Vederea fiintelor imateriale, in

forma de dialog
Vederea fiintelor imateriale, in forma de dialog

Intrebare: In ce chip si dupa ce criterii firea omeneasca

primeste darul de a vedea fiintele nemateriale?

Raspuns: Intelegerea fiintei simple si subtile a trupurilor

celor duhovnicesti, cade sub simtirile firii omenesti in urmatoarele trei chipuri: fie
luand fiinta ipostatic si atunci firea noastra o concepe ca pe ceva dens (gros), fie in
subtilitatea ipostasului ei, fara sa fi luat fiinta; fie prin contemplatia cea adevarata, care
este contemplatia fiintiala. Si dupa chipul dintai, stapanesc simturile; dupa cel de al
doilea, sufletul vede o parte, si aceea marginasa; abia in chipul al treilea stapaneste
puterea mintii. Iarasi, vointa si mintea au stapanire asupra fiecarui chip. Vointa este
mai intai pricina, si a vointii, si a laudei sufletesti, si a acelor elemente din care este ea
alcatuita. Si ele sunt mama stapanirii de sine, si vointa, in masura in care are loc
lucrarea, si intrucat se opreste la acel loc; si ea arata numai dupa un singur chip, si
este fara voia celui ce o primeste pe ea si fara adevarata cunoastere.

Fiindca simturile, fara sa vrem, sunt receptive fata de (primesc) toate cele ce se intampla in jurul nostru.
Intr-aceste trei chipuri Sfintele Puteri slujesc, spre impartasirea cu noi, ca sa ne invete si sa statorniceasca
viata noastra.

Insa dracii cei necurati, cand se apropie de noi spre pierzarea noastra, nu spre folos,
nu pot sa miste in noi decat cele doua chipuri. Prin chipul al treilea dracii nu se pot
apropia de noi, ca sa ne rataceasca, fiindca dracii nu au puterea de a pune in miscare
in mintea noastra, ganduri firesti. Caci e cu neputinta, ca fiii intunericului sa se apropie
de lumina. Sfintii ingeri, insa, pot atat sa biruie, cat sa si lumineze. Ca dracii sunt
stapanii si ziditorii gandurilor celor mincinoase, care nasc intunericul. Fiindca de la cei
luminosi, primim lumina; iar de la cei intunecati, primim intuneric.

Intrebare: Si pentru ce unora li s-a dat, iar altora nu li s-a dat (al treilea chip)?

Raspuns: Fiecare din acesti invatatori, contempla mai intai intru sine doctrina pe care
o propune si mai intai o gusta, o primeste, si apoi poate sa o propuna invataceilor lui.
invatatorii cei dintai predau adeverirea lucrurilor din cunoasterea lor cea sanatoasa;
caci ei pot sa inteleaga prin priceperea cea iute ascutita, a mintii lor celei foarte
https://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/vederea-fiintelor-imateriale-forma-dialog-68657.html 1/4
 ascutite si foarte curate. Iara dracii pot sa aiba repeziciune, dar n-au lumina. Una este
ascutimea, alta este lumina. Ascutimea (acuitatea mintii) fara de lumina, duce la pieire
pe cei ce au castigat-o. Ca lumina arata adevarul, ascutimea (mintii) arata insa o
naluca a adevarului. Fiindca lumina arata (descopera) realitatea lucrurilor; si se
inmulteste sau se imputineaza, dupa cum vietuim noi.

Sfintii ingeri revarsa asupra noastra, din cunoasterea lor despre pornirile lucrurilor,
cunoastere din care ei au gustat mai intai, pe care au primit-o, si acum ne-o dau noua.

Iara ceilalti invatatori - dracii- se misca intru noi, pe masura cunoasterii lor despre felul
cum se misca lucrurile. Pentru ca prin lucruri, care nu ne-au ramas, ei trebuie sa
porneasca in noi ganduri drepte. insa crede ceea ce-ti spun, ca oricat am fi noi de
vrednici sa primim invatatura, totusi ei ar fi neputinciosi sa invete adevarata
contemplatie, macar ca la inceput au fost in ea. Iarasi, fiecare dupa iconomia pe care
o urmeaza, sprijin le da invataceilor, fie spre una, fie spre cele protivnice. Eu cred ca
acesta este adevarul, ca mintea noastra, fara mijlocirea Sfintilor ingeri, neinvatata, de
la sine poate sa se miste spre bine (simturile) insa nu primesc constiinta raului, si nu
se pornesc spre rau, fara mijlocirea dracilor. Si mintea noastra nu poate lucra
rautatea, de Ia sine. Caci binele este sadit in fire, iar raul nicidecum. Si orice idee
straina, care vine dinafara, pentru a fi cuprinsa de cunoastere, are nevoie de un
mijlocitor. Dar ideea, care este sadita inlauntrul nostru, se strecoara, fara sa fie nevoie
de deprindere, in fire, putin cate putin. Si daca firea este asa, adica de la sine si
pornita spre bine, atunci ea se poate lumina si poate spori; fara contemplatia cea
ingereasca. Dar ingerii sunt invatatorii nostri, precum isi sunt unii altora invatatorii. Cei
mai de jos invata de la cei ce au rasarit deasupra lor, care au lumina, si asa invata unii
de la altii, pana ce ajung Ia unitatea, care are de invatator pe Sfanta Treime. Si iarasi
treapta cea mai inalta, Sfanta Treime, indrazneste sa zica, ca invatatura nu-i de la Ea,
ci are de ajutor pe Iisus, de la care ea primeste si da mai departe treptele celor de sub
ea, invatatura.

Eu cred ca mintea noastra are din fire puterea de a porni spre contemplatia
dumnezeiasca. Si cu o singura miscare de coborare (a cerului) noi suntem asemenea
cu firile cele ceresti. Caci si in ele, ca si in noi, se misca Harul. Harul insa este strain
de fire, de mintea omeneasca si ingereasca; caci contemplatia Dumnezeirii nu se
numara la un loc cu alte contemplatii. Ca pentru toate fiintele cuvantatoare, pentru
cele sporite si pentru cele mijlocii, contemplatia se misca spre toate cate sunt, prin
Har, nu prin fire, spre cele ceresti si spre cele pamantesti; si nu firea le cuprinde, cum
se intampla cu toate celelalte lucruri.

https://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/vederea-fiintelor-imateriale-forma-dialog-68657.html 2/4
 Contemplatia mintii, intru care petrece ceata cereasca, si vederea, nu le era data lor
(in stapanire) inainte de venirea in trup a lui Hristos, ca sa intre.spre tainele acestea;
iara cand s-a intrupat Cuvantul, li s-a deschis lor usa in Hristos, cum zice Apostolul (1
Cor. 16, 8). Dar eu cred, - si acesta este adevarul - ca oricat ne-am curati, noi
oamenii, mintile noastre nu pot sa se apropie de descoperirile si cunostintele, care ne
duc spre contemplatia vietii vesnice, care este cu adevarat o descoperire a tainelor, -
fara de mijlocirea puterilor ceresti. Ca mintea noastra nu are o asa putere, cum au
fapturile cele de sus; ca ele primesc nemijlocit, de la Cel Vesnic, descoperirile si
contemplatia. Dar si ei le primesc intr-o icoana, nu goale, fara nici o icoana. Si tot asa
si mintea noastra. Caci prin transmiterea de la o treapta la alta, dupa iconomie si
cunostinta, trece taina de la treapta cea dintai la a doua, prin toate treptele. Dar multe
taine se opresc la prima treapta, fara sa treaca la celelalte. Ca nu pot sa primeasca
oamenii marimea acelor taine, fara sa ajunga la treapta cea dintai. Si alte taine care
vin de pe treapta cea dintai, se descopera numai treptei a doua, si acolo pastreaza
tacerea, iar celelalte trepte nu le inteleg. Si unele ajung pana la treapta a treia si a
patra. Si se sporesc sau se micsoreaza descoperirile, care se arata Sfintilor ingeri.
Iara daca acestea sunt asa, apoi cu atat mai mult noi, cum vom putea primi
descoperirea unor taine ca acestea?, fara de mijlocire si fara de ajutorul lor?

De la ei insa se intampla sa cada in mintea sfintilor simtamantul descoperirii oricarui

fel de taine. Si cand ingaduie Dumnezeu sa faca o descoperire din treapta in treapta,
de la cea mai inalta pana la cea mai de jos, si in chipul acesta, cand este ingaduit
ceva printr-un semn dumnezeiesc, descoperirea va ajunge pana la firea cea
omeneasca, la cei ce sunt cu totul vrednici. Ca prin sfintele puteri primesc preacuviosii
lumina contemplatiei, pana la slavita vesnicie, adica primesc taina cea neinvatala, dar
si unii de la altii primesc descoperirile. Caci duhuri slujitoare sunt, "trimise sa
slujeasca celor ce vor avea sa mosteneasca viata" (Evr. 1, 14). Insa in veacul cel
viitor, randuiala aceasta se va strica. Caci atunci nu unul de la altul vor
primi descoperirea lui Dumnezeu, ca sa fie laudat sufletul si sa se veseleasca.
Si fiecaruia in parte i se va da ceea ce e vrednic sa primeasca, pe masura biruintelor
lui, iar darul nu-l va primi de la altul, ca in viata aceasta. Ca acolo, (in veacul viitor), nu
va mai fi nici ucenic, nici invatator, si nimeni nu va fi nevoit sa-si indeplineasca
(implineasca) scaderile sale, prin invatatura de la altii. Caci acolo este un singur
Daruitor, Care in chip nemijlocit daruieste celor ce primesc. Si de la El primesc veselia
cei ce se veselesc cu cereasca bucurie. Acolo nu mai sunt trepte de invatacei si de
invatatori, si de unul singur atarna ascutimea dorului fiecaruia.

Iara eu zic, ca si cei ce sunt biciuiti in gheena, cu biciul dragostei sunt biciuiti. Cat de
amara este si de cumplita chinuirea din dragoste! Adica, aceia care au simtit, ca in
dragoste au gresit, sufera mai mult decat orice chinuri ingrozitoare. Caci durerea, care

https://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/vederea-fiintelor-imateriale-forma-dialog-68657.html 3/4
 loveste inima, in urma pacatului impotriva dragostei, este mai ascutita decat orice
chin. Nu se cuvine sa creada cineva, ca pacatosii, cei din gheena, sunt lipsiti
de dragostea lui Dumnezeu. Dragostea naste cunostinta, care se da tuturor ca o
marturisire, de obste. Prin puterea ei, dragostea insa lucreaza in chip indoit: chinuind,
pe de o parte, pe cei pacatosi, precum face si aici (in viata aceasta), un prieten
prietenului sau; veselind, pe de alta parte prin dragoste, pe cei ce au pazit buna
cuviinta. Si aceasta este, zic eu, chinul din gheena, cainta. Insa sufletele fiilor celor de
sus se imbata de desfatarea dragostei.

Intrebare: Intrebat a fost cineva, dupa ce va cunoaste omul, ca i s-au iertat pacatele?

Raspuns: Raspunsul ce i s-a dat, a fost atunci, cand simte, ca desavarsit le uraste pe
ele, din toata inima; si cand in faptele, pe care le face la aratare, se poarta cu total
dimpotriva. Asa unul poate nadajdui, ca a dobandit de la Dumnezeu iertarea pacatelor
sale, ca unul care (fiindca) a urat pacatul, de la marturia cunostintii, pe care o are in
el, dupa cuvantul Apostolului, care zice (Romani 2, 15): "constiinta nevinovata isi este
martora siesi". Fie ca primim si noi iertarea pacatelor noastre, cu Harul si cu iubirea
de oameni a Tatalui celui fara de inceput, a Unuia nascut Fiului Sau, si a Duhului
Sfant; ca Lui I se cuvine Slava in vecii vecilor.

AMIN.

Sfantul Isaac Sirul

https://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/vederea-fiintelor-imateriale-forma-dialog-68657.html 4/4