Tema 5.

Parametrii de calitate ai proiectului

5.1. Ce sunt factorii calitativi ai proiectului

Proiectul este considerat acceptabil dacă acesta aduce beneficii (are un efect pozitiv) grupului
ţintă pentru o perioadă lungă de timp, chiar şi după încheierea perioadei de implementare a
proiectului.
Anterior s-a constatat că multe proiecte au eşuat (n-au efectuat schimbări pozitive în situația
grupului ţintă), deoarece la elaborarea proiectelor date nu s-a ţinut cont sufucient de „factorii critici
de succes”. Astfel, chestiunea cu privire la calitatea proiectului se înaintează nu la finalizarea
proiectului, ci la toate etapele ciclului de proiect, începând cu faza de planificare.
Experienţa acumulată a demonstrat că durabilitatea beneficiilor proiectului şi percepţia de către
grupul ţintă a acestor beneficii depind de următorii factori:
1. Participarea beneficiarilor la proiect, sentimentul de proprietate al beneficiarilor asupra
proiectului – măsura în care grupurile ţintă și beneficiarii unui proiect sau program participă la
conceperea şi implementarea proiectului. Participarea activă a beneficiarilor şi grupurilor ţintă
asigură un sprijin ferm continuării lui și după încetarea finanţării proiectului sau programului de
către donatori;
2. Sprijinul politic – Calitatea politicii de dezvoltare la nivel naţional şi regional şi măsura în
care guvernul sprijină activitățile proiectului după încheierea perioadei de suport financiar acordat de
organizațiile finanţatoare (donatori) de proiect;
3. Utilizarea tehnologiilor corespunzătoare – dacă tehnologiile aplicate în proiect pot continua
să opereze pe termen lung (de exemplu, asigurarea cu piese de scimb și servicii de reparații pentru
echipamente, suficiența normelor de utilizare a acestora, capacitatea organizaţiilor locale de a
întreţine şi repara echipamentele în viitor);
4. Aspecte socio-culturale – cum ține cont proiectul de normele și obiceiurile socio-culturale
locale, și ce măsuri au fost întreprinse pentru a se asigura că toate grupurile beneficiare vor avea
acces corespunzător la serviciile și beneficiile proiectului pe parcursul şi după finalizarea acestuia;
5. Egalitatea şanselor pentru femei şi bărbaţi - cum ține cont proiecul de nevoile specifice şi
interesele femeilor şi bărbaţilor, dacă acesta va conduce la accesul echitabil şi durabil al femeilor şi
bărbaţilor la servicii şi infrastructură, cum va contribui proiectul la reducerea inegalităţii de şanse pe
termen lung;
6. Protecția mediului înconjurător - impactul proiectului asupra mediului, gradul în care
proiectul urmărește să protejeze, și nu să deteriorizeze mediul ambiant, și, prin aceasta, să sprijine
dezvoltarea durabilă;

1
 7. Capacitatea instituțională și de management – abilitatea şi dedicația Contractantului de a
implementa cu succes proiectul sau programul, și după sfârşitul sprijinului financiar din partea
organizaţiilor donatoare;
8. Viabilitatea economică şi financiară a proiectului – dacă beneficiile de la proiect
compensează mijloacele cheltuite pentru implementarea lui, iar proiectul reprezintă o investiţie
profitabilă pe termen lung.
Natura şi importanţa relativă a acestor factori depinde de specificul proiectului. După luarea în
considerație a acestor aspecte ale calității pot apărea anumite modificări în concepția proiectului.

5.2. Cum se planifică activitatea astfel încât să nu pierdem calitatea

După ce au fost acceptate Logica intervenţiei (prima coloană), Supozițiile și Precondițiile

(coloana a patra), se revizuiește Matricea Logică pentru a răspunde la întrebările referitoare la
calitatea proiectului (vezi tabelul 5.1).
Tabelul 5.1
Caracteristicile de calitate ale proiectului

1. Participarea beneficiarilor
2. Sprijinul politic
3. Tehnologie corespunzătoare
4. Protecția mediului
5. Aspecte socio-culturale
6. Egalitatea de șanse dintre
bărbați și femei
7. Capacitatea instituțională și
de management
Ce dovadă există că toate grupurile țintă și beneficiarii (care înclud deopotrivă femei și
bărbați) sprijină proiectul? Căt de activ sunt / vor fi ei implicati la elaborarea și implementarea
proiectului? A fost sau nu consultații cu grupul țintă? Căt de mult agreează și se angajează ei
înșiși în îndeplinirea obiectivelor proiectului?
Există o politică de dezvoltare sectorială / regională a Guvernului, coerentă și relevantă,
căreia să-i fie adresat proiectul / programul? Există dovada sprijinului suficient al autorităților
locale / centrale responsabile să pună în practică politica de sprijin și să aloce resursele
necesare (umane, financiare, materiale) în timpul implementării proiectului / programului?
Există dovezi suficiente că tehnologiile alese pot fi utilizate la un cost acceptabil și că există
condițiile de folosire a acestora, în termeni de personal calificat, disponibil local la nivelul
utilizatorilor, în timpul implementării proiectului / programului și ulterior acestuia?
Au fost identificate efectele dăunătoare asupra mediului, care pot rezulta din utilizarea
infrastructurii sau serviciilor (rezultatelor) generate de proiect? Au fost luate măsuri pentru
reducerea efectelor dăunătoare asupra mediului, dacă există, în perioada de implementare a
proiectului și ulterior acestuia?
Elaborarea / implementarea proiectului se face conform normelor / atitudinilor socio-
culturale locale, ale grupurilor țintă / beneficiari vizate de proiect? Proiectul va promova o
distribuire echitabilă a rezultatelor proiectului către potențialii beneficiari?
S-au luat măsuri prin care să se asigure că proiectul va răspunde deopotrivă nevoilor și
intereselor femeilor și bărbaților, va conduce la accesul echitabil și de lungă durată al femeilor
și bărbaților la servicii și infrastructuri generate de proiect și va contribui la reducerea
inegalității de șanse pe termen lung?
Sunt suficiente dovezi că autoritățile de implementare vor avea capacitatea și resursele
(umane și financiare) să asigure managementul eficient al proiectului / programului? Ce
măsuri au fost încorporate în proiect pentru a construi capacitatea necesară în timpul
implementării, în cazul în care aceasta lipsește?

8. Viabilitatea economică și
financiară
Sînt suficiente dovezi că beneficiile socio-economice ale proiectului vor justifica costurile
implicate în implimentarea proiectului și că proiectul prezintă cea mai viabilă cale de a se
autosusține financiar după implementarea proiectului, pe termen lung, și vor continua să
răspundă deopotrivă nevoilor / intereselor femeilor și bărbaților din grupurile țintă de
beneficiari?

2
 Răspunzând consecutiv şi obiectiv la întrebările prezentate în tabelul de mai sus (vezi tabelul
5.1), autorul proiectului poate îmbunătăţi semnificativ caracteristicile de calitate ale proiectului.

5.3. Cum se identifică indicatorii de verificare a obiectivelor (IVO) și sursele de verificare (SV)

Indicatorii de verificare ai obiectivelor proiectului sunt instrumente de măsurare, care fac

posibilă cuantificarea, în termeni SMART, a nivelului atins de obiectivele propuse în cadrul
proiectului, ca rezultat al implementării acestuia. Definirea şi aplicarea indicatorilor IVO permit de a
controla viabilitatea obiectivelor şi formează baza sistemului de monitorizare a proiectului. IVO
trebuie să fie măsurabili într-un mod sistematic şi posibili de obținut la un cost rezonabil.
Sursele de verificare (SV) sunt documente, rapoarte, sondaje, în general orice fel de surse
oficiale, locale sau centrale, unde putem găsi informaţiile necesare pentru identificarea IVO, fie
direct, fie prin procesare.
Definiţia IVO în termeni SMART înseamnă că indicatorii trebuie să fie:
(S) – specifici: furnizează informații despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv;
(M) – măsurabili: prezintă aspecte cantitative şi calitative specificate ale unui obiectiv, care
pot fi măsurate în unităţi de măsură cunoscute;
(A) – accesibili: posibil de găsit la un cost acceptabil, pentru a fi utilizate la verificarea
stadiului de atingere a obiectivelor proiectului;
(R) – relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului;
(T) – timp: încadraţi într-o perioadă de timp, care urmează să fie stabilit la momentul oportun.
Aceasta se referă la un anumit interval de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe
care îl verifică.
„Indicatori de verificare a obiectivelor” (IVO) înseamnă că oricine nu s-ar folosi de indicii
aceștea, întotdeauna va obține acelaș rezultat. Selecţia IVO este uşoară pentru schimbări cantitative,
dar nu la fel și pentru a găsi indicatorii pentru schimbările calitative.
Adesea este necesar de a identifica mai mul ți indicatori pentru un anumit obiectiv. Aceștea pot
furniza împreună informații complete referitoare la stadiul de îndeplinire al obiectivilui. Însă nu
trebuie să apelăm prea des la această metodă, deoarece ea conduce la depăşirea cheltuielilor alocate
pentru colectarea şi prelucrarea datelor.
IVO trebuie definiți încă din fazele de Identificare și Formulare ale ciclului de proiect, dar
uneori este nevoie ca ei să fie detaliați în faza de Implementare, când sunt disponibile mai multe
informații despre obiectivele proiectului (obiective generale, scop, rezultate), iar cerințele de
monitorizare devin mai clare.

3
 Indicatorii și Ciclul Proiectului
*Indicatorii regionali asigură
Managementul Ciclului
monitorizarea Proiectului
programului de
colaborare

Programare

*Evaluarea după *Discutarea

criteriul indicatorilor obiectivelor și
este eficientă, durabilă Evaluare&Control Identificare indicatorilor posibili
și obiecctivă, la fel ca și ajută la determinarea
experiența căpătată intereselor
Implementare Formulare

*Monitorizarea *Finisarea
compară cele Finan țare indicatorilor,
planificate cu determinarea
realizările reale (buget, supozițiilor,
1
elaborarea bugetului
  de activitate,
plan *Indicatorii ССT este baza planului de
rezultate) pentru a (Cantitate, Calitate,
efectua corectările monitorizare și
Timpul) +bugetul, bazat evaluare
necesare pe rezultate, oglindesc
eficiența cheltuielilor și
distribuirii resurselor

Fig. 5.1. Indicatorii verificabili ai obiectivelor (IVO) şi PCM

Figura de mai sus (vezi fig. 5.1) permite să înţelegem că rolul IVO nu se limitează doar la
monitorizare şi evaluare. Indicatorii joacă un rol important și în alte etape ale PCM.
Astfel, IVO trebuie să descrie consecinţele activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului. În
multe cazuri, este necesar să se definească mai mulţi parametri pentru aceleaşi obiective ale
proiectului. Acești parametri în suma lor furnizează informaţiile necesare cu privire la atingerea
obiectivelor proiectului.
În acelaşi timp, trebuie evitată utilizarea prea multor indicatori. IVO trebuie să fie
determinați pe parcursul fazelor de identificare şi de formulare, dar deseori apare necesitatea să se
stabilească mai detaliat specificul acestor indicatori pe parcursul implementării proiectului, când vor
fi disponibile informațiile suplimentare şi vor deveni mai evidente sarcinile monitorizării ulteroare.
Trebuie să asigurăm ca Indicatorii Verificabili ai Obiectivelor principale ale proiectului
(IVO) să oglindească efectul produs de proiect asupra grupului ţintă.
După ce IVO au fost formulați, este necesar să se stabilească mijloacele şi sursele pentru a
verifica acești indicatori. Astfel vom determina dacă într-adevăr un indicator sau altul poate fi
masurat cu cheltuieli minime de mijloace, timp şi efort. Sursele de verificare (SV) trebuie să includă:
1. Forma în care trebuie căutată informaţia privitor la IVO (de exemplu, rapoarte de
activitate, rapoarte financiare, rapoarte statistice oficiale, baze de date, documente specifice etc.);
4
 2. Instituția care poate furniza aceste informaţii (ex.: Agenția pentru Ocupare a Forței de
Muncă, Camera de Comerț și Industrie etc.);
3. Periodicitatea cu care trebuie furnizată informația (ex.: lunar, trimestrial, anual etc.).
Dacă este necesar, indicatorii pot fi incluși în activităţile proiectului, iar costurile asociate –
în bugetul proiectului.

Rapoarte de proiect Surse externe

Fig. 5.2. Surse probabile ale IVO

Cadrul Logic poate specifica:

1. Unde putem găsi IVO?
2. Cum putem găsi IVO?
3. Prin ce metode putem găsi IVO?
4. Ce avem pentru dobândirea IVO?
5. Cât ne va costa IVO?
Sursele de verificare externe – din afara proiectului, trebuie să fie estimate în prealabil după
așa criterii ca accesibilitatea, credibilitatea și relevanța. Volumul de muncă și costurile pentru
colectarea informațiilor pentru IVO ce urmează să fie alocate în timpul proiectului, trebuiesc
estimate, iar mijloacele necesare trebuie puse la dispoziția proiectului din timp.
Deseori există o dependență directă între uşurinţa căpătării sursei de informare (de exemplu,
usurința de colectare şi analiză a datelor) şi a costurilor, după cum vedem în figura de mai jos (vezi
fig. 5.3).
Dacă descoperim că nu există o sursă de testare pentru un IVO, sau ea necesită prea multe
mijloace pentru efectuarea testului, atunci trebuie s-o înlocuim cu alta mai „ieftină”.
În continuare în fața autorului proiectului apare întrebarea, cum să definească mijloacele și
cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului? În Matricea Logică a proiectului, la nivelul
liniei „Activități” casetele „Mijloace” și „Costuri” înlocuiesc IVO și sursele de verificare (SV).

5
 Adică la nivelul liniei „Activități” din Matricea Logică nu sînt descrise IVO și SV (ele vor fi
determinate mai târziu, când se va elabora graficul activităților), iar în locul lor se întroduc valorile
„Mijloace” și „Costuri”.

Alegerea surselor de informare

Cheltuieli

Revista eșantionului
concret

Interviuri cu
beneficiarii

Statistici curente
adaptate
Statistici
Documente curente

Rapoarte administrative
administrative

Gradul de comlexitate
Fig. 5.3. Relaţia dintre costurile şi complexitatea de colectare a datelor

Mijloacele sunt resursele umane, materiale și financiare necesare pentru derularea

activităţilor planificate şi de management ale proiectului, pentru a planifica mai exact cheltuielile și
resursele preconizate, iar toate activităţile şi obiectivele de management ale proiectului trebuie
formulate cât mai detaliat. Zona cea mai sensibilă sunt IVO legați de colectarea datelor.
Costurile reprezintă estimarea în termeni financiari a mijloacelor identificate (fonduri),
valoarea lor. Acestea trebuie să fie prezentate într-un format standard, care va specifica ce sumă a
donat organizația finanţatoare, ce sumă s-a întrodus prin co-finanțare, din bugetul local sau național,
după caz, a oricăror părți implicate, cum ar fi grupurile țintă, beneficiarii.
Astfel, este necesar să se elaboreze un plan de acţiune cât mai detaliat, pentru a determina cu
precizie înaltă costurile viitoare pentru realizarea proiectului. Aceasta va include atât cheltuielile
necesare pentru implementarea activităţilor de management ale proiectului, cât şi pentru colectarea
datelor despre IVO. Acest proces de estimare a costurilor trebuie finalizat la sfârșitul etapei de
formulare a proiectului.

5.4. Controlul final al calității Matricei Logice

După definirea mijloacelor şi costurilor, Matricea Logică este completată. Aceasta trebuie
revăzută pentru a verifica dacă:
- logica verticală este completă şi corectă;
- indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibile şi de încredere;
6
 - precondiţiile sunt realiste;
- supozițiile sunt realiste şi complete;
- riscurile sunt acceptabile;
- probabilitatea de succes este destul de mare;
- aspectele calitative au fost analizate şi, după caz, transpuse în activităţi, rezultate sau
supoziții;
- beneficiile justifică costurile;
- este nevoie de studii adiționale.
Această verificare trebuie efectuată mai întâi la sfârşitul seminarului de planificare, în timpul
de formulări ale proiectului, dar poate fi realizat și independent, de către alte persoane decât acelea
care au construit Matricea Logică, în special, funcţionari ai organizaţiilor donatoare sau altor
donatori. Figura 5.4 oglindește cum ar putea arăta Matricea Logică a proiectului nostru, ca exemplu.
În fine, Matricea Logică este completată şi împreună cu proiectul propriu-zis poate fi
înaintată organizaţiei finanţatoare, ca fiind o descriere succintă, dar completă a proiectului, care vă
permite să se vadă practic totul despre el, inclusiv:
1. Care sunt obiectivele proiectului;
2. Ce parametri pot determina rezultatele obţinute;
3. Ce surse de verificare a indicatorilor sunt utilizate;
4. Ce supoziții sau precondiții pot influența asupra proiectului şi-l pot duce la succes sau la
eșec.

Bibliografia

1. ”Managementul Ciclului de Proiect: Yet, Another Fad?” PCM Helpdesk, DG YIII 1993.
2. Danteş, Catalin (traducerea din limba engleză), Vertopeanu, Gabriel (completări şi
standartizarea studiilor de caz). Managementul ciclului de proiect: manual – Bucureşti. Blueprint
Iternaţional, 2003. ISBN 973-86539-1-6, p. 32-43.
3. Veveriţa, Ana-Maria et. al. Elaborarea proiectelor : Ghidul autorităţilor publice locale.
Chişinău : S.n., 2016. Tipogr. „Bons Offices”, 128 p. ISBN 978-9975-87-075-7.
4. Хрищев, Е.И. Инновационный менеджмент. - Ch.: Editura A.S.E.M., 2001, с. 253-283.
5. Пайпе, C. Проектный менеджмент: ускоренный курс: пер. с нем. – Изд-во «Дело и
Сервис», 2005, с. 113-119.

7
 Anexa 1 la tema 5

Studiu de caz: Euroturism – Matricea Logică (fără mijloace și costuri)

8
Fig. 5.4. Matricea Logică (fără mijloace și costuri)