RINITA ALERGICĂ

= afecţiune nazală simptomatică indusă de inflamaţie IgE-mediată a mucoasei nazale datorită expunerii la alergen

Rinita alergică este o problemă globală de sănătate, cu incidenţă şi prevalenţă crescute (10-25% din populaţie)
 afectează calitatea vieţii bolnavilor, performanţele în procesele educaţionale şi productivitatea muncii pacienţilor,
 coexistă frecvent cu astmul, susţinându-se conceptul de sindrom de rinită alergică şi astm coexistent
 majoritatea bolnavilor de astm (70-90%) au simptome concomitente de rinită,
 10-49% din pacienţii cu rinită alergică au astm asociat
 Rinita alergică poate fi asociată cu conjunctivita şi rinosinuzita
 Rinita alergică este un factor de risc pentru dezvoltarea astmului,

 tratamentul corect al rinitei alergice controlează optim simptomele nazale,

 la pacienţii cu astm bronşic, rinita alergică netratată agravează astmul,
 tratamentul optim al rinitei alergice are efecte benefice asupra controlului simptomatologiei astmului coexistent.

Simptomele majore în rinita alergică sunt: prurit nazal, obstrucţie nazală, strănut şi rinoree apoasă. Simptomele
oculare de conjunctivită însoţesc simptomele nazale, mai ales în rinita alergică cu sensibilizare la polenuri. Unii
pacienţi acuză prurit faringian / palatinal şi otic, fatigabilitate, cefalee, anorexie, hiposmie sau anosmie.

Clasificarea actuală a rinitei alergice (conform ghidurilor internaţionale)

1
 Aeroalergenele implicate în etiopatogenia rinitei alergice sunt alergene aeropurtate.
Dintre cele de interior, cele mai importante sunt alergenele acarienilor din praful de casă, artropode de
dimensiuni mici invizibile cu ochiul liber, cu respiraţie tegumentară, din familia Pyroglyphidae. Ca acarieni din
praful de casă trebuie menţionaţi Dermatophagoides pteronyssinus şi Dermatophagoides farinae. Aceştia reprezintă
majoritatea speciilor de acarieni din praful de casă din zona temperată.
Alte alergene de interior sunt cele provenite din descuamaţiile epiteliale, secreţiile sebacee sau urina unor
animale mamifere, cum ar fi pisica (Felis domesticus), câinele (Canis familiaris) sau unele rozătoare.
Pot fi implicate şi alergene provenite de insecte, precum gândacul de bucătărie (Blattella germanica).
Praful de casă este de fapt amestec heterogen complex care conţine acarieni domestici (sursa cea mai
importantă de alergene), scuame umane şi de la animale de companie, fibre din covoare şi textile, resturi de insecte,
fungi, particule de nisip şi alte pulberi inerte.
Dintre fungii de interior trebuie amintiţi reprezentanţii ascomicetelor: Aspergillus fumigatus, Penicillium
notatum/chrysogenum, dar și Alternaria alternata, Cladosporium sp.
Fungii de exterior de tipul ascomicetelor Alternaria alternata şi Cladosporium herbarum tind să reprezinte
alergene sezoniere în zonele temperate şi sporulează în zile călduroase, uscate, cu vânt.
Aeroalergenele de exterior cele mai importante sunt însă polenurile.
În ţara noastră, sezonul polinic de arbori sau arbuşti timpurii din familia Betulaceae, de tipul mesteacănului
(Betula sp), arinului (Alnus glutinosa) sau alunului (Corylus avellana), este primăvara devreme.
Sezonul de polenizare al gramineelor (familia Poaceae), sălbatice sau cultivate este desfăşurat de la sfărşitul
primăverii până la mijlocul verii. Mai importante sunt: timoftică (Phleum pratense), firuţă (Poa pratensis), golomăţ
(Dactylis glomerata), iarbă de gazon sau zâzanie (Lolium perenne), viţelar (Anthoxanthum odoratum).
Sezonul polenului de buruieni, cum ar fi pelinariţa (Artemisia vulgaris) şi iarba pârloagelor sau floarea pustei
(Ambrosia elatior), din familia Asteraceae (Compositae) este vara târziu până toamna.
Explorarea alergologică în rinita alergică
Testarea cutanată alergologică este metoda standard pentru diagnosticul in vivo al sensibilizării alergice.
Testarea alergologică prick la aeroalergene este metoda de primă linie în detectarea hipersensibilităţii mediate
IgE la alergene inhalatorii. Rezultatele testării cutanate alergologice permit un diagnostic etiologic corect necesar
recomandării unor măsurilor optime de profilaxie a expunerii la aeroalergene, a riscurilor de reacţii la alte alergene
cu reactivitate încrucişată şi pentru indicaţia de imunoterapie specifică cu vaccinuri alergenice.
Metoda testării prick pe faţa anterioară a antebraţelor este cea mai utilă examinare alergologică pentru
sensibilizarea mediată IgE la alergene inhalate. Este simplă, rapidă şi ieftină, iar reacţiile adverse la testare sunt rare.
Metodele scratch sau prick-modificată cu ac hipodermic aplicat în unghi de 45-55° nu mai sunt recomandate
datorită penetrării cutanate variabile a alergenului.

2
 Metoda prick constă în aplicarea la nivelul feţei anterioare a antebraţelor (curăţate în prealabil cu vată
îmbibată în etanol) a picăturilor de extracte alergenice prin care se înţeapă pielea, fără a produce sângerare, cu
lanţete sterile de unică folosinţă (speciale pentru testarea prick) care permit penetrarea unei cantităţi foarte mici de
alergen în epiderm (de ordinul nanolitrilor).
Se utilizează truse pentru testare prick aprobate ca produse biologic de uz uman pentru teste alergologice in
vivo. Testarea cutanată prick conform noilor recomandări europene ale Global Allergy and Asthma European
Network se realizează cu mai multe tipuri de extracte alergenice:
- acarieni din praful de casă din familia Pyroglyphidae (importane aeroalergene de interior):
Dermatophagoides pteronyssinus şi
Dermatophagoides farinae;
-epitelii de animale de companie:
pisică (Felis domesticus),
câine (Canis familiaris) şi
-alergene din insecte și anume
gândac de bucătărie (Blattella germanica);
-fungi ascomicete:
Alternaria alternata (tenuis),
Cladosporium herbarum,
Aspergillus fumigatus,
-polen de arbori/arbuști:
Betulaceae: mesteacăn european Betula alba (verrucosa), alun (Corylus avellana), arin (Alnus glutinosa);
frasin (Fraxinus excelsior) sau măslin (Olea europea); platan (Platanus vulgaris);
Cupressaceae: chiparos (Cupressus sempervirens);
-polen de graminee (Poaceae) amestec 5 graminee: timoftică (Phleum pratense), firuţă (Poa pratensis),
golomăţ (Dactylis glomerata), iarbă de gazon (Lolium perenne), viţelar (Anthoxanthum odoratum);
-polen de buruieni din familia Asteraceae:
pelinariţă (Artemisia vulgaris),
iarba pârloagelor sau floarea pustei (Ambrosia artemisiifolia var. elatior)
-polen de buruieni din familia Urticaceae: paracherniţă (Parietaria officinalis).
Polenurile plantelor menţionate mai sus sunt importante aeroalergene de exterior în Europa.

Se utilizează soluţii de control pozitiv (histamină clorhidrat 10 mg/mL) şi control negativ (soluţie salină
glicerinată fenolată). Extractele alergenice utilizate pentru testarea cutanată alergologică sunt stabilizate şi au control
de calitate.

3
 Interpretarea testelor cutanate prick se face măsurând diametrul papulelor în mm şi apreciind eritemul
înconjurător. Vechea evaluare de la 0 la ++++ nu mai este recomandată. Se determină diametrul papulei (dacă
papula nu este concentrică se calculează media dintre diametrul maxim, exclusiv pseudopodele, şi diametrul
perpendicular). Un test prick este considerat pozitiv când diametrul papulei este ≥ 3 mm faţă controlul negativ, ceea
ce reflectă prezenţa IgE alergen-specifice. Dimensiunile eritemului înconjurător papulei nu sunt utilizate ca etalon
de evaluare a gradului sensibilizării alergice.
Contraindicaţiile testării cutanate la aeroalergene sunt reprezentate de simptome alergice acute sau perioadă
evolutivă severă a bolii (astm necontrolat), dermografism sever şi afecţiuni dermatologice extinse (ihtioză, psoriazis,
eczeme acute sau cronice), afecţiuni cardiovasculare care contraindică utilizarea adrenalinei, tratament cu beta-
blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, inhibitori de monoaminoxidază, risc crescut de
anafilaxie la testarea cutanată sugerat anamnestic, istoric de anafilaxie la un alergen de testat (de exemplu latex,
epitelii de cal), afecţiuni severe cu alterarea răspunsurilor imune (imunodeficienţe, afecţiuni autoimune, neoplazice),
afecţiuni sistemice severe, infecţii febrile, sarcina, vârstele extreme şi pacienţii necooperanţi din motive psihice şi
fizice.
Efecte adverse la testarea cutanată prick sunt rare, dar nu pot fi excluse nici chiar după o anamneză detaliată
şi o tehnică aplicată corect. La pacienţii cu sensibilizare crescută pot apărea reacţii locale extinse la locul testării
prick sau reacţii sistemice uşoare sau moderate, iar în cazuri extreme chiar anafilaxie severă. De aceea testele
cutanate alergologice nu se efectuează decât de către medici specialişti în Alergologie şi Imunologie Clinică, cu
experienţă în diagnosticul precoce şi tratamentul corect al anafilaxiei, timpul de urmărire a pacientului după testarea
prick fiind de 30 minute necesare monitorizării pentru reacţii adverse potenţial severe, iar în caz de grad crescut de
hipersensibilitate 45-90 de minute. Trusa de urgenţă pentru tratamentul anafilaxiei trebuie să fie rapid accesibilă.

Planul terapeutic al pacienţilor cu rinită alergică cuprinde:

• măsuri de profilaxie pentru reducerea expunerii la alergenul sau alergenele incriminate (în măsura posibilităţilor),
• tratament farmacologic (în funcţie de severitate),
• imunoterapie cu vaccinuri alergenice (imunoterapie specifică cu extracte alergenice), în cazuri selecţionate
(indicaţie de specialitate), încadrate armonios într-un plan educaţional individualizat.

Măsuri profilactice pentru reducerea expunerii la alergene

Profilaxia expunerii la aeroalergene este prima treaptă în asistenţa medicală a bolnavilor care suferă de rinită
alergică, iar rolul medicului specialist în alergologie şi imunologie clinică este fundamental.

În plus se recomandă evitarea expunerii la iritanţi, în special la fum de ţigară, prin fumat activ sau pasiv.

4
 Farmacoterapia rinitei alergice
Medicamentele care pot fi utilizate în tratamentul rinitei alergice sunt: antihistaminicele H1, corticosteroizii
intranazali, decongestionantele nazale, cromonele şi anticolinergicele intranazale, şi, rareori, pentru formele severe,
refractare la celelalte tratamente, corticosteroizii sistemici, cură scurtă. Antileucotrienle au proprietăţi
antiinflamatoare şi pot fi administrate în tratamentul rinitei alergice conform ghidurilor internaţionale.

5
Antihistaminicele H1 orale au efecte superioare antihistaminicelor topice intranazale asupra pruritului nazal, şi
efecte similare asupra strănutului, rinoreei apoase şi obstrucţiei nazale. Administrarea orală a antihistaminicelor H1
are beneficii terapeutice adiţionale în ameliorarea simptomelor de conjunctivită şi urticarie, care pot fi asociate.
• Antihistaminicele H1 orale sedative, de primă generaţie, sunt neselective şi produc sedare, somnolenţă şi alte
efecte deprimante asupra sistemului nervos central, alterează performanţele psihomotorii şi cognitive, în special
procesul de învăţare şi condusul autovehiculelor. Trebuie menţionat că efectele adverse nu sunt întotdeauna
percepute de pacient şi că efectele deprimante centrale sunt potenţate de alcool, şi medicamente anxiolitice,
hipnotice sau antidepresive. Antihistaminicele H1 orale de primă generaţie nu sunt recomandate la pacienţii cu rinită
alergică deoarece: au selectivitate slabă, pot induce tahifilaxie, au durată scurtă de acţiune, necesitând aministrarea
de mai multe ori pe zi, au efecte adverse sedative şi anticolinergice, au raport risc / beneficiu nefavorabil.
Sedarea nu înseamnă numai somnolenţă, ci şi afectarea vigilenţei şi a funcţiilor cognitive şi psihomotorii.
Antihistaminicele sedative afectează pe lângă starea de vigilenţă, şi parametri ai atenţiei şi memoriei, iar efectele
sedative se menţin şi în ziua următoare, chiar dacă au fost administrate seara la culcare.

• Antihistaminicele H1 nesedative sunt indicate pentru tratamentul optim al rinitei alergice.

Dintre antihistaminicele H1 de a doua generaţie menţionăm: loratadina, desloratadina (metabolit activ al loratadinei)
cetirizina, levocetirizina (enantiomer activ al cetirizinei), fexofenadina (metabolit activ al terfenadinei), bilastina.
Loratadina poate fi eliberată fără prescripţie medicală. În rinita alergică se administrează oral (comprimate de
10 mg sau sirop cu 1 mg/mL pentru copii) astfel: 10 mg o.d. la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârste între 2-12 ani cu
greutate peste 30 kg; 5 mg o.d. la copii cu vârste între 2-12 ani cu greutate sub 30 kg.
Desloratadina se administrează p.o. în rinita alergică astfel: la adulţi şi adolescenţi peste 12 ani în doză de 5 mg
o.d., la copii cu vârste între 6-11 ani în doză de 2,5 mg o.d., la copii de 1-5 ani 1,25 mg o.d. Desloratadina se
prezintă sub formă de: comprimate filmate de 5 mg, liofilizat oral 5 mg, comprimate orodispersabile de 2,5 mg şi 5
mg şi soluţie orală 0,5 mg/mL pentru copii.
Cetirizina se poate administra p.o. sub formă de comprimate cu 10 mg sau picături orale din soluţie cu 10
mg/mL, la adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani: 10 mg o dată pe zi sub forma a 20 picături sau 1 cp; la copii
cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani: 5 mg de două ori pe zi sub forma a 10 picături de două ori pe zi; iar la copii cu
vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani: 2,5 mg de două ori pe zi sub forma a 5 picături de două ori pe zi.
Levocetrizina se administrează p.o. la adulţi şi adolescenţi ≥ 12 ani: 5 mg (20 picături orale sau 1 cp) o.d.; la
copii 6 -12 ani: 5 mg (20 picături orale sau 1 cp) o.d.; iar la copii 2-6 ani: 1,25 mg (5 picături orale) b.d.
La adulţi şi copii cu vârsta de 12 ani şi peste, doza recomandată de bilastină este de 20 mg o.d., iar pentru
fexofenadină este de 120 mg o.d. în rinita alergică.
Perioada de tratamentul depinde de tipul, durata şi evolutia simptomatologiei.

6
Antihistaminicele H1 orale nesedative din a doua generaţie sunt eficiente pe simptomele mediate de histamină
încluzând rinoreea apoasă, strănutul, pruritul nazal şi simptomele ocular, au beneficiu terapeutic instalat rapid (20
minute - 2 ore), au durată lungă de acţiune (până la 24 ore), permiţând administrarea o.d., ameliorează semnificativ
calitatea vieţii pacienţilor, previn simptomele asociate expunerii ocazionale la alergen, în cazul tratamentului regulat
la pacienţii cu rinită alergică intermitentă şi persistentă, pot fi asociate corticoterapiei topice intranazale la unii
pacienţi cu rinită alergică, în funcţie de severitatea simptomelor.
Antihistaminicele de generaţia a doua nu au efecte adverse anticolinergice. Loratadina, desloratadina, levocetirizina,
bilastina, fexofenadina nu au efecte adverse asupra sistemului nervos central. Loratadina, desloratadina, cetirizina,
levocetirizina, fexofenadina, bilastina nu au efecte adverse cardiovasculare semnificative clinic.

Antihistaminice H1 topice intranazale

Azelastina şi levocabastina cu administrare i.n. au instalare rapidă a efectului (sub 15 minute) şi eficacitate similară
antihistaminicelor H1 orale, dar acţiunea este limitată la nivelul mucoasei nazale. Azelastina se poate administra i.n.
cu spray nazal apos cu 140 mcg/puf, în doză de 140 mcg/nară b.d. (560 mcg/zi). Azelastina poate produce uneori
senzaţie de gust amar. Antihistaminicele selective H1 topice oculare (azelastină, levocabastină, emedastină)
administrate sub formă de instilaţii în sacul conjunctival, pot fi folosite în tratamentul conjunctivitei alergice.
Există și preparact comercial cu asociere de azelastină cu fluticazonă propionat, care poate fi administrat în rinita
alergică la adulţi şi adolescenţi (în vârstă de 12 ani şi peste această vârstă) în doză de o doză în fiecare fosă nazală de
două ori pe zi (o doză din spray nazal eliberează azelastină 137 mcg şi propionat de fluticazonă 50 mcg).

Corticosteroizi topici cu administrare intranazală

• Glucocorticosteroizii administraţi intranazal reprezintă cea mai eficientă medicaţie disponibilă actual pentru
tratamentul rinitei alergice. Datorită acţiunii lor antiinflamatoare potente reprezintă farmacoterapia de primă linie în
tratamentul rinitei alergice persistente moderat-severe. Se administrează i.n. de obicei cu spray nazal apos, dar este
posibilă şi administrarea cu dispozitiv cu pulbere uscată. Pot fi administraţi concomitent cu antihistaminice H1.
• Eficienţa corticosteroizilor i.n. se bazează pe activitatea lor locală cu realizarea unei concentraţii eficiente la
nivelul mucoasei nazale şi risc minim de efecte adverse sistemice. Mecanismul prin care controlează procesul
inflamator alergic implică legarea de receptorul specific intracelular şi modularea expresiei genice, în special prin
interacţiunea cu o serie de factori de transcriere (transrepresie). Este redusă eliberarea mediatorilor proinflamatori,
cum ar fi unele citokine, chemokine, şi infiltratul celular inflamator la nivelul mucoasei nazale, în special cu celule
prezentatoare de antigen, limfocite T şi eozinofile. Astfel corticosteroizii nazali reduc hiperreactivitatea nazală şi
atenuează semnificativ inflamaţia la nivelul mucoasei nazale.
• Efectele terapeutice ale corticosteroizilor i.n. apar în 6-12 ore de la administrare, dar obţinerea eficacităţii
maxime poate necesita până la câteva zile sau săptămâni de tratament.

7
 • Administrarea i.n. regulată este eficientă în ameliorarea rinoreei, a strănutului, a obstrucţiei nazale (în special)
şi mai puţin a pruritului. În plus ameliorează simţul olfactiv, îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi ameliorează
performanţele lor profesionale. Eficienţa corticosteroizilor intranazali este superioară antihistaminicelor H1 sau
cromoglicatului disodic cu administrare topică. Corticosteroizii intranazali de generaţie nouă (mometazona furoat,
fluticazona furoat) controlează efficient şi simptomele ocular, în special prin atenuarea reflexului nazo-ocular.
• Glucocorticosteroizii de generaţie mai veche care pot fi administraţi topic intranazal sunt beclometazona și
budesonida. Beclometazona dipropionat poate fi administrată i.n. cu spray nasal cu 100 mcg/puf la adulţi şi copii
peste 6 ani în doză de 200 mcg pe nară (2 pufuri) o.d.; la copii se poate considera şi o schemă de administrare
fracţionată, respectiv 100 mcg (1 puf) pe nară b.d. Budesonida se poate administra la adulţi şi copii peste 6 ani cu
spray nazal apos (cu 32 mcg/doză), iniţial 64 mcg o.d. (1 puf pe nară o dată pe zi), dozele maxime fiind la adulţi şi
adolescenţi peste 12 ani de 256 mcg o.d. şi la copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani de 128 mcg o.d.
Mometazona furoat, glucocorticosteroid de ultimă generaţie cu afinitate de legare crescută la receptorul
intracitoplasmatic de glucocorticoid are un profil de siguranţă foarte bun la administrarea de lungă durată, datorită
biodisponibilităţii sistemice neglijabilă (sub 0,1%). Forma de prezentare este de spray nazal cu 50 mcg /doză.
Mometazona furoat se administrează i.n. în rinita alergică la adulţi şi copii peste 12 ani: 100 mcg/nară o.d. (2
pulverizări/nară o dată pe zi, 200 mcg/zi), la adult, doza poate fi crescută la 100 mcg/nară b.d. (400 mcg/zi) în
condiţii de control suboptim sau redusă la 50 mcg/nară o.d. după ce a fost obţinut controlul simptomelor; iar în rinita
alergică la copii 6-11 ani: 50 mcg/nară o.d. (1 pulverizare/nară o dată pe zi, 100 mcg/zi).
Fluticazona furoat este indicată în rinita alergică la adulţi şi adolescenţi >12 ani: doza de iniţiere recomandată
pentru tratamentul simptomelor este de 55 mcg/nară o.d. sau 2 pulverizări/nară o dată pe zi, pentru beneficiu
terapeutic maxim se recomandă administrarea regulată, după un orar fix; doza de întreţinere poate fi redusă în
condiţiile menţinerii controlului simptomelor la: 27,5 mcg/nară o.d. (55 mcg/zi) sau 1 pulverizare/nară o dată pe zi.
În rinita alergică la copii 6-11 ani, pentru fluticazona furoat doza de iniţiere recomandată pentru tratamentul
simptomelor: 27,5 mcg/nară o.d. (55 mcg/zi) sau 1 pulverizare/nară o dată pe zi, iar doza de întreţinere poate fi
crescută la 55 mcg/nară o.d. (110 mcg/zi) sau 2 pulverizări/nară o dată pe zi, dar după obţinerea unui control adecvat
al simptomelor se recomandă reducerea dozei la 27,5 mcg/nară o.d. (55 mcg/zi) sau 1 pulverizare/nară o dată pe zi.
• Corticosteroizii topici nazali sunt bine toleraţi, efectele adverse sunt ocazionale şi uşoare ca severitate.
Preparatele cu corticosteroizi de generaţie nouă, cum ar fi fluticazona furoat şi mometazona furoat pot fi utilizate în
tratamentul de lungă durată, fără să inducă atrofia mucoasei nazale. Aceste preparate moderne cu corticosteroizi
nazali nu au efect semnificativ asupra funcţiei axului hormonal hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian la doze
terapeutice. Dozele terapeutice de fluticazonă, mometazonă şi budesonid nu afectează creşterea copiilor cu rinită
alergică. La aceştia este de luat însă în consideraţie administrarea concomitentă a corticoizilor inhalatori.

8
 Corticosteroizi sistemici
• Curele scurte de corticoterapie orală pot fi utile pentru simptomele severe, refractare la tratamentele uzuale,
dar fără a fi repetate la intervale mai mici de trei luni.
• Injecţiile i.m. cu suspensii depot de corticosteroizi trebuie evitate, putând induce inclusiv atrofie tisulară la
locul administrării. Administrarea locală de preparate cortizonice retard sub formă injectabilă în cornetele nazale nu
este nici ea recomandată, deoarece au fost raportate efecte adverse severe, inclusiv orbire.
Stabilizatorii membranei mastocitare
• Inhibitorii degranulării mastocitare sau antidegranulantele mastocitare acţionează ca agenţi stabilizatori ai mai
multor tipuri de celule, în principal a mastocitelor. Cromonele (cromoglicatul sodic, nedocromilul sodic) au efecte
antialergice şi antiinflamatoare nesteroidiene. Eficacitatea cromonelor la administrare i.n. în rinita alergică este
inferioară antihistaminicelor H1 sau a corticosteroizilor topici, iar durata de acţiune este mai scurtă. Complianţa la
tratament este net redusă, în special pentru cromoglicatul sodic, datorită administrării de mai multe ori pe zi.
Decongestionante nazale
• Decongestionantele intranazale sunt foarte eficiente în tratarea obstrucţiei nazale, debutul acţiunii este mai
rapid, eficacitatea este mai mare, iar efectele adverse sunt mai reduse, comparativ cu cele administrate oral.
Administrarea prelungită (peste 10 zile) a alfa-agoniştilor induce tahifilaxie, congestie nazală rebound şi rinită
medicamentoasă, ceea ce limitează durata tratamentului de obicei la 5-7 zile.
Anticolinergice topice
• Eficienţa clinică a agenţilor anticolinergici cu administrare locală intranazală constă doar în ameliorarea rapidă
a rinoreei apoase anterioare din rinita persistent. Bromura de ipratropium se poate administra i.n.
Antileucotriene
• Antileucotrienele administrate oral, cum ar fi montelukast, au efecte benefice în rinita alergică, la bolnavii cu
rinită alergică sezonieră, rinită şi astm bronşic coexistent, în special indus de aspirină.
Montelukast sodic se prezintă sub mai multe forme farmaceutice: comprimate filmate de 10 mg pentru adulţi şi
adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste, comprimate masticabile de 5 mg pentru copii şi adolescenţi cu vârstă
cuprinsă între 6 şi 14 ani, comprimate masticabile de 4 mg pentru copii cu vârstă cuprinsă între 2 şi 5 ani, granule de
4 mg pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 5 ani. Doza zilnică de montelukast se administrează p.o. o dată pe
zi seara la culcare (o.n.) şi este de: 1 comprimat de 10 mg o.n. la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste,
1 comprimat masticabil de 5 mg o.n. la copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, 1 comprimat masticabil de 4 mg
o.n. la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani,1 plic cu granule a 4 mg o.n. la copii cu vârste între 6 luni şi 5 ani.
Prescurtări:
p.o. = per os (oral); i.n. = intranazal; mcg = micrograme, p.r.n. = la nevoie;
o.d. = o dată pe zi; b.d. = de două ori pe zi; t.d.s = de trei ori pe zi; q.d.s. = de patru ori pe zi;

9
 Imunoterapia alergenică (imunoterapia cu extracte alergenice)
Este recomandată la pacienţii suferind de rinită cu mecanism mediat IgE, demonstrat prin testare cutanată
alergologică pozitivă şi/sau IgE specifice serice, la care s-a documentat anamnestic sau prin teste de provocare că
sensibilizarea specifică este implicată în producerea simptomelor.
Pacienţii alergici trebuie să fie atent selecţionaţi (cu monosensibilizări sau spectru limitat de sensibilizări)
pentru a obţine hiposensibilizarea specifică (ameliorarea simptomelor care apar la expunerea naturală la alergenul
cauzal). Imunoterapia alergen-specifică timp de 3-4 ani poate induce remisiunea prelungită a simptomelor rinitei
alergice şi poate modifica cursul natural al afecţiunii alergice.
Prescrierea imunoterapiei cu vaccinuri alergenice se realizează doar de către medici specialişti în alergologie
şi imunologie clinică.
 Imunoterapia cu vaccinuri alergenice administrate injectabil subcutanat (SIT) poate fi recomandată la copii
şi adulţi cu rinită alergică persistentă cu sensibilizare la acarieni din praful de casă sau sezonieră cu
sensibilizare la polenuri.
 Raportul beneficiu/risc trebuie luat în consideraţie în toate cazurile.
 Administrarea SIT se efectuează doar în condiţii de pregătire şi dotare corespunzătoare pentru asistenţa
reacţiilor anafilactice, cu monitorizarea atentă corespunzătoare după administrarea vaccinului.
 Precauţii speciale trebuie avute în vedere la bolnavii cu rinită alergică şi astm concomitent.
 Imunoterapia cu vaccinuri alergenice administrate sublingual (SLIT) este o alternativă la SIT pentru rinita
alergică cu sensibilizare la acarieni din praful de casă sau polenuri.
 SLIT are avantaje din punct de vedere al profilului de siguranţă, al complianţei şi al mecanismelor de acţiune
imunologice complexe prin abordarea mucoasei orală ca organ tolerogenic.
 Imunoterapia alergen-specifică poate fi introdusă precoce în schema terapeutică pentru rinita alergică
asociată măsurilor profilactice, posibil şi ca tratament combinat cu farmacoterapia.

Imunoterapia alergenică sublinguală (sublingual allergy immunotherapy, SLIT) în alergia la polen, cu

eficienţă şi avantaje dovedite din punct de vedere al profilului de siguranţă, constă în administrarea neinvazivă de
extracte alergenice, sub formă de preparate lichide sau tablete rapid orodispersabile, la nivelul mucoasei orale
sublinguale, la pacienţi atent selecţionaţi cu hipersensibilitate mediată IgE la polen dovedită, pentru a obţine
ameliorarea simptomelor care apar la expunerea naturală la alergenul cauzal, mucoasa orală fiind un loc natural de
obţinere a toleranţei imunologice. Imunoterapia alergenică are potenţialul de modifica cursul natural al alergiilor
respiratorii şi a fost dovedită ca eficientă pentru rinoconjunctivita alergică şi astmul alergic.

10