Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Proiectul este considerat acceptabil dacă acesta aduce beneficii (are un efect pozitiv) grupului
ţintă pentru o perioadă lungă de timp, chiar şi după încheierea perioadei de implementare a
proiectului.
Anterior s-a constatat că multe proiecte au eşuat (n-au efectuat schimbări pozitive în situația
grupului ţintă), deoarece la elaborarea proiectelor date nu s-a ţinut cont sufucient de „factorii critici
de succes”. Astfel, chestiunea cu privire la calitatea proiectului se înaintează nu la finalizarea
proiectului, ci la toate etapele ciclului de proiect, începând cu faza de planificare.
Experienţa acumulată a demonstrat că durabilitatea beneficiilor proiectului şi percepţia de către
grupul ţintă a acestor beneficii depind de următorii factori:
1. Participarea beneficiarilor la proiect, sentimentul de proprietate al beneficiarilor asupra
proiectului – măsura în care grupurile ţintă și beneficiarii unui proiect sau program participă la
conceperea şi implementarea proiectului. Participarea activă a beneficiarilor şi grupurilor ţintă
asigură un sprijin ferm continuării lui și după încetarea finanţării proiectului sau programului de
către donatori;
2. Sprijinul politic – Calitatea politicii de dezvoltare la nivel naţional şi regional şi măsura în
care guvernul sprijină activitățile proiectului după încheierea perioadei de suport financiar acordat de
organizațiile finanţatoare (donatori) de proiect;
3. Utilizarea tehnologiilor corespunzătoare – dacă tehnologiile aplicate în proiect pot continua
să opereze pe termen lung (de exemplu, asigurarea cu piese de scimb și servicii de reparații pentru
echipamente, suficiența normelor de utilizare a acestora, capacitatea organizaţiilor locale de a
întreţine şi repara echipamentele în viitor);
4. Aspecte socio-culturale – cum ține cont proiectul de normele și obiceiurile socio-culturale
locale, și ce măsuri au fost întreprinse pentru a se asigura că toate grupurile beneficiare vor avea
acces corespunzător la serviciile și beneficiile proiectului pe parcursul şi după finalizarea acestuia;
5. Egalitatea şanselor pentru femei şi bărbaţi - cum ține cont proiecul de nevoile specifice şi
interesele femeilor şi bărbaţilor, dacă acesta va conduce la accesul echitabil şi durabil al femeilor şi
bărbaţilor la servicii şi infrastructură, cum va contribui proiectul la reducerea inegalităţii de şanse pe
termen lung;
6. Protecția mediului înconjurător - impactul proiectului asupra mediului, gradul în care
proiectul urmărește să protejeze, și nu să deteriorizeze mediul ambiant, și, prin aceasta, să sprijine
dezvoltarea durabilă;
1
7. Capacitatea instituțională și de management – abilitatea şi dedicația Contractantului de a
implementa cu succes proiectul sau programul, și după sfârşitul sprijinului financiar din partea
organizaţiilor donatoare;
8. Viabilitatea economică şi financiară a proiectului – dacă beneficiile de la proiect
compensează mijloacele cheltuite pentru implementarea lui, iar proiectul reprezintă o investiţie
profitabilă pe termen lung.
Natura şi importanţa relativă a acestor factori depinde de specificul proiectului. După luarea în
considerație a acestor aspecte ale calității pot apărea anumite modificări în concepția proiectului.
1. Participarea beneficiarilor Ce dovadă există că toate grupurile țintă și beneficiarii (care înclud deopotrivă femei și
bărbați) sprijină proiectul? Căt de activ sunt / vor fi ei implicati la elaborarea și implementarea
proiectului? A fost sau nu consultații cu grupul țintă? Căt de mult agreează și se angajează ei
înșiși în îndeplinirea obiectivelor proiectului?
2. Sprijinul politic Există o politică de dezvoltare sectorială / regională a Guvernului, coerentă și relevantă,
căreia să-i fie adresat proiectul / programul? Există dovada sprijinului suficient al autorităților
locale / centrale responsabile să pună în practică politica de sprijin și să aloce resursele
necesare (umane, financiare, materiale) în timpul implementării proiectului / programului?
3. Tehnologie corespunzătoare Există dovezi suficiente că tehnologiile alese pot fi utilizate la un cost acceptabil și că există
condițiile de folosire a acestora, în termeni de personal calificat, disponibil local la nivelul
utilizatorilor, în timpul implementării proiectului / programului și ulterior acestuia?
4. Protecția mediului Au fost identificate efectele dăunătoare asupra mediului, care pot rezulta din utilizarea
infrastructurii sau serviciilor (rezultatelor) generate de proiect? Au fost luate măsuri pentru
reducerea efectelor dăunătoare asupra mediului, dacă există, în perioada de implementare a
proiectului și ulterior acestuia?
5. Aspecte socio-culturale Elaborarea / implementarea proiectului se face conform normelor / atitudinilor socio-
culturale locale, ale grupurilor țintă / beneficiari vizate de proiect? Proiectul va promova o
distribuire echitabilă a rezultatelor proiectului către potențialii beneficiari?
6. Egalitatea de șanse dintre S-au luat măsuri prin care să se asigure că proiectul va răspunde deopotrivă nevoilor și
bărbați și femei intereselor femeilor și bărbaților, va conduce la accesul echitabil și de lungă durată al femeilor
și bărbaților la servicii și infrastructuri generate de proiect și va contribui la reducerea
inegalității de șanse pe termen lung?
7. Capacitatea instituțională și Sunt suficiente dovezi că autoritățile de implementare vor avea capacitatea și resursele
de management (umane și financiare) să asigure managementul eficient al proiectului / programului? Ce
măsuri au fost încorporate în proiect pentru a construi capacitatea necesară în timpul
implementării, în cazul în care aceasta lipsește?
8. Viabilitatea economică și Sînt suficiente dovezi că beneficiile socio-economice ale proiectului vor justifica costurile
financiară implicate în implimentarea proiectului și că proiectul prezintă cea mai viabilă cale de a se
autosusține financiar după implementarea proiectului, pe termen lung, și vor continua să
răspundă deopotrivă nevoilor / intereselor femeilor și bărbaților din grupurile țintă de
beneficiari?
2
Răspunzând consecutiv şi obiectiv la întrebările prezentate în tabelul de mai sus (vezi tabelul
5.1), autorul proiectului poate îmbunătăţi semnificativ caracteristicile de calitate ale proiectului.
5.3. Cum se identifică indicatorii de verificare a obiectivelor (IVO) și sursele de verificare (SV)
3
Indicatorii și Ciclul Proiectului
*Indicatorii regionali asigură
Managementul Ciclului
monitorizarea Proiectului
programului de
colaborare
Programare
*Monitorizarea *Finisarea
compară cele Finan țare indicatorilor,
planificate cu determinarea
realizările reale (buget, supozițiilor,
1
elaborarea bugetului
de activitate,
plan *Indicatorii ССT este baza planului de
rezultate) pentru a (Cantitate, Calitate,
efectua corectările monitorizare și
Timpul) +bugetul, bazat evaluare
necesare pe rezultate, oglindesc
eficiența cheltuielilor și
distribuirii resurselor
Figura de mai sus (vezi fig. 5.1) permite să înţelegem că rolul IVO nu se limitează doar la
monitorizare şi evaluare. Indicatorii joacă un rol important și în alte etape ale PCM.
Astfel, IVO trebuie să descrie consecinţele activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului. În
multe cazuri, este necesar să se definească mai mulţi parametri pentru aceleaşi obiective ale
proiectului. Acești parametri în suma lor furnizează informaţiile necesare cu privire la atingerea
obiectivelor proiectului.
În acelaşi timp, trebuie evitată utilizarea prea multor indicatori. IVO trebuie să fie
determinați pe parcursul fazelor de identificare şi de formulare, dar deseori apare necesitatea să se
stabilească mai detaliat specificul acestor indicatori pe parcursul implementării proiectului, când vor
fi disponibile informațiile suplimentare şi vor deveni mai evidente sarcinile monitorizării ulteroare.
Trebuie să asigurăm ca Indicatorii Verificabili ai Obiectivelor principale ale proiectului
(IVO) să oglindească efectul produs de proiect asupra grupului ţintă.
După ce IVO au fost formulați, este necesar să se stabilească mijloacele şi sursele pentru a
verifica acești indicatori. Astfel vom determina dacă într-adevăr un indicator sau altul poate fi
masurat cu cheltuieli minime de mijloace, timp şi efort. Sursele de verificare (SV) trebuie să includă:
1. Forma în care trebuie căutată informaţia privitor la IVO (de exemplu, rapoarte de
activitate, rapoarte financiare, rapoarte statistice oficiale, baze de date, documente specifice etc.);
4
2. Instituția care poate furniza aceste informaţii (ex.: Agenția pentru Ocupare a Forței de
Muncă, Camera de Comerț și Industrie etc.);
3. Periodicitatea cu care trebuie furnizată informația (ex.: lunar, trimestrial, anual etc.).
Dacă este necesar, indicatorii pot fi incluși în activităţile proiectului, iar costurile asociate –
în bugetul proiectului.
5
Adică la nivelul liniei „Activități” din Matricea Logică nu sînt descrise IVO și SV (ele vor fi
determinate mai târziu, când se va elabora graficul activităților), iar în locul lor se întroduc valorile
„Mijloace” și „Costuri”.
Revista eșantionului
concret
Interviuri cu
beneficiarii
Statistici curente
adaptate
Statistici
Documente curente
Rapoarte administrative
administrative
Gradul de comlexitate
Fig. 5.3. Relaţia dintre costurile şi complexitatea de colectare a datelor
După definirea mijloacelor şi costurilor, Matricea Logică este completată. Aceasta trebuie
revăzută pentru a verifica dacă:
- logica verticală este completă şi corectă;
- indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibile şi de încredere;
6
- precondiţiile sunt realiste;
- supozițiile sunt realiste şi complete;
- riscurile sunt acceptabile;
- probabilitatea de succes este destul de mare;
- aspectele calitative au fost analizate şi, după caz, transpuse în activităţi, rezultate sau
supoziții;
- beneficiile justifică costurile;
- este nevoie de studii adiționale.
Această verificare trebuie efectuată mai întâi la sfârşitul seminarului de planificare, în timpul
de formulări ale proiectului, dar poate fi realizat și independent, de către alte persoane decât acelea
care au construit Matricea Logică, în special, funcţionari ai organizaţiilor donatoare sau altor
donatori. Figura 5.4 oglindește cum ar putea arăta Matricea Logică a proiectului nostru, ca exemplu.
În fine, Matricea Logică este completată şi împreună cu proiectul propriu-zis poate fi
înaintată organizaţiei finanţatoare, ca fiind o descriere succintă, dar completă a proiectului, care vă
permite să se vadă practic totul despre el, inclusiv:
1. Care sunt obiectivele proiectului;
2. Ce parametri pot determina rezultatele obţinute;
3. Ce surse de verificare a indicatorilor sunt utilizate;
4. Ce supoziții sau precondiții pot influența asupra proiectului şi-l pot duce la succes sau la
eșec.
Bibliografia
1. ”Managementul Ciclului de Proiect: Yet, Another Fad?” PCM Helpdesk, DG YIII 1993.
2. Danteş, Catalin (traducerea din limba engleză), Vertopeanu, Gabriel (completări şi
standartizarea studiilor de caz). Managementul ciclului de proiect: manual – Bucureşti. Blueprint
Iternaţional, 2003. ISBN 973-86539-1-6, p. 32-43.
3. Veveriţa, Ana-Maria et. al. Elaborarea proiectelor : Ghidul autorităţilor publice locale.
Chişinău : S.n., 2016. Tipogr. „Bons Offices”, 128 p. ISBN 978-9975-87-075-7.
4. Хрищев, Е.И. Инновационный менеджмент. - Ch.: Editura A.S.E.M., 2001, с. 253-283.
5. Пайпе, C. Проектный менеджмент: ускоренный курс: пер. с нем. – Изд-во «Дело и
Сервис», 2005, с. 113-119.
7
Anexa 1 la tema 5
8
Fig. 5.4. Matricea Logică (fără mijloace și costuri)