la destinatie.

Procesul de a plasa un format de mesaj (scrisoarea) in interiorul altui format (plicul), se numeste
incapsulare. Procesul de decapsulare are loc atunci cand scrisoare este scoasa din plic de catre
destinatar.

Pagina 2:
Expeditorul foloseste un format acceptat la nivel mondial pentru a se asigura ca scrisoarea va
ajunge la destiantie. In acelasi mod, un mesaj transmis printr-o retea de calculatoare respecta
anumite reguli si foloseste un anumit format. Asa cum sunt incapsulate scrisorile in plic, mesajele
transmise prin retelele de calculatoare sunt incapsulate la randul lor. Fiecare mesaj transmis prin
retea de catre un calculator este incapsulat intr-un format specific, numit cadru. Cadrul este
asemanator unui plic, el ofera informatii precum adresa destinatarului si adresa expeditorului.

Formatul si continutul unui cadru este determinat de tipul mesajului si canalul folosit pentru a
transmite mesajul. Mesajele care nu sunt formatate corect nu sunt transmise in retea sau nu sunt
interpretate corect de calculatorul destinatie.

Pagina 3:

3.2.5 Dimensiunea mesajului

Pagina 1:
Imaginati-va cat de greu v-ar fi sa cititi acest curs, daca el ar fi scris int-o singura fraza. In
comunicarea interumana, mesajele transmise sunt impartite in propozitii. Dimensiunea acestora
propozitii variaza in functie de capacitatea receptorului de a decodifica mesajul. O conversatie
poate fi compusa din mai multe propozitii mici, permitandu-le astfel interlocutorilor sa inteleaga
fiecare propozitie in parte.

Astfel, fiecare mesaj transmis de la o gazda la alta va fi impartit in sectiuni mai mici. Regulile care
determina dimensiunea unei sectiuni, sau a unui cadru sunt specifice fiecarui tip de retea in parte.
Aceste reguli depind, in acelasi timp, si de mediul de transmisie folosit. Cadrele care sunt prea
lungi sau prea scurte nu sunt transmise.

Aceste restrictii determina gazda sursa sa imparta fiecare mesaj in sectiuni mai mici. Fiecare
sectiune este incapsulata intr-un cadru separat, caruia i se adauga informatii de adresare. Gazda
destinatie, primeste toate cadrele si recompune mesajul.

3.2.6 Timpi unui mesaj

Pagina 1:
Unul din factorii determinanti pentru modul in care un mesaj este primit si interpretat sunt timpi de
transmisie. Oameni folosesc timpi de transmisie pentru a stabili cat de repede sau cat de incet sa
vorbeasca si cat de mult sa astept un raspuns. Acestea sunt regulile de comunicare.

Metoda de Acces

Metoda de acces determina daca o anumita gazda poate sau nu sa trimita un mesaj in retea.
Aceste reguli de sincronizare sunt influentate de mediul inconjurator. Spre exemplu, ai putea sa
vorbesti de fiecare data cand ai ceva de spus. In acest caz, fiecare persoana trebuie sa astepte
ca ceilalti sa termine de vorbit. Daca doi oameni vorbesc in acelasi timp are loc o coliziune de
informatii si este necesar ca cele doua persoane sa retransmita mesajul. Aceste reguli asigura
succesul comunicarii. In mod asemenator, echipamentele de retea trebuie sa respecte o metoda
de acces standardizata. Comunicarea in retea are la baza un set de regului care stabileste
ordinea de acces la mediul de transmisie a gazdelor si comportamentul acestora in eventualitatea
aparitiei unor erori.
Controlul Fluxului

Timpi de comunicare influenteaza volumul de informatii ce poate fi transmis si viteza de transport.

In cazul in care o persoana vorbeste prea repede, este dificil pentru o alta persoana sa inteleaga
mesajul transmis. Interlocutorul va trebui sa ii ceara emitatorului sa vorbeasca mai incet. In cazul
retelor de calculatoare, gazda sursa poate trimite mesajele mai repede decat pot fi acestea
procesate de catre gazda destinatie. Gazdele sursa si destinatie folosesc functia de control al
fluxului pentru a negocia si corecta timpi de comunicare.

Timp de raspuns maxim

In cazul in care o persoana asteapta un raspuns si nu-l primeste intr-un interval de timp
acceptabil, persoana presupune ca nu va primi nici un raspuns si reactioneaza in consecinta.
Persoana ar putea repeta intrebarea sau ar putea sa continue conversatia. In acelasi mod,
gazdele dintr-o retea respecta un set de reguli care stabileste timpul maxim de asteptare a unui
raspuns si comportamentul gazdelor la expirarea acestui interval de timp.

3.2.7 Modele de mesaje

Pagina 1:
In unele cazuri, o persoana poate avea singur interlocutor. Sau poate comunica simultan cu un
grup de interlocutori sau chiar cu toate persoanele dintr-o tara. O conversatie care are loc intre
doua persoane este un exemplu de comunicatie de tip unul la unul (one-to-one). Atunci cand un
grup de oameni primesc simultan acelasi mesaj este necesar un transfer de informatii de tip unul
la mai multi (one-to-many) sau unul la toti (one-to-all).

Exista situatii in care expeditorul unui mesaj trebuie sa se asigure ca mesajul a ajuns la
destinatie. In acest caz, este necesar ca destinatarul sa trimita un mesaj de confirmare
expeditorului (acknowledgement message). Altfel mesajul ramane ne-confirmat (unacknowledged
message).

Gazdele dintr-o retea folosesc aceleasi modele de mesaje pentru a comunica.

Un mesaj de tip unul-la-unul se numeste unicast, ceea ce inseamana ca mesajul este destinat
unei singure gazde/ echipament de retea.

In momentul in care o gazda transmite un mesaj de tip unul-la-mai-multi, foloseste

modelul multicast. Mesajele multicast sunt mesaje transmise simultan mai multor gazde.

In cazul in care toate gazdele unei retele trebuie sa primeasca acelasi mesaj, se va folosi
modelul difuzare (broadcast). Mesajele difuzate sunt mesaje de tipul unul-la-toti (one-to-all). In
functie de tipul mesajelor, confirmate sau neconfirmate. gazdele trebuie sa respecte anumite
reguli de comunicare.

3.2.8 Utilizarea protocoalelor in comunicare

Pagina 1:
Toate tipurile de comunicatii sunt guvernate de aceste reguli prestabilite, numite protocoale.
Aceste protocoale difera in functie de caracteristicile sursei, ale canalului si ale destinatiei. In
functie de sursa, canal si destinatie, protocoalele definesc detaliile privind formatul mesajului,
dimensiunea mesajului, timpi de comunicare, procesul de incapsulare si codificare si modelul
mesajului.

Pagina 2:

3.3 Comunicarea intr-o Retea Cablata Locala

3.3.1 Importanta Protocoalelor

Pagina 1:
Calculatoarele folosesc reguli sau protocoale pentru a comunica in cadrul unei retele.

Protocoalele sunt cele mai importante elemente intr-o retea locala. O retea cablata este definita
ca fiind o zona in care gazdele trebuie sa "vorbeasca aceeasi limba", adica sa foloseasca
aceleasi protocoale.

Daca toate persoanele dintr-o camera ar vorbi in limbii diferite nu ar mai putea sa se inteleaga.
Tot asa, daca echipamentele dintr-o retea locala nu ar folosi aceleasi protocoale nu ar putea
comunica si transfera mesaje intre ele.

Cel mai comun set de protocoale folosit in retelele cablate este Ethernetul.

Protocolul Ethernet defineste foarte multe aspecte ale procesului de comunicarea in cadrul unei
retele locale, printre care: formatul mesajelor, dimeniunea mesajelor, timpi de comunicare,
procesul de codificare si incapsulare.

3.3.2 Standardizarea protocoalelor

Pagina 1:
La inceputul dezvoltarii retelelor de calculatoare, fiecare producator de echipamente de retea
folosea propriile protocoale pentru a permite calculatoarele sa comunice intre ele. Echipamentele
unui producator nu erau capabile sa comunice cu echipamentele altui producator.

Pe masura ce retelele de calculatoare au devenit din ce in ce mai mari, au fost implementate

standarde pentru a defini un set comun de reguli, permitand astfel echipamentelor de retea
diferite sa comunice intre ele. Avantajele standardelor:

 Faciliteaza proiectarea retelelor

 Simplifica dezvoltarea produselor
 Promoveaza competitia
 Ofera posibilitatea realizarii unor conexiuni consistente intre calculatoare si
echipamentele de retea
 Faciliteaza procesul de instruire a personalului IT
 Ofera clientilor mai multe echipamente de retea din care sa aleaga

Nu exista un standard oficial, dar cu timpul unul din ele, Ethernetul, s-a impus pe piata. A
devenit standardul de facto
Pagina 2:
Institutul Inginerilor Electrotehnisti si Electronisti sau IEEE administreaza standardele de retea,
inclusic Ethernetul si standardele wireless. Comitetele IEEE sunt responsabile pentru aprobarea
si mentinerea standardelor, cerintele mediului de transmisie si protocoalelor de comunicare.
Fiecare standard are atribuit un numar care identifica comisia responsabila cu aprobarea si
administrarea standardului respectiv. Comitetul responsabil pentru standarul Ethernet este 802.3.

De la inceputul dezvoltarii Ethernetului, in 1973, acest standard a evoluat pentru a defini noi
tehnologii de retea, mai rapide si mai flexibile. Capacitatea standardului Ethernet de evolua este
unul din principalele motive pentru care a devenit atat de popular. Fiecare versiune de Ethernet
are un standard asociat. Spre exemplu, 802.3 100BASE-T este standardul ce defineste o retea
Ethernet capabila sa atinga viteza de 100 Megabiti pe secunda si care foloseste cablu UTP.
Standardul 802.3 100BASE-T se traduce astfel:

 100 este viteza in Mbps

 BASE reprezinta transmisia de tip baseband.
 T reprezinta tipul de cablu de retea folosit, in cazul de fata cablu torsodat.

Primele versiuni de Ethernet nu puteau transmite pachete cu o viteza mai mare de 10 Mbps.
Ultima versiune de Ethernet poate opera cu viteze de pana la 10 Gigabiti pe secunda sau mai
mult. Imaginati-va cat de rapide sunt aceste versiuni noi fata de primele versiuni de Ethernet.

3.3.3 Adresarea Fizica

Pagina 1:
Toate tipurile de comunicare necesita o metoda de identificare a sursei si a destinatiei unui
mesaj. Sursa si destinatia, in cazul comunicarii verbale intre doua persoane, sunt identificate
folosind numele interlocutorilor.

Atunci cand este strigat un anumit nume, persoane respectiva asculta mesajul si raspunde in
conformitate. Alte persoane din aceeasi incapere pot auzi mesajul, dar pentru ca nu le este
adresat, acestea il ignora.

In retelele Ethernet, exista o metoda similara de a identifica gazdele sursa si destinatie. Fiecare
gazda conectata la o retea Ethernet are atribuita o adresa fizica, folosita pentru a identifica unic
gazda respectiva.

Fiecare Interfata Ethernet are atribuita o adreasa fizica inca din faza de productie. Aceasta
adresa este cunoscuta ca Adresa Media Access Control (MAC). Adresa MAC identifica unic
gazda sursa si destinatie dintr-o retea de calculatoare.

Retele Ethernet sunt retele cablate, ceea ce inseamna ca folosesc cabluri de cupru sau cabluri
de tip fibra optica pentru a interconecta echipamentele de retea si gazdele. Acesta este canalul
folosit pentru a comunica in retea.

Atunci cand o gazda comunica, trimite unul sau mai multe cadre Ethernet, care contin atat adresa
MAC proprie (adresa MAC sursa), cat si adresa MAC a gazdei destinatie. Gazda destinatie
va decodifica si va citi adresa MAC destinatie. Daca aceasta adresa este aceeasi cu adresa MAC
a propriei placi de retea, atunci cadrul ii este adresat si gazda il proceseaza. In caz contrar, placa
de retea va ignora mesajul
Pagina 2:
Activitate de laborator

Folositi comanda ipconfig /all pentru a descoperi adresa MAC a calculatorului pe care il folositi.

Faceti click pe pictograma laboratorului pentru a incepe.

3.3.4 Comunicarea in retelele Ethernet

Pagina 1:
Standardul Ethernet defineste aspectele procesului de comunicare in cadrul unei retele de
calculatoare, precum: formatul cadrelor, dimensiunea cadrelor, timpi de comunicare si procesul
de codificare.

Cand mesajele sunt trimise printr-o retea Ethernet, gazda formateaza mesajul intr-un cadru
Ethernet. Cadrele se mai numesc si Protocol Data Units (PDUs).

Fiecare cadru Ethernet contine urmatoarele informatii : adresa MAC sursa si destinatie

 Preambul pentru secventierea mesajelor si timpii de comunicare

 Delimitator pentru inceputul cadrului - (start of Frame Delimiter)
 Dimensiunea si tipul cadrului
 Secventa de verificare a cadrului (folosita pentru a determina erorile de transmisie)

Dimensiunea cadrelor Ethernet este de minim 64 de bytes si maxim 1518 bytes; cadrul incepe cu
adresa MAC destinatie si se termina cu secventa de verificare a cadrului (Frame Check
Sequence). Cadrele care nu respecta aceste cerinte nu sunt procesate de gazda destinatie. Pe
langa aceste informatii privind formatul, dimensiunea si timpii de comunicare, standardele
Ethernet definesc si modul in care fiecare bit este transmis prin canal. Biti sunt transmisi fie ca
impulsuri electrice, folosind cabluri de retea din cupru, fie ca impulsuri luminoase, folosind fibra
optica.

Pagina 2:

3.3.5 Modelul ierarhic al Retelelor Ethernet.

Pagina 1:
Imaginati-va cat de greu ar fi sa comunicam daca singura metoda de a identifica o persoana ar fi
numele acesteia. Daca nu ar exista strazi, orase, comune sau granite, transmiterea unui mesaj
catre o anumita persoana din alta tara ar fi aproape imposibila.

Intr-o retea Ethernet adresa MAC este asemanatoare numelui unei persoane. Adresa MAC
identifica unic ficare gazda, dar nu ne indica pozitia acesteia. Daca gazdele conectate la Internet
(peste 400 de milioane) ar fi identificate doar pe baza adresei MAC, timpi de localizare a acestora
ar fi foarte mari.
In plus, retelele Ethernet folosesc preponderent mesajele difuzate (broadcast) pentru a comunica.
Mesajele difuzate sunt trimise catre toate gazdele dintr-o retea. Mesaje difuzate ocupa un procent
mare din latimea de banda si reduc performatele retelelor de calculatoare. Ce credeti ca s-ar
intampla daca toate gazdele conectate la Internet ar face parte din aceeasi retea si ar folosi
mesaje difuzate ?

Din acest motiv retelele Ethernet formate din foarte multe gazde sunt ineficiente. Este indicat sa
impartim retelele mari in sectiuni mai mici si mai usor de administrat. Una din metodele folosite
pentru a imparti retelele mari in retele mai mici este ierarhizarea retelelor.

Pagina 2:
In retelistica, modelul ierarhic este folosit pentru a imparti echipamentele de retea in grupuri
individuale organizate pe niveluri. Astfel o retea mare devine un conglomerat de grupuri mici ce
permit traficului de retea sa ramana local. Doar traficul destinat unei gazde din alta retea este
transferat urmatorului nivel.

Modelul ierarhizat este mai eficient si ofera viteze mai mari de transfer decat un model normal. In
acelasi timp permite administratorilor de retea sa adauge noi retele locale fara a infuenta negativ
performanta retelelor existente.

Modelul ierarhic are trei nivele elementare:

 Nivelul Acces - care ofera acces la retea gazdelor.

 Nivelul Distributie - care interconecteaza retelele mai mici.
 Nivelul Nucleu - care ofera o conexiune de mare viteza intre echipamentele specifice
nivelului Distributie.

Pentru a putea implementa modelul ierarhic este necesara folosirea unei scheme de adresare
logica a echipamentelor. Aceasta schema logica poarta numele de Schema de Adresare Internet
Protocol (IP).

3.3.6 Adresarea Logica

Pagina 1:
Numele unei persoane, de obicei, nu se schimba. Pe de alta parte, adresa la care locuieste o
persoana, de cele mai multe ori, se schimba in functie de serviciu si alte elemente. In cazul unei
gazde, adresa MAC nu se schimba niciodata, aceasta este atribuita fiecarei placi de retea si este
cunoscuta drept adresa fizica. Adresa fizica ramane aceeasi indifirent de locul sau functia pe care
o indeplineste gazda in retea.

Adresa IP este asemanatoare cu adresa postala a unei persoane. Este cunoscuta drept adresa
logica , deoarece este atribuita logic in functie de zona in care se gaseste gazda. Adresa IP
sau adresa de retea este atribuita fiecarei gazde de catre un administrator de retea.

Adresele IP contin doua parti. Prima parte identifica reteaua logica din care face parte gazda.
Portiunea de retea a unei adrese IP este acceasi pentru toate gazdele care sunt conectate la
acceasi retea locala. A doua parte a unei adrese IP identifica fiecare gazda din reteaua logica. In
cadrul aceleasi retele logice, portiunea gazda a adresei IP este unica pentru fiecare gazda.
Atat adresa MAC, cat si adresa IP sunt necesare pentru a putea comunica intr-o retea ierarhica
de calculatoare .

Pagina 2:
Activitate de laborator

Folositi comanda ipconfig /all pentru a descoperi adresa IP a calculatorului pe care il folositi..

Selectati pictograma laboratorului pentru a incepe.

3.3.7 Nivelul Acces, Nivelul Distributie si Echipamentele de retea

Pagina 1:
Traficul IP este administrat pe baza caracteristiciilor si echipamentelor specifice fiecarui nivel:
Acces, Distributie si Nucleu. Adresa IP este folosita pentru a stabili daca traficul trebuie transferat
unei gazde din reteaua locala sau daca trebuie transferat unui nivel superior.

Nivelul Acces

Nivelul Acces ofera gazdelor un punct de conectare la retea si le permite acestora sa comunice
intre ele. In mod normal, gazdele conectate la acelasi echipament de retea specific Nivelului
Acces, vor avea acceasi portiune retea in adresa IP.

Daca un mesaj este destinat unei gazde locale, atunci portiunea retea a adresei IP destinatie
este acceasi cu cea a adresei IP sursa. Daca mesajul este destinat unei gazde din alta retea,
atunci pachetele sunt transferate Nivelului Distributie. Echipamentele de retea specifice Nivelului
Acces (hub sau switch) sunt conectate direct la echipamentele de retea specifice Nivelului
Distributie (router).

Nivelul Distributie

Nivelul Distributie ofera un punct de interconectare a retelelor logice diferite si controleaza fluxul
de informatii intre retele. Echipamenetele specifice Nivelului Distributie sunt de obicei switch-uri
mai puternice sau routere, care asigura rutarea pachetelor intre retele. Echipamentele specifice
Nivelului Distributie controleaza tipul si volumul de trafic transferat de la Nivelul Acces la Nivelul
Nucleu.

Nivelul Nucleu

Nivelul Nucleu este un Nivel de tip backbone ce ofera conexiuni redundante de mare viteza intre
retele. Este responsabil cu transferul unui volum mare de informatii intre retelele locale aflate la
mare distanta una de cealalta. Echipamentele specifice Nivelului Nucleu sunt switch-uri si routere
foarte puternice. Principalul scop al Nivelului Nucleu este sa transfere pachetele cu o viteza
mare.

Echipamentele de retea specifice fiecarui nivel sunt discutate mai in detaliu in urmatoarele
sectiuni.
Pagina 2:

3.4 Construirea Nivelului Acces al unei Retele Ethernet

3.4.1 Nivelul Acces

Pagina 1:
Nivelul Acces este nivelul de baza al unei retele de calculatoare. Este partea unei retele care
ofera utilizatorilor acces la retea si la resursele partajate de alte gazde. Nivelul Acces este alcatuit
din gazde si echipamente de acces la retea, precum hub-ul sau switch-ul.

Echipamentele de retea ofera posilitatea conectarii mai multor gazde la retea si accesul acestora
la serviciile de retea. Spre deosebire de o retea simpla, alcatuita din doua gazde conectate printr-
un cablu crossover, intr-o retea care foloseste Nivelul Acces gazdele sunt conectate la un
echipament de retea. Acest tip de retea este prezentat in imagine.

Intr-o retea Ethernet, fiecare gazda se poate conecta direct la un echipament specific Nivelului
Acces folosind un cablu point-to-point. Aceste cabluri sunt concepute sa respecte anumite
standarde Ethernet. Fiecare cablu se conecteaza la o placa de retea si la un port al unui
echipament de retea. Exista mai multe echipamente de retea care conecteaza gazdele la Nivelul
Acces, printre care hub-urile si switch-urile Ethernet.

3.4.2 Functiile unui Hub

Pagina 1:
Hub-ul este unul din echipamentele de retea specific Nivelului Acces. Hub-urile contin mai multe
porturi folosite pentru conectarea gazdelor la retea. Hub-urile sunt echipamente simple si nu detin
electronica necesara pentru a decodifica mesajele de retea. Hub-urile nu pot determina carei
gazde ii este adresat fiecare cadru. Un hub accepta mesajele pe un port si genereaza (repeta)
acelasi mesaj pe toate celelalate porturi.

Amintiti-va ca o placa de retea accepta un mesaj doar daca accesta ii este adresat si pentru a
determina acest lucru foloseste adresa MAC. Gazdele ignora mesajele care nu le sunt adresate.
Doar gazda destinatie specificata in cadrele Ethernet, accepta si proceseaza mesajele.

Toate porturile unui Hub folosesc acelasi canal pentru a trimite sau a primi mesajele. Deoarece
toate gazdele conectate la un hub trebuie sa foloseasca acelasi canal, hub-urile sunt cunoscute
drept echipamente de difuzare (shared-bandwidth device).

Pagina 2:
Doar un singur mesaj poate fi trimis printr-un hub in acelasi timp. Este posibil ca doua sau mai
multe gazde conectate la un hub sa incerce sa trimita un mesaj de retea in acelasi timp. In acest
caz, impulsuri electrice care formeaza mesaje se cioncesc cand ajung la hub.
Coliziunea altereaza mesajele si impiedica interpretarea lor de catre gazde. Hub-urile nu sunt
capabile sa decodifice mesajele de aceea nu pot detecta cand are loc o coliziune. Zona de retea
in care poate avea loc o astfel de coliziune se numeste Domeniu de Coliziune.

In cadrul unui astfel de domeniu, gazda care primeste mesajul alterat detecteaza coliziunea. In
acel moment fiecare gazda sursa asteapta cateva milisecunde inainte de a retrimite mesajul. Pe
masura ca numarul gazdelor conectate la un hub creste, cresc si sansele de a avea loc o
coliziune. Un numar mare de coliziuni determina si un numar mare de pachete retransmise.
Numarul mare de pachete retransmise afecteaza performantele retelei. Din acest motiv
dimensiunea unui domeniu de coliziune trebuie micsorata pe cat posibil.

Pagina 3:

3.4.3 Functiile unui Switch

Pagina 1:
Un switch Ethernet este un echipament specific Nivelului Acces. Asemenea unui hub, un switch
conecteaza mai multe gazde la retea. Spre deosebire insa de hub-uri, switch-urile pot inainta
mesajele unei anumite gazde. Atunci cand o gazda, conectata la un switch, trimite un mesaj altei
gazde din aceeasi retea, switch-ul accepta si decodifica cadrele pentru a citi si interpretea adresa
MAC destinatie.

Pe baza unei tabele, denumita Tabela Adreselor MAC, switch-ul determina portul ce trebuie
folosit pentru a trimite pachetul direct la gazda destinatie specificata in cadru. In momentul in care
un pachet ajunge la switch acesta cauta adresa MAC destinatie in Tabela. Daca o gaseste,
switch-ul realizeaza un circuit electric temporar intre porturile sursa si destinatie. Circuitul astfel
creat ofera un canal dedicat prin care cele doua gazde pot comunica. Alte gazde conectate la
switch nu pot accesa acest canal temporar si prin urmare nu primesc cadrele transferate intre
cele doua gazde. Un nou circuit este creat pentru fiecare conversatie intre doua gazde diferite.
Circuitele separate permit switch-ului sa conecteze mai multe gazde simultan.

Pagina 2:
Ce se intampla atunci cand un switch primeste un cadru adresat unei gazde a carei adrese MAC
nu este in tabela ? Daca adresa MAC destinatie nu este in tabela atunci switch-ul nu poate
realiza circuitul. In acest caz, switch-ul foloseste un proces numit inundare (flooding) pentru a
inainte mesajul tuturor gazdelor conectate la el. Fiecare gazda compara adresa MAC destinatie
cu propria adresa MAC pentru a determina daca trebuie sau nu sa proceseze mesajul primit.

Cum ajunge adresa MAC a unei noi gazde in Tabela adreselor MAC a unui switch ? Switch-ul isi
construieste Tabela adreselor MAC analizand adresa MAC sursa a fiecarui pachet pe care il
primeste. Atunci cand o gazda noua transmite un pachet sau raspunde unui mesaj de inundare,
switch-ul ii adauga adresa in tabela. Tabela este actualizata dinamic de fiecare data cand o noua
gazda se conecteaza si foloseste switch-ul pentru a trimite un mesaj. In acest fel, un switch va
invata foarte repede adresele MAC ale gazdelor conectate la fiecare port.
Pagina 3:
Uneori este necesar sa conectam alt echipament de retea, precum un hub la porturile unui
switch. Hub-ul va fi folosit pentru a mari numarul de gazde care se pot conecta la retea locala.
Cand un hub este conectat la un switch, switch-ul va asocia unui singur port toate adresele MAC
ale gazdelor conectate la hub. Ocazional o gazda conectata la hub va trimite un mesaj unei alte
gazde conectate la hub. In acest caz, switch-ul va primi mesajul si va incerca sa localizeze portul
destinatie in functie de adresa MAC destinatie. Daca atat adresa MAC sursa, cat si adresa MAC
destinatie sunt asociate aceluiasi port, atunci switch-ul va ignora mesajul.

In cazul in care un hub este conectat la un switch, coliziunile au loc doar la nivelul hub-ului. Hub-
ul va trimite mesajul alterat pe toate porturile. In acest caz, switch-ul va primi mesajul, dar il va
ignora. Astfel fiecare port al switch-ului delimiteaza un domeniu de coliziune. Acesta este un lucru
bun. Cu cat sunt mai putine gazde conectate la acelasi domeniu de coliziune cu atat sunt mai
mici sansele de a se produce o coliziune.

Pagina 4:

3.4.4 Difuzarea mesajelor de retea

Pagina 1:
Gazdele care sunt conectate la un hub sau un switch fac parte din aceeasi retea locala. Uneori,
in cadrul unei retele locale, este necesar ca o gazda sa trimita un mesaj catre toate gazdele din
retea. Acest lucru este posibil folosind mesaj de tip difuzare (broadcast). Mesajele difuzate sunt
utile in situatiile in care o gazda doreste sa afle informatii si nu stie gazda detinatoare a
informatiilor respective sau cand o gazda vrea sa trimita un mesaj catre toate gazdele conectate
la aceeasi retea locala.

Un mesaj poate contine o singura adresa MAC destinatie. Deci, cum este posibil ca o gazda sa
comunice cu toate gazdele conectate la o retea locala fara a trimite acelasi mesaj catre toate
gazdele individual ?

Pentru a rezolva aceasta problema mesajele difuzate folosesc o adresa MAC unica recunoscuta
de toate gazdele. Adresa MAC de difuzare este defapt o adresa MAC alcatuita din 48 de biti cu
valoare 1. Datorita dimensiunii lor, adresele MAC sunt reprezentate de obicei folosind
notatia hexadecimala. Astfel adresa MAC de difuzare devine FFFF.FFFF.FFFF. Fiecare F
hexadecimal este reprezentat de patru biti cu valoarea 1.

Pagina 2:
De ficare data cand o gazda primeste un mesaj a carui adresa MAC destinatie este adresa de
difuzare aceasta accepta si proceseaza mesajul ca si cand acesta i-ar fi fost adresat. Atunci cand
o gazda trimite un mesaj de difuzare,a cesta este trimisde catre toate switch-urile si hub-urile pe
toate porturile la care sunt conectate gazde. Din acest motiv o retea locala este cunoscuta si
drept un domeniu de difuzare

Daca numarul gazdelor conectate la acelasi domeniu de difuzare este mare, traficul de difuzare
va reduce performantele retelei. Numarul de gazde si volumul de trafic care pot fi suportate de
catre o retea locala depind de capacitatea hub-urilor si a switch-urilor folosite in retea. Pe masura
ce retele locale se extind si sunt atasate gazde noi la echipamentele de retea, traficul de retea,
inclusiv traficul de difuzare, creste. Este adesea necesar sa segmentam retelele locale mari in
mai multe retele locale mici pentru a mentine un nivel de performanta acceptabil.

3.4.5 Comportamentul unui switch

Pagina 1:

3.4.6 MAC si IP

Pagina 1:
Intr-o retea Ethernet locala, o gazda accepta mesajele de retea doar daca adresa MAC destinatie
este adresa MAC de difuzare sau este aceeasi cu adresa MAC a propriei placii de retea.

Cu toate acestea, majoritatea aplicatilor de retea, se bazeaza pe adresa IP destinatie pentru a

localiza un server sau un client.

Ce se intampla in cazul in care gazda sursa nu cunoaste decat adresa IP destinatie ? Cum stie
gazda sursa ce adresa MAC sa foloseasca pentru a trimite cadrele la destinatie ?

Gazda sursa poate sa foloseasca un protocol numit Address Resolution Protocol (ARP), pentru a
determina adresa MAC a unei gazde din aceeasi retea locala.

3.4.7 Address Resolution Protocol (ARP)

Pagina 1:
Protocolul ARP foloseste un proces in trei pasi pentru a descoperi si stoca adresa MAC a unei
gazde din aceeasi retea locala.

1. Gazda expeditor trimite un cadru de difuzare, care foloseste adresa MAC de difuzare. Cadrul
contine adresa IP a gazdei destinatie.

2. Fiecare gazda primeste cadrul si compara adresa IP din cadru cu propria adresa IP. Gazda a
carei adresa IP este aceeasi cu adresa IP din cadru ii trimite gazdei expeditor adresa MAC a
placii de retea.

3. Gazda expeditor primeste mesajul si stocheaza adresa MAC si adresa IP a gazdei destinatie
intr-o tabela stocata local, numita Tabela ARP.

Odata descoperita si stocata adresa MAC a gazdei destinatie, gazda sursa poate comunica direct
cu aceasta, fara a mai folosi protocolul ARP.

3.5 Construirea Nivelului Distributie al unei Retele

3.5.1 Nivelul Distributie

Pagina 1:
Pe masura ce retelele locale se extind este necesar sa fie impartite in mai multe retele logice
specifice Nivelului Acces. Exista mai multe metode de a imparti o retea, fiecare metoda fiind
construita pe baza unui criteriu de selectie:

 Locatia fizica
 Functia logica pe care o indeplineste
 Cerinte de securitate
 Cerintele aplicatiilor

Nivelul Distributie interconecteaza retele independente si controleaza traficul de date ce se

desfasoara intre acestea. Acest nivel trebuie sa se asigure ca traficul intre gazdele unei retele
logice ramane local. Doar traficul destinat unei alte retele este transferat unui router. Nivelul
Distribuitie poate sa filtreze traficul intern si extern pentru a oferi un nivel ridicat de securitate.

Echipamentele de retea specifice Nivelului Distributie sunt concepute pentru a interconecta retele
locale, nu pentru a asigura o metoda de comunicare intre diferite gazde. Fiecare gazde se
conecteaza la retea folosind echipamente specifice Nivelului Acces. La randul lor echipamentele
specifice Nivelului Acces sunt interconectate prin intermediul echipamenetelor specifice Nivelului
Distributie, precum routerele.

3.5.2 Functiile unui router

Pagina 1:
Un router este un echipamente de retea care interconecteaza mai multe retele logice. La Nivelul
Distributie al unei retele, routerele directioneaza traficul si indeplinesc alte functii vitale pentru
functionarea corecta a retelelor. Asemenea switch-urilor, routerele sunt capabile sa decodeze si
sa interpreteze mesajele de retea. Spre deosebire de switch-uri, care sunt capabile sa decodeze
(decapsuleze) cadrele Ethernet ce contin adresele MAC destinatie si sursa, un router este
capabil sa decodeze pachetele IP incapsulate in interiorul unui cadru.

Formatul pachetului IP contine adresa IP destinatie si adresa IP sursa, precum si mesajul trimis
de la o gazda la alta. Routerul citeste portiunea retea a adresei IP destinatie si foloseste aceasta
informatie pentru a determina ce retea logica sa foloseasca pentru a trimite pachetul la destinatie.

De fiecare data cand portiunea retea a adreselor IP sursa si destinatie sunt diferite, trebuie folosit
un router pentru a inainta mesajul catre reteaua potrivita. Daca o gazda conectata la reteaua
1.1.1.0 trebuie sa trimita un mesaj unei gazde conectata la reteaua 5.5.5.0, gazda sursa va
trimite pachetul unui router. Routerul primeste mesajul si analizeaza adresa IP destinatie.
Determina pe ce interfata trebuie sa inainteze mesajul. Si re-incapsuleaza pachetul intr-un cadru
Ethernet pe care il trimite catre reteaua logica potrivita.

Pagina 2:
Activitate de laborator

Atribuiti diferite adrese IP gazdelor dintr-o retea peer-to-peer si observati cum se comporta
echipamentele de retea.
Selectati pictograma laboratorului pentru a incepe.

Pagina 3:
Cum determina routerul ce interfata trebuie folosita pentru a trimite pachetul la destinatie ?

Fiecare port sau interfata a unui router este conectat la o singura retea logica. Fiecare router
contine o tabela cu toate retelele logica conectate la el si ce interfata corespunde fiecarei retele.
Aceste tabele de rutare contin informatii cu privire la rutele, sau caile, pe care un router le poate
folosi pentru a accesa alte retele care nu sunt conectate direct la el.

Atunci cand un router primeste un cadru, il decodeaza pentru a determina adresa IP destinatie.
Compara adresa destinatie cu toate adresele retelelor din tabela de rutare. Daca portiunea retea
a adresei destinatie este in tabela, routerul incapasuleaza pachetul intr-un cadru nou. Pe care il
trimite pe interfata corespunzatoare retelei specificate de adresa IP. Acest proces de inaintare a
pachetelor catre reteaua detinatie se numeste rutare.

Routerele nu inainteaza pachete care folosesc adresa IP locala de difuzare (local network
broadcast IP address). Astfel, mesajele de difuzare locale sunt ignorate de routere.

3.5.3 Router Implicit

Pagina 1:
Metoda folosita de gazde pentru a trimite mesaje unei gazde conectate la alte retea logica difera
de cea folosita pentru a trimite mesaje unei gazde din acceasi retea locala. Atunci cand o gazda
trimite un mesaj altei gazde conectata la aceeasi retea logica, aceasta va trimite pachetul direct
catre gazda destinatie. Gazda foloseste Protocolul ARP pentru a determina adresa MAC a
gazdei. Include adresa IP in pachetul de retea si incapsuleaza acest pachet intr-un cadru
Ethernet ce contine adresa MAC a gazdei destinatie.

In cazul in care gazda trebuie sa trimita un pachet unei gazde conectata la alta retea logica, este
necesar sa foloseasca un router. Gazda include adresa IP destinatie in pachetul de retea. Si
incapsuleaza pachetul, folosind adresa MAC a routerului implicit drept adresa MAC destinatie. In
acest fel, routerul va primi si va ruta mesajul catre gazda destinatie.

Cum determina gazda sursa adresa MAC a routerului ? Fiecare gazda are adresa IP a routerului
in configuratia TCP/IP, aceasta este adresa routerului implicit. Adresa routerului implicit este
adresa routerului a carui interfata este conectate la aceeasi retea cu gazda. Toate gazdele
conectate la o retea locala folosesc aceeasi adresa a routerului implicit pentru a trimite mesaje
gazdelor din alte retele logice. Gazda foloseste, apoi, Protocolul ARP pentru a determina adresa
MAC a routerului implicit. Adresa MAC a routerului este folosita drept adresa MAC destinatie
pentru cadrele Ethernet destinate gazdelor din alte retele logice.

Este important sa configuram adresa routerului implicit corect. Daca o gazda nu are configurata
aceasta adresa in setarile TCP/IP, sau daca este incorect configurata, mesajele destinate
gazdelor din alte retele logice nu vor ajunge la destinatie.
Pagina 2:

3.5.4 Tabele mentinute de routere

Pagina 1:
Routerele transfera mesaje intre diferite retele logice. Pentru a putea ruta pachetele corect
routerele folosesc atat tabele ARP, cat si tabele de rutare. Tabelele de rutare nu contin informatii
cu privire la adresele individuale ale gazdelor. Tabelele de rutare contin doar adresele de retea si
rutele specifice. Tabele de rutare pot fi modificate in doua moduri: actualizate dinamic atunci cand
routerul se sincronizeaza cu alte routere sau manual de catre administratorul de retea. Routerele
folosesc aceste tabele pentru a determina ce interfata sa foloseasca atunci incat inainteaza un
mesaj catre o anumita retea destinatie.

Daca un router nu poate determina ce interfata sa foloseasca pentru a inainta un pachet, atunci
acest va ignora pachetul. Administratorii de retea configureaza fiecare tabela de rutare cu o ruta
implicita pe care routerele o folosesc in momentul in care nu pot determina ce interfata sa
foloseasca. Ruta implicita reprezinta interfata folosita de router pentru a inainte un pachet a carui
adresa IP destinatie este necunoscuta (nu poate fi identificata de catre router folosind tabela de
rutare). Aceasta ruta implicita reprezinta, de obicei, o interfata conectata la alt router capabil sa
identifice adresa IP destinatie.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:
In general un router inainteaza un pachet fie catre o retea conectata direct la una din interfetele
sale sau catre un alt router. De fiecare data cand un router incapsuleaza un cadru Ethernet
pentru a-l inainta catre o retea sau un router, trebuie sa includa in cadru o adresa MAC
destinatie.

Aceasta adresa este adresa MAC a gazdei destinatie, daca aceasta gazda este conectata la una
din retelele direct conectate la router. Sau este adresa MAC a urmatoarului router. Routerele
obtin aceste adrese MAC folosind tabela ARP.

Fiecare interfata a routerului face partea din reteaua logica la care este conectata si mentine
propria ei tabela ARP. Tabela ARP contine adresele MAC si IP ale gazdelor conectate la retea.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 3:

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.5.5 Retea locala (LAN)

Pagina 1:
Termenul Local Area Network se refera la o retea locala sau un grup de retele locale
interconectate aflate sub acelasi control administrativ. In primi ani de retelistica, LAN-uriles erau
definite ca retele mici care se extindeau pe o zona geografica foarte restransa. Desi retelele
locale pot fi mici, de exemplu o retea instalata acasa sau intr-un birou mic, in timp definitia unui
LAN a evoluat pentru a include si retelele locale interconectate formate din sute de dispozitive
instalate in mai multe cladiri si locatii.

Cel mai important aspect care trebuie retinut este ca toate retele locale din cadrul unui LAN se
afla sub acelasi control administrativ. Alte caracteristici importante ale retelelor LAN ar fi ca
acestea folosesc, in general, standardul Ethernet sau protocoalele wireless si ca suport viteze
mari de transfer.

Termenul Intranet este folosit adesea pentru a defini o retea LAN privata, care apartine unei
organizatii si poate fi accesata doar de catre angajatii organizatiei sau alte persoane autorizate.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.5.6 Conectarea gazdelor la retele Locale sau Remote

Pagina 1:
In cadrul unei retele LAN, este posibil sa conectam toate gazdele la acceasi retea locala sau sa
implementam mai multe retele logice interconectate. Raspunsul depinde de rezultatele dorite.
Conectarea tuturor gazdelor la o singura retea locala permite acestora sa comunice fara a folosi
un router. Acest lucru este posibil deoarece toate gazdele fac parte din acelasi domeniu de
difuzare.

Daca reteaua proiectata este una simpla este mai avatajos sa implementam o singura retea
locala. Cu toate acestea, pe masura ce reteaua se extinde, traficul de retea va creste si
perfomantele retelei se vor diminua. In acest caz este mai eficient sa conectam noile gazde la
alta retea logica.

Conectarea gazdelor la alta retea logica nu va influenta negativ traficul si performantele retelei
existente. Cu toate acestea gazdele dintr-o retea nu vor putea comunica cu gazdele din noua
retea logica fara a folosi un router. Routerele maresc complexiatea unei retele LAN si pot
influenta timpul in care un pachet ajunge de la o gazda la alta.

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.5.7 Invatati sa utilizati Packet Tracer

Pagina 1:

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:
Activitate in Packet Tracer
Familiarizati-va cu interfata programului Packet Tracer. Modelati o retea simpla si observati cum
sunt transferate pachetele de retea intre gazde. Creati o retea Ethernet simpla, folosind doua
gazde si un hub si analizati traficul creat de pachetele ARP, broadcast si pachetele ping (ICMP).

Selectati pictograma Packet Tracer pentru a incepe.

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.6 Proiectarea si Conectarea unei Retele Locale

3.6.1 Proiectarea si Documentarea unei Retele Ethernet

Pagina 1:
Majoritatea retelelor locale folosesc standardul Ethernet. Acesta tehnologie este foarte rapida si
eficienta atunci cand este implementata corect. Pentru a implementa o retea eficienta este
necesara o documentatie solida inainte de a construi reteaua.

Primul pas in alcatuirea unei retele il constituie colectarea de informatii privind modul in care
aceasta va functiona. Aceste informatii cuprind:

 Numarul si tipul gazdelor care vor fi conectate la retea.

 Aplicatiile ce vor fi folosite.
 Modul in care vor fi partajate resursele si se va realiza conexiunea la internet
 Considerente de securitate si confidentialitate
 Asteptari de fiabilitate si timp de functionare continua
 Cerintele de conectivitate (cablu sau wireless)

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:
Sunt multe considerente care ar trebui analizate inainte de a implementa o retea de calculatoare.
Este necesara documentarea topologiilor fizice si logice a retelei inainte de a achizitiona
echipamentele de retea si gazdele. Cateva din elementele care ar trebui luate in considerare
sunt:

Zona geografica in care va fi implementata reteaua.

 Controlul temperaturii: toate echipamentele sunt concepute pentru a suporta o anumita

temperatura maxima si un anumit grad de umiditate maxim.
 Configuratia prizelor de curent electric.

Configuratia fizica a retelei.

 Locatia fizica a echipamentelor de retea.

 Cum sunt aceste echipamente interconectate.
 Locatia si lungimea cablurilor de retea
 Configuratiile hardware ale echipamentelor terminale: gazde sau servere.

Configuratia logica a retelei:

 Locatia si dimensiunea domeniilor de difuzare si de coliziune

  Schema adreselor IP
 Schema de denumire (Naming scheme)
 Configuratia resurselor partajate (Sharing configuration)
 Permisii

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.6.2 Prototipuri

Pagina 1:
Odata documentate cerintele de retea si topologia fizica si logica urmatorul pas il constituie faza
de testare a retelei. O metoda de testare a retelei presupune implementare unui model/prototip al
retelei la scala mai mica.

Aceasta metoda devine esentiala pe masura ce reteaua creste in dimensiune si complexitate.

Prototipul ii permite administratorului de retea sa testeze perfomantele retelei. Rezultatele si pasii
de implementare ai metodei prototipurilor trebuie documentati in totalitate.

Exista mai multe tehnici de implementare a metodei: implementare unui laborator de testare,
modelarea retelei sau simulatoare virtuale. Packet Tracer este un exemplu de simulator virtual
folosit pentru a testa diverse prototipuri.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 3:
Activitate in Packet Tracer

Modelati o retea simpla alcatuita din doua gazde si un switch.

Selectati pictograma Packet Tracer pentru a incepe.

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.6.3 Echipament multifunctional

Pagina 1:
Majoritatea retelelor de mici dimensiuni nu necesita achizitionarea unor echipamente puternice,
asemenea celor folosite in retelele business. Cu toate acestea, orice retea de mici dimensiuni
trebuie sa includa minim un switch si un router. Astfel un nou tip de echipamente de retea a fost
creat pentru a indeplini functiile unui router, switch si punct de acces fara fir simultan. In curs
aceste echipamente poarta denumirea de router integrat. Routerele integrate variaza ca putere si
complexitate: routere integrate pentru retele de mici dimensiuni si routere integrate create pentru
a administra retele mari cu sute de gazde conectate la ele.
Un router integrat se comporta precum un router, switch si access point. Spre exemplu
conexiunea intre router si switch are loc in interiorul echipamentului. Atunci cand routerul integrat
primeste un mesaj de difuzare pe unul din porturile de switch, acesta inainteaza mesajul pe toate
porturile, inclusiv catre routerul intern. Componenta router a echipamentului ignora mesajul de
difuzare.

Astfel de routere integrate pot fi achizitionate la pret scazut si sunt adesea folosite in cadrul
retelelor de mici dimensiuni. Un exemplu de router integrat este Linksys wireless router. Aceste
routere sunt echipamente simple care, in general, nu contin componente separate. In cazul unei
defectiuni nu este posibil sa fie inlocuita o singura componenta. Motiv pentru care aceste
dispozitive reprezinta un punct de esec.

Un alt exemplu de router integrat este si routerul Cisco Integrated Servicer router sau ISR.
Familia de produse Cisco ISR ofera o plaja larga de produse, inclusiv produse destinate retelelor
mici. Multe din aceste echipamente sunt alcatuite din mai multe echipamente independente,
precum o componenta switch si alta router. Aceste routere permit inlocuirea sau imbunatatirea
unei anumite componente fara a diminua performantele globale echipamentului.

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.6.4 Conectarea la routerul Linksys

Pagina 1:

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:
Toate echipamentele conectate la porturile switch vor face parte din acelasi domeniu de difuzare.
Astfel toate echipamentele conectate la aceste porturi trebuie sa foloseasca adrese IP cu aceeasi
portiune de retea. In cazul in care o gazda foloseste alta portiune de retea nu va putea comunica
cu routerul integrat sau cu alte gazde din retea.

Deoarece sistemul de operare Microsoft Windows foloseste numele calculatoarelor pentru a

identifica fiecare gazda conectata la retea. Este important sa folositi numele calculatoarelor si
adresele IP in procesul de planificare si documentare pentru a ajuta in procesul de diagnosticare.

Pentru a determina care este configuratia de retea curenta a unui calculator care foloseste un
sistem de operare Microsoft, folositi comanda ipconfig. Informatii detaliate sunt afisate daca
folositi comanda ipconfig /all. Documentati toate informatiile obtinute din procesul de conectarea
si configurarea a gazdelor.

Odata ce ati conectat cu succes toate gazdele la retea documentati performantele retelei. Acest
proces presupune determinarea unei linii de referinta a retelei, folosita pentru a indica nivelul
normal de functionare. Comparand viitoarele analize de performanta cu linia de referinta putem
determina daca exista probleme de retea.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 3:
Activitate de laborator

Implementati si documentati o retea simpla alcatuita din doua gazde si un echipamente de retea
la alegere. Verifica configuratiile IP.

Selectati pictograma laboratorului pentru a incepe.

Nu exista transcript pentru acest termen.

3.6.5 Partajarea Resurselor

Pagina 1:
Unul din motivele pentru care au fost create retelele de calculatoare este partajarea resurselor,
precum fisiere si imprimante. Sistemul de operare Windows XP permite utilizatorilor sa acceseze
diferite resurse de la distanta, folosind serviciul: Sharing. Este important sa luam in considerare
securitate unei retele si metodele pe care le putem folosi pentru a implementa restrictii de
conectare.

In mod implicit, sistemul de operare Windows XP foloseste un proces denumit Simple File
Sharing. Folosind acest proces este imposibil sa prevenim anumiti utilizatori sa acceseze
resursele partajate.

Simple file Sharing poate fi dezactivat. Atunci cand aceasta metoda de partajare a resurselor este
dezactivata, administratorul poate seta una din urmatoarele permisii:

 Control total
 Modificare
 Citire si executare
 Listare
 Citire
 Scriere

Atunci cand un utilizator acceseaza un fisier la distanta, Windows Explorer ii permite acestuia sa
realizeze o conexiune permanenta intre gazda folosita si fisierul accesat la distanta. In acest caz
este necesar sa atribuim o litera de sistem fisierului accesat. Acesta metoda, mapping, ii permite
utilizatorului sa trateze fisierul accesat precum o resursa locala.

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 2:

Nu exista transcript pentru acest termen.

Pagina 3:
Activitate de laborator

Accesati un fisier partajat.