Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Harul este absolut necesar pentru mantuire (necesitatea). Omul nu se poate ridica,
nu poate intra prin puterile sale in comuniune cu Dumnezeu si, odata ridicat in
aceasta comuniune, are trebuinta continua de har pentru a ramane in ea si pentru a
progresa pe drumul virtutii. Temeiul este la Ioan 3, 5: "De nu se va naste cineva din
apa si din Duh, nu va intra in imparatia cerurilor" sau Ioan 15, 4: "Ramaneti intru Mine
si Eu intru voi; precum mladita nu poate sa aduca roade de la sine, daca nu ramane in
vita, tot asa si voi daca nu ramaneti intru Mine".
Tagaduitor al necesitatii harului a fost Pelagiu care afirma ca harul este numai relativ
necesar, adica este necesar numai pentru o mai usoara realizare a binelui care, de
fapt, poate fi realizat si prin puterile noastre proprii. Invatatura lui a fost respinsa de
Biserica pentru ca minimaliza importanta operei de mantuire adusa de Hristos.
2. Harul este dat de Dumnezeu gratuit (gratuitatea), adica este dar al lui Dumnezeu si
nu este obtinut de noi de la Dumnezeu pentru anumite fapte ale noastre. Temeiul este
la Rom 3, 24: "Si sunt indreptati in dar, cu harul Lui, prin rascumpararea cea intru
Hristos Iisus". "Omul natural nu se poate face pe sine vrednic de rasplata si indreptatit
sa astepte harul ca rasplata datorata lui de Dumnezeu. Nici o fapta buna savarsita de
omul natural, desi nu este in sine pacatoasa si vrednica de pedeapsa, nu poate servi
ca baza merituoasa pentru castigarea ajutorului dumnezeiesc oferit prin bunavointa si
buna placere a lui Dumnezeu, spune Andrutsos.
Opinia semipelagiana dupa care omul incepe opera, mantuirii sale iar harul vine pe
urma spre intarirea puterilor sale naturale este gresita. "Desigur - zice Andrutsos - in
omul natural au ramas unele puteri spirituale si morale, apte de utilizat in procesul
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 1/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
mantuirii." Si omul natural, care face binele moral "poate primi mai usor mantuirea
oferita, decat cel ce vietuieste in faradelege. Este insa cu totul neintemeiata si
condamnabila credinta ca aceste puteri constituie puntea pe care omul trece cu de la
sine putere in imparatia harului. Intre natura- si har exista o mare prapastie si numai
prin puterea dumnezeiasca e posibila trecereadin imparatia naturii in cea a harului".
Dumnezeu, cunoscand din veci pe cei care vor primi harul si pe cei care nu-l vor primi,
i-a predestinat din veci, pe unii la fericire si pe altii la osanda vesnica. Deci aceasta
predestinare nu este arbitrara si absoluta, ci relativa, adica conditionata de hotararea
libera a omului si de atotstiiinta dumnezeiasca.
Daca libertatea omului nu este afirmata, atunci responsabilitatea morala este anulata.
Cele trei principii enuntate sunt, de fapt, insusirile esentiale ale harului, comune
si ortodoxiei si catolicismului.
Aceste trei insusiri ale harului sunt puncta premergatoare pentru conceptia romano-
catolica despre natura si har, ca puncte comune cu invatatura ortodoxa. In teologia
romano-catolica, raportul dintre natura si har este o problema foarte dificila datorita
conceptiei antropologice specifice teologiei romano-catolice. Biserica Romano-
Catolica concepe natura in stare naturala ca fiind aharica. Toti teologii sunt de acord
ca problema raportului dintre natura si har este o problema cruciala. In incercarea de
a da o solutie, s-a plecat de la distinctia intre gratia excitanta si gratia ajutatoare.
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 2/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
Distinctia intre gratia suficienta si cea eficace sta la baza tuturor incercarilor catolice
de a rezolva problema raportului dintre har si libertate. Gratia suficienta se da tuturor
oamenilor spun catolicii, este universala: celor drepti pentru a starui pe calea
poruncilor, iar celor pacatosi pentru a se indrepta si celor necredinciosi pentru a se
apropia de Biserica.
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 3/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
Gratia eficace isi atinge scopul in mod sigur. Iezuitul Suarez a atenuat molinismul prin
alt sistem, congruismul.
Dupa tomism, Dumnezeu cunoaste din veci toate in fiinta si, deci, si sectele noastre
iar pe acestea le cunoaste in calitate de cauza prima a lor si de vointa care le misca.
Pentru ca Dumnezeu este un act etern, vointa divina se exprima printr-un decret
etern. Prin urmare, Dumnezeu a decretat din veci toate actele noastre, dar le-a
decretat ca libere. Omul contribuie la mantuirea sa doar prin calitatea sa de cauza
secunda. Gratia suficienta difera intrinsec de gratia eficace. Prima ne da doar puterea
de a lucra, a doua ne face sa lucram efectiv. De aceea, lucrarea gratiei eficace se mai
numeste si PREMOTIUNE FIZICA (Dumnezeu ne misca fizic). Libertatea omului este
pusa pe planul secund.
Aceasta gratie eficace nu ne determina doar spre bine, ci consta intr-o veritabila
impulsiune fizica si e numita premotiune pentru ca premerge actiunii noastre.
Tomismul face din oameni simple instrumente pe care le dirijeaza Dumnezeu pentru
ca El misca libertatea noastra. In sprijinul tezei lor, tomistii se raporteaza la texte
scripturistice: I Cor. 4, 7 "Ce aveti voi, ce n-ati primit de la Dumnezeu" sau Filip. 2, 13
"Dumnezeu lucreaza in noi si ca sa voim si ca sa savarsim, dupa a Lui bunavointa".
2. Molinismul este reactia fata de tomism, care atribuie un rol mai mare libertatii
personale. Punctul de plecare al lui Molina este comun cu cel al tomismului:
Dumnezeu Se cunoaste pe Sine si toate lucrurile, deci si pe cele viitoare. De aici
intervine diferentierea: in timp ce tomismul sustine ca Dumnezeu cunoaste actele
libere viitoare pentru ca e cauza prima a lor si vointa care le misca, deci, in baza unui
decret care predetermina etern aceste acte, molinismul admite o stiinta medie care se
situeaza intre:
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 4/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
Prin aceasta stiinta medie, Dumnezeu vede actele pe care le-ar efectua fiintele libere
intr-un anumit caz dat, in anumite imprejurari si sub impulsul anumitor cauze. El vede,
inainte de orice decret, hotararile pe care le vom lua de vom fi pusi intr-un anumit
mediu si daca vom primi o anumita gratie.
Originalitatea molinismului sta in aceasta stiinta medie. In alti termeni, dupa molinisti,
gratia suficienta nu difera intrinsec de gratia eficace. Deosebirea dintre aceste doua
gratii este extrinseca, provenind numai din uzul cel face din ea libertatea noastra.
Gratia este doar eficienta daca vointa noastra i se opune si este eficace daca vointa
noastra adera la ea. Totusi, ea nu se impune, ci se propune. Ea nu este o motiune
directa si fizica ce determina actul nostru, ci numai un ajutor care premerge si un
concurs care insoteste. Ceea ce determina actul nu este gratia, ci libertatea noastra.
Molinismul vrea sa apere libertatea de orice determinare a gratiei.
2. vointa speciala a lui Dumnezeu de a alege gratia de care omul se va folosi liber.
Forma aceasta de molinism se mai numeste si congruism intrucat gratia ce o da
Dumnezeu celui ce prestie ca va colabora cu ea este o gratia congrua si nu
incongrua, adica are calitatea perticulara ce consta intr-o corespondenta cu dispozitia
concreta a celui ce o primeste. Este o gratie ce se poate adapta starilor concrete si
individuale, avand prin aceasta o mai mare eficacitate. Aceasta gratie congrua nici nu
misca vointa in mod fizic, ca gratia tomista, nici nu atarna de vointa ca sa devina
eficace, asa cum se intampla in molinism, ci intre ea si vointa este- o congruitate sau
o potrivire perfecta.
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 5/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
Biserica Romano-catolica a lasat libertatea tuturor acestor scoli, desi tomisti sunt
acuzati de calvinism si jansenism, augustinienii de jansinism iar aderentii lui Molina si
Suarez de pelagianism. Biserica Romano-Catolica inclina spre teoria congruista care,
intr-un subtil compromis, stabileste un echilibru intra gratia oferita si vointa care
consimte la ea. Catolicismul ar vrea sa impace tomismul cu itolinismul prin teoria
congruista.
Deosebirea intre conceptia ortodoxa si cea catolica cu privire le raportul dintre natura
si har isi are temeiul in deosebirea privind starea primordiala a omului. In conceptia
ortodoxa, omul, fiind facut dupa chipul lui Dumnezeu, era in mod natural deiform;
harul face parte din natura noastra chiar prin actul creatiei, fara ca el sa fie al nostru.
Adam trebuia sa realizeze un destin supranatural-natural in acelasi timp, facand ca
Duhul lui Dumnezeu sa transfigureze intreaga lui fiinta.
In teologia rasariteana unde harul este imprimat in natura omului, mantuirea consta
din conlucrarea harului cu natura omului. Aceasta conlucrare se numeste sinergie.
Pentru a scoate in evidenta legatura intrinseca intre natura si har, Parintii Bisericiiau
folosit imaginea ochiului si a luminii. Lumina cauta ochiul, iar ochiul cauta lumina.
Ochiul nu poate sa vada pana ce lumina nu se afla in el. Harul invadeaza intreg
sufletul, de unde iradiaza darurile vii, dar aceasta cu o conditie: ca sufletul sa nu se
inchida ca o monada fara usi si fara ferestre. Deschiderea spre harul dumnezeiesc
este starea naturala a naturii.
Parintii folosesc pentru lucrarea Duhului comparatii ca: suflare, aroma, dulceata, mir,
flacara, caldura, pentru a arata legatura dintre har si natura ca un influx vital, cum se
imbina aetul si caldura sustinandu-se reciproc. Prin ele se accentueaza nesepararea
intre lucrarea harului si natura, forma pe care o primeste natura unindu-se cu harul,
caci forma aceasta se realizeaza prin faptul ca Duhul produce anumite trasaturi ale
inimii.
Natura noastra se transforma sub actiunea Duhului Sfant treptat, primeste o forma
noua, se configureaza dupa modelul Hristos. Propriu-zis, isi regaseste forma originala,
normala si, apoi, aceasta se infrumuseteaza tot mai mult. In chipul astfel regasit se
oglideste Dumnezeu in toata lumina Sa sau invers, chipul recreat se scalda in
stralucirea luminii pure a dumnezeirii.
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 7/8
3/30/2021 Teorii catolice despre raportul intre natura si har
Supranaturalul nu exercita o sila asupra naturii, nu e o piedica pentru ea, dar nici nu
este o simpla paralela la aceasta, caci "supranaturalul este adevarata
naturaontologica, nu simplu istorica".
In timp ce la occidentali raportul dintre natura si har ramane pur exterior, la rasariteni,
raportul dintre natura si har se constituie, intr-o legatura interioara.
https://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/teorii-catolice-despre-raportul-intre-natura-68963.html 8/8