UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul de Medicină preventivă

Disciplina de igienă

Ș eful Disciplinei,
dr. hab. șt. med., prof. univ.
Ion Bahnarel

Referat
“Ce trebuie să cunoască medicul despre valurile de că ldură și
frig?”

Elaborat:Buzuleac Ana-Biatrice, M 1915

Controlat: Că tă lina Croitoru,
dr. șt. med., conf. univ.

Nota:

CHIȘINĂU, 2021
 Introducere
Temperatura aerului constituie principalul element al vremii şi climei. La râ ndul ei, temperatura aerului
influenţează şi determină alte elemente, procese şi fenomene meteorologice, contribuind la descrierea stă rii
timpului şi climei. Multe studii epidemiologice au furnizat dovezi pentru asocierea dintre temperatura mediului
ambiant și rezultatele mortalită ții.

Deși există consens în râ ndul cercetă torilor că atâ t temperaturile extrem de reci, câ t și cele extrem de calde
afectează să nă tatea, importanța lor relativă este o chestiune de dezbatere actuală și alte detalii ale asociației
ră mâ n neexplorate. Temperaturile ridicate și scă zute au fost asociate cu un risc crescut pentru o gamă largă de
cauze cardiovasculare, respiratorii și alte cauze, sugerâ nd existența mai multor că i biologice. Temperatura
ambiantă reprezintă un factor de risc important și sunt necesare investigații suplimentare pentru a întă ri
înțelegerea efectele asociate asupra să nă tă ții. Se consideră că schimbă rile climatice au un impact mare asupra
să nă tă ții umane. S-a observat că vremea caldă poate afecta tonusul și structura vaselor de sâ nge prin interferența
cu o varietate de factori biologici, cum ar fi sintetizarea oxidului nitric, producerea de citokine și inflamația
sistemică . Impactul schimbă rilor climatice asupra să nă tă ții umane este o preocupare serioasă . În special,
schimbă rile în frecvența și intensitatea valurilor de că ldură și a vră jilor de frig sunt de mare relevanță în ceea ce
privește mortalitatea și morbiditatea. Acest lucru demonstrează nevoia urgentă de sisteme fiabile de avertizare
timpurie pentru a ajuta autorită țile să se pregă tească și să ră spundă la situații de urgență .

Temperaturile extreme reprezintă o amenințare pentru să nă tatea umană și sunt asociate cu o creștere a
mortalită ții în râ ndul segmentelor vulnerabile ale populației. Baza fiziologică pentru efectele negative ale că ldurii
asupra să nă tă ții sunt bine cunoscute și documentate, precum și mulți factori determinanți sociali și de mediu ai
factorilor de mortalitate și vulnerabilitate asociați că ldurii. Expunerea la temperaturi ridicate ale mediului poate
duce la stres termic; problemele de să nă tate ușoare pâ nă la moderate legate de că ldură includ erupții cutanate,
edem de că ldură , sincopă de că ldură , crampe de că ldură și epuizare de că ldură . Eșecul termoreglatorului ulterior
și reglarea afectată a ră spunsurilor inflamatorii și de stres facilitează progresul de la stresul de că ldură la lovitura
de că ldură și contribuie la severitatea leziunii tisulare . Cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele foarte în
vâ rstă și cele cu boli cronice selective , condiții preexistente sau comorbidită ți . Temperaturile medii scă zute de
iarnă și expunerea la vreme rece s-au dovedit a fi semnificativ asociate cu o varietate de rezultate negative asupra
să nă tă ții, inclusiv niveluri ridicate de morbiditate și mortalitate cardiovasculară , respiratorie, cerebrovasculară și
în mod specific ischemia miocardică , infarctul miocardic și moartea subită . Expunerea la temperaturi scă zute
poate provoca multe efecte fiziologice, inclusiv o creștere a tensiunii arteriale, a colesterolului din sâ nge, a
ritmului cardiac, a fibrinogenului plasmatic, a vâ scozită ții trombocitelor și a vasoconstricției periferice.
Populațiile vulnerabile pe timp de iarnă rece sunt persoanele în vâ rstă , rurale și, în general, populațiile care
tră iesc în climă moderată de iarnă . Stresul la frig are un impact considerabil asupra mortalită ții, comparabil cu
amenințarea pentru să nă tatea publică reprezentată de valurile de că ldură .
 Materiale și metode
În lucrarea dată au fost utilizate bazele de date PubMed și US National Library of Medicine National
Institutes of Health (PMC). Metoda de studiu este cea descriptivă .
Am efectuat că ută ri pe PubMed și PMC în literatura articolelor publicate pană în 2020, utilizand ca cuvinte
cheie : valuri de că ldură , valuri de frig, temperatură , climă , caniculă .
Criteriile de includere:
 Platforme cu informații veridice;
 Surse de încredere;
 Publicații realizate în cadrul universită ților, laboratoarelor, centriloc clinico-diagnostici.
Criterii de excludere:
 Surse nesigure;
 Platforme informative care nu au nici o legă tura cu titlul lucră rii;
 Platforme neacreditate.

Rezultate
Republica Moldova este situată în regiunea climatică temperată , într-o arie continentală , asupra că reia
circulă valuri de că ldură atâ t și de frig în perioadele corespunză toare a anului. După temperaturile medii ale
lunilor cele mai calde (iulie si august), cele mai intense încă lziri sunt cele ≥ 25°C; după temperaturile maxime
absolute (lunare, sau anuale), sunt cele care au depă şit 30°C (zile tropicale) si chiar mai mult (≥33°C, zile
caniculare), iar dupa temperaturile minime nocturne, cele de ≥ 20°C (nopţi tropicale). In ultimul secol, în
Moldova, au existat numeroase situaţii în care temperaturile maxime absolute au depaşit 30°C în lunile cele mai
calde ale anului (iulie, august) şi chiar din mai pînă în septembrie.

Notă : Boian I. Valurile de că ldură și singularită țile termice pozitive în Republia Moldova 2010.
 Toate fenomenele climatice cu efecte negative, care se produc in semestrul rece al anului au o tră să tură
comună si anume existenţa temperaturilor negative ce le generează si le întreţin. În suita riscurilor climatice din
semestrul rece al anului se includ si valurile de frig şi singularită ţile termice negative, materializate prin extreme
termice, uneori cu repercusiuni destul de grave pentru om ca individ, societate si mediul înconjură tor. În general
ele sunt cauzate de valurile de frig care transportă aerul polar, dar mai ales aerul arctic continental dinspre
Groenlanda sau de pe continentul euroasiatic.
Valorile  medii  lunare  ale  temperaturii  aerului,  cele  mai  intense  ră ciri  sunt  cele ≤ -10°C, iar dupa
temperaturile mimime, cele ≤-30°C. În ultimul secol, în Moldova au existat numeroase situații în care s-au
înregistrat temperaturi sub -30°C. 

Tabel 2.

Notă : Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Există 4 coduri de culori pentru atenționari și avertiză ri meteorologice:

1.ROȘ U- sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (temperaturi
peste +400 sau sub -300, grindină , vâ nt, ploi abundente, descă rcă ri electrice, etc);
2.PORTOCALIU- sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intesitate mare (temperaturi
între +40-380, -30-280, ploi, vâ nt, descă rcă ri electrice, etc);
3.GALBEN- sunt prognozate fenomene meteorologice cu pericol redus (intesifică ri de vâ nt, descă rcă ri
electrice, temperaturi între +35-380 , -28-250, etc);
4.VERDE- nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

Fiecare episod de temperatură extremă care durează mai mult de câ teva zile poate provoca mii de victime,
după cum o dovedește valul de că ldură din 2003 sau vremea de frig din 2012 observată în vestul Europei. De
exemplu, peste 70.000 de decese în exces au fost observate în 12 ță ri europene în timpul valului de că ldură din
vara anului 2003.
 Se estimează că temperaturile medii globale vor crește între 1,8 și 4,0 ° C pâ nă la sfâ rșitul acestui secol, cu
o creștere generală generală și modifică ri semnificative ale temperaturilor regionale extreme. Viața a mii de
oameni poate fi amenințată de o creștere anticipată a frecvenței, lungimii și intensită ții temperaturilor extreme în
viitor. O reducere a mortalită ții crescute legate de că ldură poate fi realizată prin reducerea expunerii la că ldură
interioară , implementarea planurilor de acțiune pentru că ldură și să nă tate și direcționarea unor îngrijiri speciale
pentru grupurile de populație vulnerabile. S-a sugerat că mortalitatea ridicată la iarnă în Europa de Sud și de Vest
ar putea fi redusă printr-o protecție îmbună tă țită împotriva frigului.
Planurile de acțiune privind să nă tatea termică și planurile de vreme rece depind de sisteme fiabile de
avertizare timpurie pentru a permite planificarea pe termen lung a resurselor (de exemplu, proiectarea
energetică și urbană ), precum și activarea în timp util a planurilor de acțiune pentru să nă tate, pentru a ajuta
autorită țile locale să se pregă tească și să ră spundă la situații de urgență . Intervențiile variază de la creșterea
gradului de conștientizare a publicului (informații furnizate prin mass-media care oferă sfaturi comportamentale
și medicale publicului), pâ nă la informații specifice pentru actorii din cadrul sistemului de să nă tate. Furnizarea
serviciilor de să nă tate trebuie să fie asigurată în orice moment, în special atunci câ nd este provocată în perioade
de criză , cum ar fi în caz de urgență de vară de că ldură . Previziunile climatice ar permite o mai bună gestionare a
resurselor pe termen scurt și mediu în cadrul sistemelor de să nă tate, la nivel național pâ nă la furnizorii de
asistență medicală primară la nivel local, precum și să permită monitorizarea situației din regiunile învecinate.
Astfel, grupul țintă pentru aceste informații este în primul râ nd profesioniști în administrarea să nă tă ții și
autorită țile din domeniul să nă tă ții publice, precum și toți partenerii responsabili de monitorizarea și
implementarea planurilor de acțiune pentru să nă tatea că ldurii și a planurilor de vreme rece. În general, ță rile,
regiunile sau orașele care au experimentat în trecut un val puternic de că ldură sau o perioadă de frig au planuri
de acțiune pe termen scurt gata de executare.