PROIECT DIDACTIC

 DATA: 20.11.2008

 ™COALA: Colegiul Na˛ional „Kemal Atatürkî

 CLASA: a IX-a B

 UNITATEA DE ÎNVǍfiARE: Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor

 SUBIECTUL: Structura repetitvă

 TIPUL LECfiIEI: Predare

 DURATA: 50 minute

 PROFESOR: Cristea Roxana ñ Lavinia

 COMPETENfiE SPECIFICE
 Reprezentarea algoritmilor în pseudocod
 Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a
algoritmilor

 OBIECTIVE OPERAfiIONALE
 recunoaşterea structurilor repetitive
 în˛elegerea structurilor repetitive

 STRATEGIA DIDACTICǍ
 RESURSE PROCEDURALE
 Metode şi procedee: conversa˛ia, exerci˛iul, aplica˛ia
 Forme de organizare: frontal, individual
 RESURSE MATERIALE
 Manualul, fişe de lec˛ie, fişe de lucru

 ETAPELE LECfiIEI:
 MOMENT ORGANIZATORIC ñ 2 minute
 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Consemnează absen˛ele
 Verifică existen˛a resurselor materiale
 ACTIVITATEA ELEVILOR

Pagina | 1
  Se pregătesc pentru lec˛ie
 Răspund la întrebări
 METODE ™I PROCEDEE
 Conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 Frontal

 VERIFICAREA TEMEI ñ 10 minute

 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Verifică tema
o Cantitativ
o Calitativ ñ se confruntă rezultatele; dacă este cazul se fac
corectări
 ACTIVITATEA ELEVILOR
 Prezintă variante de rezolvare, dau solu˛ii, formulează întrebări
la cerin˛ele nerezolvate
 METODE ™I PROCEDEE
 Conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 Frontal
 Individual

 ANUNfiAREA SUBIECTULUI ™I A UNOR OBIECTIVE OPERAfiIONALE ñ 1 minut

 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Anun˛ă titlul, obiectivele opera˛ionale şi modul de desfăşurare
al lec˛iei
 ACTIVITATEA ELEVILOR
 Scriu pe caiete titlul lec˛iei
 METODE ™I PROCEDEE
 Conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 Frontal

 PREZENTAREA NOULUI CONfiINUT ñ 20 minute

 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Prezintă con˛inutul lec˛iei:

Instruc˛iunea repetitiv„ condi˛ionat„ anterior

C‚t-timp expresie execut„

instruc˛iune;

Pas 1: se evaluează expresia;

Pas 2: dacă valoarea expresiei este fals, se iese din instruc˛iunea c‚t-timp; dacă valoarea
expresiei este adev„rat, se execută instruc˛iunea, apoi se revine la Pas 1.
Pagina | 2
 Observa˛ii:
1. Instruc˛iunea se execută repetat, cât timp valoarea expresiei este adev„rat. Pentru ca
ciclul să nu fie infinit, este obligatoriu ca instruc˛iunea care se execută să modifice cel
pu˛i una din variabilele care intervin în expresie, astfel încât aceasta să poată lua
valoarea fals.
2. Dacă expresia are de la început valoarea fals, instruc˛iunea nu se repetă nici măcar o
dată.

Exemplu: Să se realizeze un algoritm ce calculează cel mai mare divizor comun a două
numere.

Date de intrare: a, b naturale;

Date de manevr„: rest
natural; Date de ieşire: b
natural; Citeşte a, b;
C‚t-timp b ≠ 0 execut„
{
rest ← a%b;
a ← b;
b ← rest;
}
Scrie ìC.m.m.d.c. este ì, a;

Instruc˛iunea repetitiv„ condi˛ionat„ posterior

Execut„
instruc˛iune
c‚t-timp expresie;

Pas 1: se execută instruc˛iunea;

Pas 2: se evaluează expresia;
Pas 3: dacă valoarea expresiei este fals, se iese din instruc˛iunea c‚t-timp; dacă valoarea
expresiei este adev„rat, se revine la Pas 1.

Observa˛ii:
1. Instruc˛iunea se execută repetat, cât timp valoarea expresiei este adev„rat. Pentru ca
ciclul să nu fie infinit, este obligatoriu ca instruc˛iunea care se execută să modifice cel
pu˛i una din variabilele care intervin în expresie, astfel încât aceasta să poată lua
valoarea fals. Deoarece evaluarea expresiei se face după execu˛ia instruc˛iunii,
instruc˛iunea se execută cel pu˛in o dată.
2. Instruc˛iunea repetitivă condi˛ionată posterior (Execut„ c‚t-timp) poate fi simulată
cu ajutorul instruc˛iunii repetitive condi˛ionate anterior (C‚t-timp) şi reciproc.

Exemplu: Să se realizeze un algoritm ce calculează cel mai mare divizor comun a două
numere.

Date de intrare: a, b naturale;

Date de manevr„: rest
natural; Date de ieşire: b
Pagina | 3
natural;

Pagina | 4
 Citeşte a, b;
Execut„
{
rest ← a%b;
a ← b;
b ← rest;
}
C‚t-timp rest ≠ 0;
Scrie ìC.m.m.d.c. este ì, a;

 Simularea instruc˛iunii C‚t-timp cu ajutorul instruc˛iunii Execut„ c‚t-timp:

Dac„ expresie atunci

Execut„
instruc˛iune
C‚t-timp expresie;

Observa˛i că a fost necesară testarea ini˛ială a expresiei deoarece, spre deosebire de

instruc˛iunea C‚t-timp, instruc˛iunea Execut„ c‚t-timp efectuează o dată instruc˛iune înainte de a
testa expresia.

 Simularea instruc˛iunii Execut„ c‚t-timp cu ajutorul instruc˛iunii C‚t-timp:

instruc˛iune;
C‚t-timp expresie execut„
instruc˛iune;

Observa˛i că în acest caz a fost necesar să executăm o dată instruc˛iunea în afara ciclului.

Deducem că nu este necesară existen˛a ambelor instruc˛iuni, dar în func˛ie de problemă,

vom alege instruc˛iunea repetitivă adecvată, pentru care descrierea algoritmului este mai concisă.

Instruc˛iunea repetitiv„ cu num„r finit de paşi

Pentru contor ←expresie_1, expresie_2 execut„

instruc˛iune

Pas 1: se evaluează expresie_1.

Pas 2: se atribuie variabilei contor valoarea expresiei expresie_1.
Pas 3: se evaluează expresie_2.
Pas 4: dacă valoarea variabilei contor este mai mare decât valoarea expresiei expresie_2,
atunci se iese din instrunc˛iunea repetitivă. Dacă valoarea variabilei contor este mai mică sau
egală cu valoarea expresiei expresie_2, atunci se execută instruc˛inue şi apoi se incrementează
(se măreşte cu 1) valoarea variabilei contor, după care se revine la Pas 3.

Observa˛ii:
1. Dacă ini˛ial valoarea expresiei expresie_1 este mai mare decât valoarea expresiei
epresie_2, instruc˛iune nu se execută nici o dată. În caz contrar, şi dacă instruc˛iune nu

Pagina | 5
 modifică valorile variabilelor care intervin în expresie_2, instruc˛iune se execută de
(expresie_2 ñ expresie_1 + 1) ori.
2. Istruc˛iunea repetitivă cu număr cunoscut de paşi poate fi simulată cu ajutorul
celorlalte două instruc˛iuni repetitive.

Exemplu: Să se realizeze un algoritm ce calculează suma primelor n numere naturale.

Date de intrare: n natural;

Date de manevr„: i
natural; Date de ieşire: s
natural; Citeşte n;
s ← 0;
Pentru i←1, n execut„
s ← s + i;
Scrie „Suma este î, s;

 Simularea instruc˛iunii Pentru cu ajutorul instruc˛iunii C‚t-timp:

contor ← expresie_1;
C‚t-timp contor ≤ expresie_2 execut„
{
instruc˛iune;
contor ← contor + 1;
}

 Simularea instruc˛iunii Pentru cu ajutorul instruc˛iunii Execut„ c‚t-timp:

contor ← expresie_1;
Dac„ contor ≤ expresie_2 atunci
Execut„
{
instruc˛iune;
contor ← contor + 1;
}
c‚t-timp contor ≤ expresie_2;

Executarea repetată a unei instruc˛iuni, controlată de valoarea unei expresii, reprezintă

o  ACTIVITATEA ELEVILOR
 Notează pe caiete con˛inutul noii lec˛ii
 Urmăresc explica˛iile profesorului
 METODE ™I PROCEDEE
 Conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 Frontal

Pagina | 6
 FIXAREA CUNO™TINfiELOR
 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Propune spre rezolvare aplica˛iile de pe fişa de lucru
 ACTIVITATEA ELEVILOR
 Rezolvă cerin˛ele propuse
 Răspund la întrebări
 METODE ™I PROCEDEE
 conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 frontal
 RESURSE MATERIAL
 Fişe de lucru

 ÎNCHEIEREA LECfiIEI
 ACTIVITATEA PROFESORULUI
 Împarte elevilor fişe de lucru pentru acasă
 ACTIVITATEA ELEVILOR
 Adresează profesoarei ultimele întrebări
 METODE ™I PROCEDEE
 Conversa˛ia
 FORME DE ORGANIZARE
 Frontal
 Individual
 RESURSE MATERIALE
 Fişe de lucru pentru acasă

Pagina | 7