Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Lansati aplicatia Microsoft EXCEL- foaia de lucru goala poarta denumirea de Book 1.
2. Recunoasteti elementele de baza ale ecranului: bara de meniuri, bara de accesorii, bara
de formatare, bara de formule, bara de titlu a documentului, fereastra documentului,
eticheta foii de lucru, bara de stare, antetul randului si al coloanei, barele de defilare
orizontala si verticala, celula activa.
3. Deplasati mouse-ul intr-o celula. Ce se observa pe bara de formule? In locul adresei
celulei A1 (in care se afla mouse-ul initial) este trecuta adresa noii celule. Cum a fost
obtinuta ceasta adresa tinand cont de antetul randului si coloanelor?
4. Introduceti datele a 10 prieteni in foaia de lucru activa ( in celula A1-numele si
prenumele, in B1- adresa, iar in C1- nr de telefon). Modificati dimensiunea coloanelor
astfel incat textul sa nu depaseasca liniile de separare (selectati coloana dorita
deplasand mouse-ul in antetul coloanelor, pe litera A –si trageti linia de separare a
coloanelor dintre A si B spre dreapta). Modificati in acelasi fel si dimensiunea
urmatoarelor doua coloane.
1 Guma 30 5000
2 Pix 60 3000
3 Creioane colorate-6 15 12000
4 Ascutitoare 20 7000
5 Marker 15 18000
6 Creion HB 40 1200
7 Caiet 48 file matem 25 3500
8 Caiet stud matem 20 6500
9 Bloc desen mare 15 8000
10 Bloc desen mic 12 6000
11 Folii transparente 50 1500
6. Formatati capul tabelului astfel: Arial, 12, ingrosat, centrat.
7. Calculati “pret fara TVA” folosind formula Nrbuc*Pret/buc. Pentru acesta in
celula E4 tastati semnul „=” semn ce specifica ca urmeaza un calcul si introduceti
formula (nu valorile si adresele celulelor) urmand pasii urmatori: clic pe celula B5,
semnul „*”, clic pe celula D5, enter. Aceasta va avea ca efect obtinerea rezultatului
in celula dorita.
8. Calculati in celula F5 valoarea “TVA” procedand in modul prezentat anterior, (nu
uitati de semnul „=”). Formula in cazul nostru va fi: F5 = E5 * 19%
9. Calculati “pret vanzare” cu formula: G5 = E5 + F5
10. Tinand cont ca nu am folosit valori numerice ci adresele celulelor, pentru a finaliza
calculele in tabel, trageti de coltul drepta jos al celulei E5, F5 si apoi G5.
11. Calulati TOTALUL GENERAL (suma celuleor G5:G15) folosind butonul de pe
bara standard. Plasati mouse-ul in celula G16 si folositi butonul mentionat mai sus,
dupa care selectati celulele ce vor intra in alcatuirea sumei, ENTER. Ati obtinut
rezultatul final.
12. Selectati celulele B16:F16 si folositi butonul de centrare si lipire celule, aflat pe
bara de formatare, intre aliniere la stanga si butonul pentru borduri.
13. Redenumiti foaia de calcul SHEET1 in COMANDA.
Aplicatia 3
In aplicatia de astazi vom folosi functii EXCEL, de aceea pentru o mai buna intelegere
exemplificam cele mai importante functii:
1.adunari si scaderi – SUM (ex. SUM(C2,C4, -C6) C2+C4-C6 )
2. inmultiri – PRODUCT (ex. PRODUCT(A1:A4,34) A1xA2xA3xA4x34)
3. restul impartirii intregi – MOD (ex. MOD(7,5) 2)
4. radacina patrata – SQRT (ex, SQRT(16)4)
5. inmultirea val. dintr-o col. cu cele corespunzatoare din alta col. si insumarea
produselor -SUMPRODUCT (ex. SUMPRODUCT(A1:A3,C1:C3) A1xC1 + A2xC2
+ A3xC3)
6. numararea valorilor care se gasesc intr-o zona – COUNT (ex. COUNT(A1:A4) 4)
7. valoarea maxima dintr-o zona – MAX (ex. MAX(4,9) 9)
8. valoarea minima dintr-o zona – MIN
9. rotunjirea unei valori zecimale la un numar de zecimale dat – ROUND (ex.
ROUND(43.256,2) 43.26)
10. trunchierea unei valori la un numar de zecimale dat – TRUNC (ex.
TRUNC(43.256,1) 43.2)
11. media aritmetica a valorilor din celulele selectate – AVERAGE (ex.
AVERAGE(B2:B7))
12. testarea unei relatii – functia IF cu sintaxa IF(expr. logica, val. pentru DA, val
pentru NU); exemplu: IF(B1>B2, “B1 este mai mare”, ‘B2 este mai mare”)
3. Calculati salariul mediu pentru fiecare salariat. Pentru aceasta folositi functia
AVERAGE. Clic pe celula F1-cea in care doriti sa fie afisat rezultatul, apoi alegeti
butonul de lipire functii fx sau folositi INSERTFUNCTION. Cautati in
CATEGORIES - cele mai recent utilizate functii, sau daca nu gasiti functia dorita in
aceasta lista folositi lista ALL; alegeti numele functiei - AVERAGE si OK. Se
deschide fereastra functiei AVERAGE pe ecran. In cazul in care nu puteti vizualiza
continutul tabelului, mutati fereastra tragand bara de titlu a ferestrei in alta pozitie a
ecranului. Selectati cu mouse-ul celulele ce intra in componenta mediei, apoi OK sau
ENTER.
4. Calculati total salarii pentru primul angajat asa cum ati aflat din aplicatia precedenta
si apoi completati restul tabelului tragand de coltul dreapta – jos al celulelor in care ati
facut calculele
5. In celula G9 calculati suma totala a salariilor (G1:G8), iar in F9 salariul mediu pe
firma folosind tot functia Average. In celula C9 calculati maximul dintre salariile pe
luna ianuarie folosind functia MAX, in D9 maximul pe luna februaie, in celula E9
maximul pe martie. Scrieti in celula B9: Maxim salarii
6. In celula B10 afisati: Minumul salariilor apoi calculati aceasta folosind functia MIN si
modul prezentat mai sus, in celulele C10, D10, E10.
7. Salvati documentul.
Aplicatia 4
Deci daca valoarea depusa este mai mica decat 3000000 atunci rezultatul va fi val
depusa+dobanda (dobanda fiind val depusa*45%), daca nu este mai mica decat
3000000 poate fi mai mare sau mai mica ca 6800000, deci este nevoie de inca un IF in
IF-ul initial: daca valoarea depusa este mai mica ca 6800000 atunci rezultatul va fi val
depusa+dobanda (dobanda fiind val depusa*50%), iar daca nu este mai mica decat
6800000 rezultatul va fi val depusa+dobanda (dobanda fiind val depusa*55%)
10. Salvati documentul si parasiti aplicatia.
Aplicatia 5
1. Deschideti aplicatia Microsoft Excel
2. Introduceti datele din urmatorul tabel stiind ca in concurs din cei doi candidati de pe
fiecare rand se stabileste un castigator. Fiecare candidat a sustinut doua probe pentru
care trebuie sa calculati media, iar castigatorul sa stabileste folosind functia IF(daca
media primului este mai mare decat a celui de al doilea, se afiseaza numele primului
candidat, daca nu numele celui de al doilea)
Fomatati tabelul folosind AUTOFORMAT si reprezentati grafic folosind o diagrama de tip coloana.
Pentru a reprezenta datele sub forma de diagrame trebuie sa fie selectata zona de date care vor face
obiectul diagramei apoi se activeaza INSERT CHART si se vor parcurge urmatorii pasi:
1) din rubrica CHART TYPE se selecteaza tipul dorit, iar din rubrica CHART SUBTYPE
varianta particularizata, apoi se activeaza butonul NEXT.
2) in DATA RANGE se precizeaza sursa datelor dupa care se genereaza graficul, iar in
rubrica SERIES modul in care se considera seriile, se activeaza butonul NEXT
3) se permite la acest pas introducerea titlului, a marimilor de pe cele 3 axe de coordonate,
afisarea scalelor pentru cele 3 axe, afisarea retelei de linii care indica nivelurile, afisarea
unei legende alaturi de grafic, afisarea valorilor in punctele cheie de pe grafic, afisarea sub
grafic a tabelelor, butonul NEXT.
4) selectarea modului de localizare a graficului, se afiseaza butonul FINISH care va
determina generarea graficului(graficul va fi plasat in foaia de calcul sau intr-o foaie noua)
7. Pentru a redimensiona un grafic se trage de colturile lui, iar pentru a modifica culorile,
efectele de umplere sau bordurile si etichetele utilizati butonul de FORMATARE
SUPRAFATA DIAGRAMA aflat pe bara CHART.
8. Plasati in antet numele dvs, data si ora la care ati realizat documentul
9. Prezentati grafic, folosind aplicatia Microsoft Excel, cursul monedei nationale
conform tabelelor alaturate, apoi formatati tabelele folosind AUTOFORMAT.
10. Pentru completarea automata a zilelor saptamanii folositi AUTOFILL (copierea in
celule invecinate a informatiei aflata intr-o lista predefinita sau definita de utilizator).
Deoarece zilele saptamanii au fost notate cu doar doua litere, creati aceasta lista
folosind TOOLSOPTIONSCUSTOMS LISTS, ADD, adaugati in lista: LU,
MA, MI, JO, VI. Pentru a folosi aceasta facilitate, scrieti LU in celula dorita, apoi
trageti de coltul dreapta jos al celulei peste celulele in care doriti sa apara informatia.
In cazul nostru se vor inscrie automat zilele saptamanii conform listei.
11. Reprezentarea grafica sa fie cat mai sugestiva (incercati mai multe varinate posibile si
alegeti ce care credeti ca prezinta cel mai bine diferentele de valori). Formatati apoi
dupa dorinta diagrama cu ajutotul Barei de instrumente: CHART
DOLAR SUA
Lu Ma Mi Jo Vi
Curs BNR 33011 33144 33124 33100 33100
Curs liber 33000 33100 33100 33070 33066
EURO
Lu Ma Mi Jo Vi
Curs BNR 32727 32480 32367 32243 32300
Curs liber 32450 32400 32300 32300 32287
15. Valorile inflatiei in perioada 1997-2000 nu vor fi reale, ci vor fi introduse in scop
didactic: fiecare cu 9 procente mai mari decat valoarea anului precedent. Pentru a face
sa apara numere cu valori crescute/scazute cu acelasi pas, se scriu numerele in primele
doua celule ale listei, se marcheaza aceasta zona si se trage cursorul de umplere, deci
treceti valoarea inflatiei anului 1997, ce va fi valoarea anului precedent + 9, adica
33, selectati celule ce contin diferenta (9), adica E2 si F2 si trageti cursorul de umplere
peste urmatoarele celule.
15. Reprezentati grafic valoarea inflatiei alegand un un grafic care sa prezinte cat mai
adecvat aceasta
16. Salvati documentul Grafice.xls
17. In foaia redenumita VALORI introduceti urmatorul tabel pornind din celula A3. Nu
uitati sa-l formatati!
Diagonala Tip monitor Valoare
15” ADI M500 , 70 KHz, 1280x1024 MPRII 100
CTX VL 500, 70 KHz, 1280x1024 MPRII 110
17” ADI M700 , 72 KHz, 1280x1024 MPRII 143
ADI M700 , 72 KHz, 1280x1024 TCO99 150
CTX VL 500, 70 KHz, 1280x1024 MPRII 152
CTX CT 1772PFVL 500, 72 KHz, 1280x1024 TCO99 157
19” CTX VL 950, 95 KHz, 1600x1200 TCO99 238
CTX EX950F, 97 Khz, 1600x1200 TCO99 310
21” CTX EX 1200 95 KHz, 1600x1200 TCO99 385
18. Pentru a introduce valoarea monetara inaintea valorilor numerice din coloana C,
selectati coloana si folositi FORMATCELLS, alegeti apoi din categoriile afisata in
NUMBER: simbol monetar (CURRENCY) si simbolul dorit - $ SUA.
19. In coloana D calculati valoarea in lei a monitoarelor. Pentru aceasta introduceti in
celula A1 textul: DOLAR, iar in A2 valoarea 35000 si folositi referinta absolute.
Adresa absoluta este acea parte a referintei de celula care nu se schimba in cazul
copierii sau mutarii formulelei pe care o contine. Pentru acesta se utilizeaza semnul
dolar ($) in fata partii de referinta care trebuie sa nu se modifice (sau automat prin
folosirea tastei F4)
In celula D4 introduceti semnul egal urmat de adresele celor doi termeni ce intra in
componenta calculului (folositi tasta F4 pentru referinta absoluta) (= C4*$A$2), apoi
trageti cursorul de umplere peste celulele ramase. Calculele sunt corecte?
13. Salvati documentul.
Aplicatia 6.