Metodicapred˘ariimatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantul

primar
Cuprins

1 Problemegeneralealepred˘arii-
ˆınv˘a¸t˘ariimatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantul primar 5
1.1 Metodicapred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariimatematicii-obiect¸siimportan¸t˘a. . . 5
1.2 Specificulform˘ariino¸tiunilormatematiceˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar . 7
1.2.1 Dezvoltareapsihic˘aa¸scolaruluimic-stadiulopera¸tiilorcon-
crete..............................................................................................7
1.2.2 Etapenecesareˆınformareaconceptelormatematice....................8
1.2.3 Ciclurilecurriculare....................................................................10
1.3 Planulcadru¸siprogramadematematic˘apentruˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar1
1 1.3.1 Planulcadru................................................................................11
1.3.2 Schemaorar˘a....................................................................................11
1.3.3 Programa¸scolar˘a...........................................................................12

2 Proiectareadidactic˘a 15
2.1 Planificareacalendaristic˘a...........................................................................15
2.2 Proiectareaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare.............................................................17
2.3 Proiectuldelec¸tie..........................................................................................19
2.3.1 Tipuri¸sivariantedelec¸tii................................................................20
2.3.2 Etapelelec¸tiei...................................................................................20
2.3.3 Algoritmulproiect˘ariilec¸tiei..........................................................22

3 Strategiididacticespecificeˆınv˘a¸t˘ariimatematiciiˆınciclulprimar37
3.1 Metode¸siprocedeepentrupredarea-
ˆınv˘a¸tareamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantul primar..........................38
3.1.1 Explica¸tia........................................................................................39
3.1.2 Demonstra¸tia..................................................................................40
3.1.3 Conversa¸tia.....................................................................................41
3.1.4 Observa¸tia.......................................................................................42
3.1.5 Problematizarea.........................................................................43
3.1.6 ˆInv˘a¸tareaprindescoperire............................................................44
3.1.7 Exerci¸tiul.........................................................................................45

1
 3.1.8 Algoritmizarea............................................................................47
3.1.9 Joculdidactic..............................................................................47
3.1.10 Cubul...........................................................................................51
3.1.11 S¸tiu/Vreaus˘a¸stiu/Amˆınv˘a¸tat...............................................51
3.1.12 Mozaicul.....................................................................................52
3.2 Utilizareamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantˆınlec¸tiiledematematic˘ala
claseleprimare........................................................................................54

4 Evaluarearandamentului¸scolarlamatematic˘a 59
4.1 Tipurideevaluaredidactic˘a..........................................................................60
4.2 Criteriideevaluare..................................................................................61
4.3 Importan¸tarezultatelor¸scolare..................................................................63
4.4 Tehnici¸siinstrumentedeevaluare................................................................64

5 Formareaconceptuluidenum˘arnatural.Predarea-ˆınv˘a¸tareanu-
merelor naturale laclaseleprimare 70
5.1 Elementepreg˘atitoarepentrupredarea-ˆınv˘a¸tareanum˘aruluinatural 70
5.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelorˆınconcentrul0-10...................................72
5.2.1 Etapeledepredare-ˆınv˘a¸tareaunuinum˘ar...................................76
5.3 Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelornaturaleˆınconcentrul0-100...................77
5.3.1 Numerelenaturaledela0la20......................................................77
5.3.2 Numerelenaturalepˆan˘ala100........................................................81
5.4 Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelorscrisecutreisaumaimultecifre. . . 83
5.4.1 No¸tiuniledeordin¸siclas˘a...............................................................86
5.5 Scriereanumerelorcucifreromane.........................................................87

6 Predarea-
ˆınv˘a¸tareaopera¸tiilorcunumerenaturaleˆınˆınv˘a¸t˘amˆantul
primar 89
6.1 Formareareprezent˘arilordespreopera¸tiilavˆarsta¸scolar˘amic˘a. . . 89
6.2 Adunarea¸sisc˘adereaˆınconcentrul0-10.....................................................91
6.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala100,f˘ar˘atrecerepesteordin94
6.3.1 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturaleˆınconcentrul0-20. 94
6.3.2 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturaleˆınconcentrul0-30. 95

2
 6.3.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala100................................ 95
6.4 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala100,cutrecerepesteordin 98
6.5 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalemaimaridecˆat100................... 101
6.5.1 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalef˘ar˘atrecerepeste
ordin.........................................................................................102
6.5.2 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalecutrecerepesteordin103
6.5.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelormaimaridecˆat1000..................104
6.6 Predarea-ˆınv˘a¸tareaopera¸tieideˆınmul¸tire........................................ 105

6.6.1 ˆIn¸telegereasensuluiopera¸tieideˆınmul¸tire...............................105
6.6.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareatableiˆınmul¸tirii...................................... 107
6.6.3 ˆInmul¸tireanumerelorpˆan˘ala1000............................................ 108
6.7 Predarea-ˆınv˘a¸tareaopera¸tieideˆımp˘ar¸tire...................................... 111
6.7.1 Semnifica¸tiaopera¸tieideˆımp˘ar¸tire......................................... 111
6.7.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareatableiˆımp˘ar¸tirii.................................... 113
6.7.3 ˆImp˘ar¸tireaunuinum˘armaimicca1000launnum˘ardeocifr˘a114
6.8 Formareadeprinderilordecalculmintal,oral¸siˆınscris...............................115
6.8.1 Calcululmintal,calcululoral¸sicalcululˆınscris..............................115
6.8.2 Organizareacalcululuimintal...................................................116
6.8.3 Procedee decalculmintal..........................................................117

7 Aspectemetodologicealeactivit˘a¸tiiderezolvaredeprobleme 122
7.1 No¸tiuneadeproblem˘a¸siderezolvaredeproblem˘a.................................. 122
7.2 Aspectemetodicealerezolv˘ariiproblemelorsimple....................................126
7.3 Rezolvareaproblemelorcompuse.............................................................. 129
7.3.1 Etapelerezolv˘ariiproblemelorcompuse........................................ 130
7.3.2 Activitatea de compuneredeprobleme.....................................134
7.4 Metodederezolvareaproblemelordearitmetic˘a.........................................136
7.4.1 Metodafigurativ˘a..........................................................................136
7.4.2 Metodaaduceriilaacela¸sitermendecompara¸tie...........................140
7.4.3 Metodafalseiipoteze.................................................................141
7.4.4 Metodamersuluiinvers.............................................................143
7.4.5 Problemedeorganizarea¸siprelucrareadatelor...............................144
7.4.6 Problemedelogic˘a..........................................................................145
7.4.7 Problemecareserezolv˘aprinˆıncerc˘ari........................................146
7.4.8 Problemedeestim˘ari......................................................................148
7.4.9 Problemedeprobabilit˘a¸ti.............................................................150

8 Metodologiapred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariinumerelorra¸tionale 151
8.1 Elementepreg˘atitoarepentruintroducereano¸tiuniidefrac¸tie................151
8.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelorra¸tionalelaclasaaIV-a..........................152

3
 8.3 Comparareafrac¸tiilor.................................................................................154
8.4 Adunarea¸sisc˘adereafrac¸tiilorcuacela¸sinumitor...................................155
8.5 Aflareauneifrac¸tiidintr-unˆıntreg.............................................................156

9 Aspectemetodiceprivindpredarea-
ˆınv˘a¸taream˘arimilor,m˘asur˘arii
acestora¸siunit˘a¸tilordem˘asur˘a 158
9.1 Procesuldeformareareprezent˘arilordesprem˘arimi¸sim˘asur˘aˆın
claseleprimare......................................................................................158
9.2 M˘arimi¸sim˘asuraream˘arimilor............................................................. 161

9.2.1 M˘asurarealungimii........................................................................162
9.2.2 M˘asurareacapacit˘a¸tiivaselor.................................................... 163
9.2.3 M˘asurareamaseicorpurilor........................................................... 163
9.2.4 M˘asurareatimpului....................................................................... 164
9.2.5 Valoarea.Unit˘a¸tidem˘asur˘aavalorii.........................................165

10 Predarea-
ˆınv˘a¸tareaelementelordegeometrieˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulpri- mar
166
10.1 Specificulform˘ariino¸tiunilorgeometrice..................................................166
10.2 Cerin¸temetodiceˆınpredareaelementelordegeometrie.............................168

4
10.3 Metode¸siprocedeeˆınpredarea-ˆınv˘a¸tareano¸tiunilordegeometrie . 170

5
Capitolul 1

Probleme generale ale

pred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariimatematiciiˆın
ˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar

1.1 Metodicapred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariimatematicii-obiect
¸siimportan¸t˘a
ˆInv˘a¸t˘amˆantulactualestecentratpeelev,acestaestesubiectuleduca¸tiei.Rolulpro-
fesoruluiestedeafacecaelevuls˘afieinteresatdecunoa¸stere¸sis˘a-
¸siˆınsu¸seasc˘aprin
efortpropriucompeten¸telenecesarefiec˘areietapeadezvolt˘ariisale.Elevultrebuie
permanentˆıncurajats˘a-¸siexprimepunctuldevedere,s˘a-¸siargumentezeideile,s˘a
accepteideilecolegilor,s˘acooperezecuace¸stiapentrurezolvareasarcinilor.Pro-
fesorulcoordoneaz˘aˆınv˘a¸tarea,
ajutˆandeleviis˘adescopere¸sis˘aˆın¸teleag˘anoile
con¸tinuturi,fiindpartenerullorˆınactivitateadidactic˘a.
Acesteideinusuntnoiˆınˆınv˘a¸t˘areamatematicii,dup˘acumodovedesccele
afirmatedeEugenRusuˆınPsihologiaactivit˘a¸tiimatematice,ap˘arut˘aˆın1969:
”Dac˘aelevularfistimulatnunumais˘aˆınve¸teteoremesaus˘afac˘aprobleme,
ci¸sis˘areflectezeasupramoduluicumagˆandit,asupraobiectuluimatematicii
ˆınansamblulei,asupraesen¸teiactivit˘a¸tiiumaneprincaresefacematematica-
muncaluiarfiprobabilmaifructuoas˘a.Interesantarfi,credem,unexperimentˆın
cadrulc˘aruialaoclas˘as-ar”r˘api”opartedintimpdelaactivitateamatematic˘a
propriu-zis˘a-delaˆınc˘aunexerci¸tiudealgebr˘asauˆınc˘aoproblem˘adegeometrie
-pentruaoacordacomentariului,filosofic¸sipsihologic,asupraproblemelor-mai
pu¸tine-f˘acute.Timpulastfel”pierdut”peseamacantit˘a¸tiinuarˆınsemnaoarec˘a
epozitivfolosit,ˆınprivin¸tacalit˘a¸tii?”
Matematicaeste¸stiin¸tacareopereaz˘anumaicuconcepteabstracte.Deaceea
6
majoritateaoconsider˘agreuaccesibil˘a.Aapropiacopiluldematematic˘a,a-itrezi

7
interesulpentruaceast˘adisciplin˘a,presupunedinparteaprofesoruluiatˆatofoarte
bun˘acunoa¸stereacon¸tinutului¸stiin¸tific,apsihologieicopilului¸sinuˆınultimul
rˆandst˘apˆanireastrategiilordidacticepecaretrebuies˘alefoloseasc˘aˆınactivit˘a¸til
e laclas˘a. Deaceeastudiuldidacticiiˆıngeneral¸siadidacticiimatematiciieste
absolutindispensabilpreg˘atiriiprofesoruluipentruactivitateasa. Cucˆatvˆarsta
elevilorestemaimic˘a,cuatˆatmaidificil˘aestepredarea-ˆınv˘a¸tareamatematicii.
Metodicapred˘ariimatematiciiapr¸tinefamiliei”didacticilorspeciale”. Didac-
ticamatematiciinuseidentific˘acumetodicapred˘ariimatematicii.Didacticamatem-
aticiiseocup˘adespecificulprocesuluideˆınv˘a¸tarelamatematic˘a,f˘ar˘as˘aajung˘a
laorganizarea¸sidesf˘a¸surareaexplicit˘aasitua¸tiilordeˆınv˘a¸tare.Metodicapred˘ar
ii matematiciireprezint˘aoaplicare,ˆıncondi¸tiilespecificesitua¸tiilordeˆınv˘a¸taredin
clas˘a,acaracteristicilorprocesuluideˆınv˘a¸tarelamatematic˘a[18].
Obiectuldestudiualdidacticiiˆılconstituieprocesuldeˆınv˘a¸t˘amˆant,definit
caansamblulactivit˘a¸tilororganizate,dirijate¸sievaluateˆıncadrulunorinstitu¸tii
specializate,subˆındrumareaunorpersoanepreg˘atiteˆınacestscop,ˆınvederea
ˆındepliniriiunorobiectiveinstructiv-educative.Cadrulinstitu¸tionaldedesf˘a¸surare
aprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆantˆılreprezint˘asistemuldeˆınv˘a¸t˘amˆant,ˆın¸telesc
ato-
talitateainstitu¸tiilordeˆınv˘a¸t˘amˆant,ˆıncaresedesf˘a¸soar˘aactivit˘a¸tiinstruc
tiv- educative[7].
Didacticamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimararecaobiectstudierealegit˘a¸
tilor procesuluistudieriimatematiciiˆınclaseleI-
IV,cutoateimplica¸tiileinformative¸si
formativealeacesteiactivit˘a¸ti.Considerˆand¸simetodicapred˘ariimatematiciila
claseleprimare,caaplicareadidacticiiˆıncondi¸tiilespecificesitua¸tiilordeˆınv˘a¸tare,
sepotdefiniceletreivalen¸tealeacesteia[14]:

• teoretic˘a, defundamentareprincercetare¸siexplicarelogic-¸stiin¸tific˘a¸sidi-
dactic˘aaprocesuluiˆınv˘a¸t˘ariimatematicii;

• practic˘a-aplicativ˘a, defundamentareabazelorelabor˘ariinormelorprivind
organizarea¸simanagementulactivit˘a¸tiideˆınv˘a¸tareamatematicii;

• dedezvoltare,creare¸siameliorarecontinu˘aademersurilor¸sisolu¸tiilormetodice
specificeacesteiactivit˘a¸ti,ˆıncondi¸tiileob¸tineriiuneieficien¸tesporite.

Pebazacunoa¸steriicelordoifactoriprincipali,matematica¸sicopilul,metodica
pred˘ariiˆınv˘a¸t˘ariimatematiciianalizeaz˘aˆınspiritullogicii¸stiin¸telormoderne
obiec-
tivele,con¸tinuturile,strategiiledidactice,mijloaceledeˆınv˘a¸t˘amˆantfolosite,form
ele de activitate¸side organizareaelevilor,modalit˘a¸tilede evaluareaprogresului
¸scolar,bazelecultiv˘ariiunorrepertoriimotiva¸tionalefavorabileˆınv˘a¸t˘ariimatem
- aticii.Ofer˘aalternativeteoretico-metodologice,norme¸simodeledeactivit˘a¸ticare

8
asigur˘aoptimizareaˆınv˘a¸t˘amˆantuluimatematicˆınclaseleI-IV[14].

9
 Cunscˆandbineproiectareadidactic˘a,integrarearesurselorˆınactivitatealaclas˘a
¸sievaluarearezultatelor¸siaprogreselorelevilorprinraportarealaobiectivelepro-
puse,profesorulnuesteunsimplupreacticiancareaplicare¸tetemetodice,ciun
investigatorcarestudiaz˘aatentfenomenele,aplic˘acucompeten¸t˘avalorile¸stiin¸tei
convertit˘aˆındisciplin˘a¸scolar˘a,ˆı¸siperfec¸tioneaz˘acontinuupropriaactivitate,
con- tribuindlaridicareacalit˘a¸tiiˆınv˘a¸t˘amˆantului.

1.2 Specificulform˘ariino¸tiunilormatematiceˆın
ˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar
1.2.1 Dezvoltareapsihic˘aa¸scolaruluimic-stadiulopera¸tiilor
concrete
Evolu¸tiaintelectual˘aacopiluluiserealizeaz˘apepalieresuccesive,fiecareetap˘a
fiindcaracterizat˘aprintr-oorganizarespecific˘a.
Piagetdescrieacestestadiiastfel[20]:dup˘adezvoltareainteligen¸teipsiho-
motorii¸siapoiagˆandiriipreconceptuale,sedezvolt˘aˆıntre4-7anigˆandireaintu-
itiv˘a. Eaparecaogˆandireˆınimaginicareseserve¸stedeconfigura¸tiadeansamblua
lucrurilorperceputepentruar˘aspundeproblemelorpuse.Coordonareainforma¸tiilor
sesupuneunorrudimentedelogic˘a,daresteocoordonareinstabil˘a,incomplet˘a,
pecareinforma¸tiileperceptiveimediateopotu¸sordezorganiza.
ˆIntre7-12ani,copilulesteˆınperioadaopera¸tiilorconcrete.Elajungelao
coordonaremobil˘a¸sireversibil˘aaactivit˘a¸tiimintale,darcarefunc¸tioneaz˘anuma
i
ˆınraportcurealitateaconcret˘aalucrurilor.Copilulajunges˘aˆın¸teleag˘aconservare
a cantit˘a¸tiidesubstan¸t˘a,amasei¸sivolumului,cutoatemodific˘arileaparente.
Dup˘a7-8ani,copilulˆıncepes˘aˆın¸teleag˘arela¸tiilespa¸tiale¸sitemporaledintr-
un punct de vedere obiectiv, prin coordonarea punctelor de vedere posibile. El
ajungetreptats˘apoat˘aoperacuconceptuldem˘asur˘a,ˆıntrucˆatdevineposibil˘a
sintezaoperatorieˆıntredeplasareaunuietalonˆın¸telescafiindconstant¸siparti¸tia
obiectuluidem˘asurat.
Stadiulopera¸tiilorconcretecorespundecuposibilitateaincluziuniiierarhice
aclaselor,cuposibilitateadeaseria,deaordonalucruriledup˘auncriteriudat.
Sintezadintreclasificare¸siordonare,carest˘alabazaconceptuluidenum˘ar,devine
astfelposibil˘a.
Principalelecaracteristicialedezvolt˘ariicognitivespecificeacestuistadiusunt
[14]:

• gˆandireaestedominat˘adeconcret

• percep¸tialucrurilorr˘amˆaneˆınc˘aglobal˘a,v˘azulseopre¸steasupraˆıntregului

10
 nedescompus;lipse¸stedublami¸scarerapid˘adisociere-
recompunere;compara¸tia
reu¸se¸stepecontrastemari,nusuntsesizatest˘arileintermediare;

• domin˘aopera¸tiileconcrete,legatedeac¸tiuniobiectuale;

• apareideeadeinvarian¸t˘a,conservare;

• aparereversibilitateasubformainversiunii¸sicompens˘arii;

• putereadededuc¸tieestelegat˘adeobiecte, nudep˘a¸se¸steconcretulimediat
decˆatdinaproapeˆınaproape,extinderilimitate,asocia¸tiilocale;

• intelectulareosingur˘apist˘a;nuˆıntrevedealternativeposibile;

• esteprezentra¸tionamentulprogresiv,delacauz˘aspreefect, delacondi¸tii
spreconsecin¸te.

SpreclasaaIV-asepotˆıntˆalni,diferen¸tiat¸siindividualizat,manifest˘ariale
stadiuluipreformal,simultancumen¸tinereaunormanifest˘ariintelectualesituate
lanivelulopera¸tiilorconcrete.

1.2.2 Etapenecesareˆınformareaconceptelormatematice
Caracteristicilestadiuluiopera¸tiilorconcreteimplic˘aometodologieadecvat˘apen-
truformareaconceptelormatematice,noileno¸tiuni¸siopera¸tiimintaleseformeaz˘a
porninddelamodeleconcrete. ˆInaintedeaseaplicapropozi¸tiilor,enun¸turilorver-
bale,logicano¸tional˘aseorganizeaz˘aˆınplanulac¸tiunilorobiectuale,alopera¸tiilor
concrete.
Z.P. Dienesafirm˘ac˘aˆınformareaunuiconceptmatematiclaaceast˘avˆarst˘a,
estenecesar˘aparcurgereaa¸sasestadii[8]:

• jocurilelibere,ˆıncarecopilulcaut˘apebˆajbˆaite,f˘ar˘areguliprecise,prin
procedeul ˆıncercare-eroare;

• jocurile organizate, cu reguli binestabilite;

• c˘autareaaltorjocuridiferite,darcuaceea¸sistructur˘a, adic˘ag˘asireadeizomor-
fisme;

• reprezentarea-propriet˘a¸tilecarenusuntimportantepentruceeaceseurm˘are¸ste
alediferitelorjocuriprecedenteseelimin˘a¸siseob¸tinereprezentareano¸tiunii;

• simbolizarea-seutilizeaz˘alimbajulsimbolic;

• formalizarea - apare procesulabstract.

11
 Formareano¸tiunilormatematiceserealizeaz˘aprinridicareatreptat˘ac˘atregen-
eral¸siabstract, lanivelurisuccesive, underela¸tiadintreconcret¸silogicsemodific˘a
ˆındirec¸tiaesen¸tializ˘ariirealit˘a¸tii.ˆInacestprocestrebuievalorificatediversesurse
intuitive:experien¸tacopiilor,realitateaˆınconjur˘atoare,operareacumul¸timicon-
crete de obiecte, limbajul grafic.
Deexemplu,pentruno¸tiuniledemul¸time, apartenen¸t˘a,incluziune, reuniune,
intersec¸tie,etc. sepotutilizaobiectereale,cunoscutedeelevi.Copiiiintuiesc
ˆınsu¸sireacaracteristic˘aaobictelorcareformeaz˘amul¸timearespectiv˘a. ˆInetapa
urm˘atoaresepotutilizaplan¸se, ilustra¸tiidincarte,desene.Piagetafirm˘ac˘anu
obiecteleˆınsinepoart˘aprincipiilematematice,ciopera¸tiilecumul¸timiconcrete.
Deaceea,opera¸tiilelogicetrebuieefectuatemaiˆıntˆaiprinac¸tiuniconcretecu
obiectele¸siapoiinteriorizatecastructurioperatoriialegˆandirii.
ˆInetapaurm˘atoareelevulopereaz˘acumaterialdidacticspecialconfec¸tionat:
be¸ti¸soare,bile,riglete.TrusaDienesesteunmaterialdidacticspecialgˆanditpen-
truformareamul¸timilor,operareacuacestea, stabilirearela¸tiilordintremul¸timi.
Operˆandcupieselejocurilorlogice,copiiiopereaz˘adefaptcustructurilogice.
Reprezent˘arilegraficefacleg˘aturadintreconcret¸silogic,ˆıntrereprezentare¸si
concept.Interac¸tiuneadintreceledou˘aniveluriestemijlocit˘adeforma¸tiunimixte
detipulconceptelorfigurale,alimaginiloresen¸tializatesauschematizate.
Imaginilemintale,camodelepar¸tialgeneralizate¸sire¸tinuteˆıngˆandireˆıntr-o
form˘afigurativ˘a,desimbolsauabstract˘a,ˆılapropiepecopildelogicaopera¸tiei
intelectualecuobiectele,procesele¸sievenimentelerealit˘a¸tii,devenindastfelsursa
principal˘aaactivit˘a¸tiigˆandirii¸siimagina¸tiei.
Opera¸tiadegeneralizarearelocatuncicˆandelevulestecapabils˘aexprimeprin
semnegraficesimpleideeageneral˘acaresedesprindeˆınurmaopera¸tiilorefectuate
cumul¸timiconcretedeobiecte.Elevulexprim˘agraficfenomenulmatematicpe
bazaˆın¸telegeriilui,asesiz˘ariiesen¸tialului,adic˘aadefini¸tiei.
Niveluriledeconstruc¸tieaconceptelormatematicenusesuccedliniar,ˆınfiecare
stadiuexistˆandoˆımbinareˆıntreconcret,imagine,senzorial¸silogic.Deaceea,nu
seimpuneoparcurgererigid˘aacestoretape,cioorganizarera¸tional˘a,metodic˘aa
rela¸tieiintuitiv-
logic,adecvat˘aform˘ariiconceptuluirespectiv,ˆınstrˆans˘aconexiune
cucondi¸tiileconcreteˆıncaresedesf˘a¸soar˘aactivitateadidactic˘a.
Limbajulmatematicseintroducelaˆınceputcudificultate.Trebuieasigurat˘a
maiˆıntˆaiˆın¸telegereano¸tiuniirespective,sesizareaesen¸teiˆıntr-unlimbajcunos-
cutdecopii,accesibil,iarulteriorpem˘asur˘aceelevulavanseaz˘aˆıninterpretarea
corect˘aano¸tiunilormatematiceseintroduce¸silimbajulriguros¸stiin¸tific.
Importantestecaintroducereaoric˘areino¸tiunimatematices˘acuprind˘aacele
elementepentrucareexist˘aposibilitateareal˘aaˆın¸telegeriidec˘atreelevi¸sicare
permitdezvoltareaulterioar˘acorect˘a.

12
1.2.3 Ciclurilecurriculare
Finalit˘a¸tilestudieriidisciplineiMatematic˘aˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimarvizeaz˘af
or-
marea,pentruto¸ticopiiiacompeten¸teloraritmeticedebaz˘a.Toateacestefinalit˘a¸ti
suntdeterminantepentruformulareaobiectiveloreduca¸tionalelanivelulciclurilor
curriculare.
Ciclurilecurricularereprezint˘aperiodiz˘ariale¸scolarit˘a¸tiicaregrupeaz˘amai
mul¸tianidestudiu¸sicareau,lanivelulfiec˘areidiscipline,obiectivegenerale
comune.Acesteperiodiz˘ariale¸scolarit˘a¸tiisesuprapunpestestructuraformal˘aa
sistemuluideˆınv˘a¸t˘amˆant,cuscopuldeafocalizaˆınv˘a¸tareaasupraobiectivului
majoralfiec˘areietape¸scolare¸sideareglaprocesuldeˆınv˘a¸t˘amˆantprininterven¸t
ii denatur˘acurricular˘a.
Periodizarea¸scolarit˘a¸tiipecicluricurriculareastatlabazagener˘ariipla-
nurilordeˆınv˘a¸t˘amˆant, programelor¸simanualelor¸scolarepentrufiecareciclude
ˆınv˘a¸t˘amˆant. Lanivelopera¸tional,ciclurilecurriculareauimpusmodific˘ariale
metodologieidepredareadisciplinelor¸scolare¸siasolicitatregˆandireastrategi-
ilordidacticeprinadaptareaacestoralaobiectivelecurriculare¸silanivelulde
vˆarst˘aalelevilor.Pentrufiecaredisciplin˘adininteriorulunuiciclucurricular,este
datprinprograma¸scolar˘aunsetcoerentdeobiectivedeˆınv˘a¸tarecaredescriuca-
pacit˘a¸tilepecaretrebuies˘aledobˆandeasc˘aeleviipentrufiecaredintreetapelede
¸scolarizare.Obiectiveleciclurilorconfer˘adiferiteloretapeale¸scolarit˘a¸tiioseriede
dominantecaresereflect˘aˆınstructuraprogramelor¸scolare. Astfel,structurarea
sistemuluideˆınv˘a¸t˘amˆantpecicluricurricularecontribuiela:
• continuitatelatrecereadelaotreapt˘ade¸scolaritatelaalta (ˆınv˘a¸t˘amˆant
pre-primar-ˆınv˘a¸t˘amˆantprimar,ˆınv˘a¸t˘amˆantprimar-
gimnaziu,gimnaziu- liceu);
• continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu laaltul;
• stabilireadeconexiuniintra¸siinterdisciplinareexplicitelanivelulcurriculu-
mului prin intermediul ansamblului de obiective generale;
• construireauneistructuriasistemuluideˆınv˘a¸t˘amˆantmaibinecorelat˘acu
vˆarstapsihologic˘aaelevilor.
Ciclul achizi¸tiilorfundamentalecuprindegrupapreg˘atitoareagr˘adini¸tei¸si
claseleI¸siaII-a¸siarecaobiectivmajoracomodarealacerin¸telesistemului¸scolar
¸sialfabetizareaini¸tial˘a.
Ciclul de dezvoltarecuprindeclaseledelaaIII-alaaVI-a¸siarecaobiectiv
majorformareacapacit˘a¸tilordebaz˘anecesarepentrucontinuareastudiilor.
Ciclul de observare¸siorientarecuprindeperioadaclaseloraVII-apˆan˘alaa IX-
a¸siarecaobiectivmajororientareaˆınvedereaoptimiz˘ariiop¸tiunii¸scolare¸si
profesionaleulterioare.
13
1.3 Planulcadru¸siprogramadematematic˘apen-
truˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar
Ministerulelaboreaz˘adocumentelereglatoareˆınprivin¸tapred˘arii-
ˆınv˘a¸t˘ariimatem-
aticiipentrutoatenivelurileˆınv˘a¸t˘amˆantuluipreuniversitar.Acesteasuntplanul
cadru¸siprograma¸scolar˘a.

1.3.1 Planulcadru
Planulcadrustructureaz˘aresurseledetimpaleprocesuluieduca¸tional¸sicuprinde
disciplineledestudiu¸sinum˘aruldeoreafectatunoractivit˘a¸tiobligatoriipentru
to¸tieleviicuscopulasigur˘ariiegalit˘a¸tiide¸sanse.Planulcadrudescriemodalitatea
deorganizareatimpului¸scolarsubformaunorrepereorares˘apt˘amˆanale,num˘ar
minim¸sinum˘armaximdeore,alocatepentrufiecareariecurricular˘a¸sifiecare
disciplin˘a¸scolar˘aalefiec˘aruiandestudiu.
Ariilecurricularereprezint˘aocategoriefundamental˘aaCurriculumuluiNa¸tional
¸sigrupeaz˘adiferitediscipline¸scolareˆınfunc¸tiededominanteleloreduca¸tionale.
Matematicaestedisciplin˘adinariacurricular˘aMatematic˘a¸siS¸tiin¸tealenaturii,
caremaicuprindepentruˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar¸sidisciplinaS¸tiin¸tealenaturii.
Pentruˆınv˘a¸t˘amˆantulobligatoriu,aceast˘aariecurricular˘asefocalizeaz˘ape:
• formareacapacit˘a¸tiideaconstrui¸siinterpretamodele¸sireprezent˘ariadec-
vatealerealit˘a¸tii;

• interiorizareauneiimaginidinamiceasupra¸stiin¸teiˆın¸teleas˘acaactivitate
uman˘aˆıncareideile¸stiin¸tificeseschimb˘aˆıntimp¸sisuntafectatedecontextu
l social¸siculturalˆıncaresedezvolt˘a,construireadeipoteze¸siverificarealor
prinexplorare¸siexperimentare.
Disciplinele¸sirepereledetimpobligatoriicon¸tinuteˆınplanulcadruconstituie
curriculumulnucleu.Pentrumatematic˘a,laclaseleI-IV,suntprev˘azute3-4orepe
s˘apt˘amˆan˘a.
Diferen¸tiereaparcursului¸scolarˆınfunc¸tiedeinteresele,aptitudinile¸sinevoile
elevilorreprezint˘aooportunitateeduca¸tional˘adat˘adeexisten¸taˆınplanulcadrua
unuianumitnum˘ardeorealocatdisciplinelorop¸tionalesubnumeledecurriculum
op¸tional. PentruclaseleI-IIacestnum˘ardeoreeste1-3, iarpentruclaseleIII-IV, 1-4
ore.

1.3.2 Schemaorar˘a
Moduldeˆımbinareadisciplinelorobligatoriicuceleop¸tionalepentrufiecareclas˘a
¸siandestudiuconstituieschemaorar˘a.Aceast˘aschem˘aorar˘aesterealizat˘adepro-
14
fesor¸siadoptat˘ade¸scoal˘apentrufiecareclas˘aacicluluiprimarˆınfunc¸tiedestruc-
turacolectivuluideelevi¸sitrebuies˘aseˆıncadrezeˆıntrenum˘arulminim¸sinum˘arul
maximdeorepes˘apt˘amˆan˘a.Oreleintroduseˆınschemaorar˘apestenum˘arulmini
m deoreprev˘azuteˆıntrunchiulcomunconstituiecurriculumladecizia¸scolii(CDS).
ˆInfunc¸tiedenevoile¸siaptitudinileelevilorsepotadoptaurm˘atoareletipuride
curriculumladecizia¸scolii:
• curriculumdeaprofundarereprezint˘aaceaform˘adeCDScareprime¸stealo-
caredetimpdinplajaorar˘a¸siarecaefectparcurgereaprogramei¸scolareˆın
maimulteoredecˆatceleprev˘azuteprinplanulcadru.Acesttipdecurriculum
estepropuselevilorcare,ˆınanii¸scolarianteriori,nuaureu¸sits˘adobˆandeasc˘a
achizi¸tiileminimeprev˘azutedeprograma¸scolar˘adematematic˘a¸siaunevoie
derecuperare,adic˘avorparcurgeprograma¸scolar˘adetrunchicomunˆıntr-un
num˘armaimaredeore.Acesteorenunecesit˘arubric˘aspecial˘aˆıncatalog;

• curriculumdeextinderereprezint˘aaceaform˘adeCDScareprime¸stealocare
detimpdinplajaorar˘a¸siarecaefectparcurgereaprogrameidematematic˘a
inclusivcuelementelemarcatecuasterisc.Acesttipdecurriculumestepro-
puselevilorcareaudeschidere¸siinterespentrustudiulmatematicii¸sicare
vorparcurgeprograma¸scolar˘aintegral.Calificativelesetrecˆıncatalogtot
ˆınrubricadisciplineimatematic˘a;

• curriculumop¸tionallaniveluldisciplineireprezint˘aaceaform˘adeCDScare
prime¸stealocaredetimpdincurriculumladecizia¸scolii,arecaefectapari¸tia
unordisciplinedinafaralisteidedisciplineaplanuluicadru.Unop¸tionalla
niveluldisciplineipoatefi,deexemplu,Matematicadistractiv˘a. Programa
acesteidisciplineesterealizat˘aprofesor¸sipoatefipropus˘apentru1-2ani.
Nouadisciplin˘avaavearubric˘aspecial˘aˆıncatalog;
• curriculumop¸tionallanivelularieicurricularereprezint˘aaceaform˘adeCDS
careprime¸stealocaredetimpdincurriculumladecizia¸scolii¸siarerolinte- grativ
la nivelulariei.
Elaborareaprogramei¸scolarepentruodisciplin˘aop¸tional˘aestesarcinaprofe-
sorului.

1.3.3 Programa¸scolar˘a
ConformCurriculumuluiNa¸tional,studiulmatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulobligat
oriu
ˆı¸sipropunes˘aasigurepentruto¸tieleviiformareacompeten¸telordebaz˘aprivind
operareacunumere¸sirezolvareadeproblemeimplicˆandcalculularitmetic.
Programa¸scolar˘apentruMatematic˘adescrieofertaeduca¸tional˘aadisciplinei
peanidestudiu,pentrufiecareciclu.Programacon¸tineonot˘adeprezentare,
15
obiective-
cadru,obiectivedereferin¸t˘a,exempledeactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tare,con¸tinuturi
aleˆınv˘a¸t˘arii¸sistandardelecurricularedeperforman¸t˘alafinalulclaseiaIV-a.
Notade prezentaredescrieparcursuldisciplineiMatematic˘a,argumenteaz˘a
structuradidactic˘aadoptat˘a,sintetizeaz˘aoseriederecomand˘arisemnificativeale
autorilorprogramei.ˆInnoteledeprezentarealefiec˘areiprogramesuntprezentate
explicitdominantelecurriculumuluiladisciplinaMatematic˘a.Pentruˆınv˘a¸t˘amˆan
tul primar,acesteaderiv˘adinobiectivelearieicurriculareMatematic˘a¸siS¸tiin¸teale
naturii:

• construireauneivariet˘a¸tidecontexteproblematice,ˆınm˘asur˘as˘agenereze
deschideric˘atredomeniulmatematicii;

• folosirea de strategii diferite ˆın rezolvarea deprobleme;

• organizareaunoractivit˘a¸tivariatedeˆınv˘a¸tarepentruelevi,ˆıngrup¸siindi-
vidual,ˆınfunc¸tiedenivelul¸sideritmulpropriudedezvoltarealfiec˘aruia;

• construireaunorsecven¸tedeˆınv˘a¸tarecares˘apermit˘aactivit˘a¸tideexplo-
rare/investigarelanivelulno¸tiunilordebaz˘astudiate.
Obiectivelecadrusuntobiectivecuungradridicatdegeneralitate¸sicomplex-
itate.Eleserefer˘alaformareaunorcapacit˘a¸ti¸siatitudinispecificedisciplinei¸si
sunturm˘aritede-alungulmaimultoranidestudiu.Programeledematematic˘a
pentruciclulprimarpropunodezvoltareprogresiv˘aano¸tiunilormatematicede
baz˘a¸siimpunschimbareaaccentuluidelapredareadeinforma¸tiipeformareade
capacit˘a¸ti,deprinderi¸siatitudini.
ˆInciclulachizi¸tiilorfundamentale,obiectivelecadrupentrudisciplinaMatema-
tic˘asunturm˘atoarele:
1. Cunoa¸sterea¸siutilizareaconceptelorspecificematematice

2. Dezvoltareacapacit˘a¸tiideexplorare/investigare¸sirezolvaredeprobleme

3. Formarea¸sidezvoltareacapacit˘a¸tiideacomunicautilizˆandlimbajulmate-
matic

4. Dezvoltareainteresului¸siamotiva¸tieipentrustudiul¸siaplicareamatematicii
ˆın contextevariate
ˆIncicluldedezvoltare,obiectivecadruseformuleaz˘aastfel:

1. Cunoa¸sterea¸siˆın¸telegereaconceptelor,aterminologiei¸siaprocedurilorde
calcul specificematematicii

2. Dezvoltareacapacit˘a¸tiideexplorare/investigare¸sirezolvaredeprobleme
16
 3. Dezvoltareacapacit˘a¸tiideacomunicautilizˆandlimbajulmatematic

4. Dezvoltareainteresului¸siamotiva¸tieipentrustudiul¸siaplicareamatematicii
ˆın contextevariate
Celepatruobiectivecadrudinfiecarecicluacoper˘aatˆatdomeniulcognitiv-
cunoa¸sterea¸siutilizareaconceptelormatematice-cˆat¸sidomeniulopera¸tional¸si
atitudinal.Dup˘aparcurgereaprogrameidematematic˘adintr-unciclucurricular,
eleviitrebuies˘afiecapabilis˘autilizezecapacit˘a¸tideexplorare¸siinvestigarepen-
trucunoa¸stereaobiectelormatematicecucareopereaz˘a,s˘acomunicedemersurile
investigativeˆıntreprinse¸siacesttipdeabordareaˆınv˘a¸t˘ariis˘aledezvolteinteresul
¸simotiva¸tiapentrustudiulmatematicii.
Obiectiveledereferin¸t˘aspecific˘arezultatelea¸steptatealeˆınv˘a¸t˘arii¸siurm˘a
resc progresulˆınachizi¸tiadecapacit˘a¸ti¸sidecuno¸stin¸tematematicedelaunande
studiu laaltul.
Pentruˆınv˘a¸tareamatematicii,obiectivelecadru¸siobiectiveledereferin¸t˘acon¸tin
ute ˆınprogram˘asuntˆınacordcuobiectivelecurriculare¸siacesteobiectiveaurolulde
adescrieacestdomeniudecunoa¸steremodelatprinintermediuldidacticii:

• ofer˘aimagineadezvolt˘ariiprogresiveˆınachizi¸tiadecapacit˘a¸tiˆınˆınv˘a¸tarea
matematicii,delaunandestudiulaaltul;

• creeaz˘apremiselepentrucentrareaactuluididcticpeaspecteleformativeale
ˆınv˘a¸t˘arii;

• ofer˘aohart˘aaevolu¸tieicapacit˘a¸tilorelevuluipeparcursulanilordestudiu.
Exempleledeactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tarepropunmodalit˘a¸tideorganizareaactivit˘
a¸tii
ˆınclas˘a.Pentrufiecareobiectivdereferin¸t˘a,programacon¸tine¸siastfeldeexem-
ple.Exempleledeactivit˘a¸tideˆınv˘a¸taresuntconstruiteastfelˆıncˆats˘avalorifice
experien¸taconcret˘aaelevului¸sipermitintegrareaunorstrategiididacticeadec-
vateˆıncontextevariatedeˆınv˘a¸tare.
Con¸tinuturilesuntmijloaceprincareseurm˘are¸steatingereaobiectivelorcadru
¸sidereferin¸t˘a.Con¸tinuturilesuntorganizatetematic.
Standardelecurricularedeperforman¸t˘areprezint˘aunsistemdereferin¸t˘acomun
¸siechivalentlasfˆar¸situluneitreptede¸scolaritatecarepermiteeviden¸tiereaprogre-
suluirealizatdeelevidelaotreapt˘ade¸scolaritatelaalta.Standardelesuntcriteri-
iledeevaluareacalit˘a¸tiiprocesuluideˆınv˘a¸tarecevizeaz˘acuno¸stin¸tele,capacit˘a
¸tile
¸sicomportamentelestabiliteprincurriculum.Standardelesuntexprimatesintetic,
ˆınacordcuprogramele¸scolarealecicluluideˆınv˘a¸t˘amˆant¸sireprezint˘abazade
plecarepentruelaborareadescriptorilordeperforman¸t˘a¸siacriteriilordeatribuire
decalificative.Eledescriuperforman¸telepecaretrebuies˘alemanifesteelevulla finalul
17
unuiciclu.

18
Capitolul 2

Proiectareadidactic˘

Realizarea demersului didactic propus prin curriculum nucleu la disciplinaMatem-

atic˘anecesit˘arealizareauneiproiect˘aripetermenmediuconcretizat˘aˆınplanifi-
carecalendaristic˘a¸sioproiectaresecven¸tial˘a,petermenscurt, prinproiectarea
unit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tare.
Proiectareademersuluididacticreprezint˘aactivitateadesf˘a¸surat˘adeprofesor
careconst˘aˆınanticipareaetapelor¸siaac¸tiunilorconcretederealizareapred˘arii.
Predareaesteactivitateadeorganizare¸siconducereaofertelordeˆınv˘a¸tarecare
audreptscopfamiliarizarea¸sistimulareaˆınv˘a¸t˘ariieficientelaelevi.
Proiectareadidactic˘aesteocondi¸tiedebaz˘aaoptimiz˘ariiactivit˘a¸tiididactice
¸sipresupuneurm˘atoareleetape[2]:

1. Lecturapersonalizat˘aaprogramelor¸scolarepentrumatematic˘a;

2. Planificareacalendaristic˘a;

3. Proiectareaunit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tare;

4. Proiectarealec¸tiilor.
ˆIntrucˆatprogramele¸scolareactualesuntcentratepeobiective,elenumaiaso-
ciaz˘acon¸tinuturiloroalocaretemporal˘a¸sinicioanumit˘asuccesiune,rolulprofe-
sorului fiind mult maiimportant.

2.1 Planificareacalendaristic˘a
Planificareacalendaristic˘aesteundocumentadministrativrealizatdeprofesor,
careasociaz˘a,ˆıntr-unmodpersonalizat,elementealeprogrameicualocareade
19
timpconsiderat˘aoptim˘adec˘atreprofesor,peparcursulunuian¸scolar.ˆInelabo-
rareaplanific˘ariicalendaristiceserecomand˘aparcurgereaurm˘atoareloretape[10]:

2
0
 1. Realizareaasocieriidintreobiectiveledereferin¸t˘a¸sicon¸tinuturi;

2. ˆImp˘ar¸tireaˆınunit˘a¸tideˆınv˘a¸tare;

3. Stabilireasuccesiuniideparcurgereaunit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tare;

4. Alocareatimpuluiconsideratnecesarpentrufiecareunitatedeˆınv˘a¸tare,ˆın
concordan¸t˘acuobiectiveledereferin¸t˘a¸sicon¸tinuturilevizate.
Structuraplanific˘ariicalendaristiceesteurm˘atoarea:
S¸coala.................................
Profesor..............................
Clasa..........................................
Disciplina...................................
Tip de curriculum......................
Nr.ore/s˘apt˘amˆan˘a................
..
Anul¸scolar.................................

Nr. Unitatea de Obiective de Con¸tinuturi Num˘arde S˘apt˘amˆa Observa¸tii

crt. ˆınv˘a¸tare referin¸t˘a ore alocate na
Tabela2.1:Planificareacalendaristic˘a

Completarea tabelului:
• Unit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tareseindic˘aprintitluri(teme)stabilitedeprofesor;

• Obiectiveledereferin¸t˘asetreccunum˘arullordinprogram˘a;

• Con¸tinuturileselectatesuntextrasedinlistadecon¸tinuturialeprogramei;

• Num˘aruldeorealocateestestabilitdeprofesorˆınfunc¸tiedeexperien¸talui
profesional˘a¸sidenivelulclasei

• S˘apt˘amˆanasepoateindicaprinnum˘aruldeordinealacesteiasauprindatele
calendaristice;

• Larubricaobserva¸tiisecompleteaz˘aeventualelemodific˘arideterminatede
aplicareaefectiv˘alaclas˘apeparcursulanului.
Planificareacalendaristic˘atrebuies˘aacopereintegralprograma¸scolar˘alanivel
deobiectivedereferin¸t˘a¸sicon¸tinuturi.ˆIninteriorulplanific˘ariicalendaristicean-
ualesefacedemarca¸tieˆıntresemestre.
21
2.2 Proiectareaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare
Pentruˆınv˘a¸tareamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimaresteesen¸tial˘aexisten
¸taunei
viziuniunitarepeoperioad˘adetimpmaimaredecˆatoratradi¸tional˘a.Deaceea,
proiectareaactivit˘a¸tiididacticepoatefirealizat˘aeficientˆıntr-
ostructur˘acoerent˘a
dinperspectivaobiectivelordereferin¸t˘a,unitar˘adinpunctdevederetematic¸si
carepermitefeed-back-ulachizi¸tiilorcomportamentale¸sioperatoriipeoanumit˘a
perioad˘adetimp.Aceast˘astructur˘areprezint˘aounitatedeˆınv˘a¸tare.
Unitateadeˆınv˘a¸tarereprezint˘aostructur˘adidactic˘adeschis˘a¸siflexibil˘afor
-
mat˘adinobiectivedereferin¸t˘a,con¸tinuturi,activit˘a¸tideˆınv˘a¸tare¸siresurseed
uca¸ti- onalecareareurm˘atoarelecaracteristici[12]:

• determin˘aformareaunuicomportamentspecificprinintegrareaunorobiec-
tivedereferin¸t˘a;

• esteunitar˘adinpunctdevederetematic;

• sedesf˘a¸soar˘aˆınmodcontinuupeoperioad˘adetimp;

• sefinalizeaz˘aprinevaluare.

Conceptuldeunitatedeˆınv˘a¸tareconcretizeaz˘aconceptuldedemersdidac-
ticpersonalizat.Metodologiadeproiectareauneiunit˘a¸tideˆınv˘a¸tareconst˘aˆın
asociereaobiectivelordereferin¸t˘acucon¸tinuturileconsonante¸sialegerearesurselor
adecvate ˆın vederea atingeriiobiectivelor.
Etapeleproiect˘ariiunit˘a¸tiideˆınv˘a¸taresunturm˘atoarele[2]:

1. Identificareatemelor(temelesuntenun¸turicomplexelegatedeanalizascop-
urilorˆınv˘a¸t˘arii).Temelepotfioriginale,formulatedeprofesorsaupreluate
dinlistadecon¸tinuturialeprogrameisaudinmanuale;

2. Alegereaactivit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tareprincorelareaobiectivelordereferin¸t˘acu
con¸tinuturile,ceeacepresupuneorientareac˘atreunscop,redatprinmodul
deorganizareaactivit˘a¸tii;

3. Alocarearesurselornecesareconceperiistrategiei¸sirealiz˘ariidemersuluidid-
catic.Resurselereprezint˘aelementelecareasigur˘abunadesf˘a¸surareaac-
tivit˘a¸tiididactice.

Acesteetapesepotsintetizasubformaurm˘atoarelorˆıntreb˘ari[10]:

• ˆIncescopvoiface?-identificareaobiectivelor
22
• Cevoiface?-selectareacon¸tinuturilor

23
 • Cu ce voi face? - analizaresurselor

• Cumvoiface?-determinareaactivit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tare

• Cˆatamrealizat?-stabilireainstrumentelordeevaluare.

Proiectareaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tareimplic˘arealizareaurm˘atoruluitabel,ˆıncare:

Con¸tinuturi Obiective de Activit˘a¸tid Resurse Evaluare

referin¸t˘a e
ˆınv˘a¸tare
Tabela2.2:Structuraunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare

• Con¸tinuturilecuprinddetalierinecesareˆınexplicitareaanumitorparcursuri;

• Obiectiveledereferin¸t˘asetreccunumerelelordeordinedinprograma
¸scolar˘a;

• Activit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tarepotficeledinprograma¸scolar˘a,completate,mod-
ificatesauchiarˆınlocuitecualtelepecareprofesorulleconsider˘aadecvate pentru
atingerea obiectivelorpropuse;

• Resurselecuprind:

– resurse procedurale: tipul de organizare a clasei, metodedidactice;

– timpulalocatpentrufiecaredintreactivit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tareproiectate;
– resurse materiale: materiale didactice, mijloaceaudio-video;
– auxiliare curriculare: manual, culegeri deprobleme.

• ˆInrubricaevaluaresevormen¸tionainstrumentele/modalit˘a¸tiledeevaluare,
autoevaluareaplicatelaclas˘a.

Ultimulcon¸tinutalunit˘a¸tiideˆınv˘a¸taretrebuies˘afieoprob˘adeevaluaresuma
- tiv˘a.
Profesorulvaasociafiec˘aruiobiectivaceleresursepecareleconsider˘anecesare
pentruconcepereastrategiei¸sirealizareademersuluididactic¸sitipuldeinstru-
mentedeevaluarecaresevoraplicalaclas˘a.Serecomand˘acaproiectelecomplete
aleunit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tares˘afierealizateritmic,peparcursulunuian¸scolar.
Lecturapersonalizat˘aaprogramei¸scolarepresupuneadaptareademersului
proiectiv lastructuracolectivuluideelevi¸siobun˘acunoa¸stereaprogramelor

24
¸scolaredematematic˘apentrutoateclaselecicluluiprimar.Necesitateaproiect˘arii
peunit˘a¸tideˆınv˘a¸tareaactivit˘a¸tilordidacticelamatematic˘aesteoconsecin¸t˘aa
ˆınv˘a¸t˘ariiprinac¸tiune¸siimpuneexisten¸tauneiviziunieduca¸tionaleunitarepeo
perioad˘amaimaredetimpdecˆatoratradi¸tional˘a.
ˆIncondi¸tiilenouluicurriculum,profesorulpoateprocedalagrupareatemelor
ˆınunit˘a¸tideˆınv˘a¸tare , poaterecurgelaadapt˘ari,ˆınlocuiri,omiteri,ad˘augiria
materialelor suport oferite de manualele alternative.
Proiectareapeunit˘a¸tiˆınv˘a¸tareofer˘aurm˘atoareleavantaje[2]:

• creeaz˘aunmediudeˆınv˘a¸tarecoerentpetermenmediu¸silung;

• implic˘aeleviiˆınproiectedeˆınv˘a¸tarepersonal˘acuaccentpeexplorare¸si
reflec¸tie;

• ofer˘aprofesoruluiposibilitateaadapt˘ariidemersuluididactic-aplicativlarit-
muriledeˆınv˘a¸tarealeelevilor;

• asigur˘alec¸tiilorperspectiv˘a, situˆandu-leˆınsecven¸tediferitealeunit˘a¸tiide
ˆınv˘a¸tare.

Dac˘aproiectareaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tareafostbinerealizat˘a,urm˘atoareleˆıntre
b˘ari deautocontrolformulatedeprofesorconduclar˘aspunsuriafirmative[12]:

• Asigur˘acon¸tinuturilealeseunitateatematic˘a?

• Esterespectat˘alogicaˆınv˘a¸t˘arii?

• Sepotparcurgecon¸tinuturileˆıntr-untimpoptimde3-8orelaclas˘a?

• Suntcuprinseobiectivedereferin¸t˘adintoateobiectivelecadru?

• Obiectiveledereferin¸t˘apotfirealizateprinparcurgereacon¸tinuturiloralese?

2.3 Proiectuldelec¸tie
Proiectareaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tarenucon¸tinesuficienteelementepentruaoferio
imaginecomplet˘aasuprafiec˘areiactivit˘a¸tididactice.Lec¸tiaestecomponentaopera
-
¸tional˘apetermenscurtaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare,unitateadidactic˘afundamental˘a,
principalaform˘adeorganizareaprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆant.
Lec¸tiaesterezultantaasambl˘ariimaimultorcomponente¸siarela¸tiilordintre
acestea.Componentelespecificeoric˘areilec¸tiisunt:

• Resurseleumane:elevii¸siprofesorul;

25
 • Resurselemateriale:mijloaceledeˆınv˘a¸t˘amˆant¸sispa¸tiuldeinstruire;

• Resursele temporale:ora;

• Resurseleideatice/informa¸tionale:con¸tinutullec¸tiei;

• Resurseleprocedurale:metode¸siprocedeedidacticedepredare-ˆınv˘a¸tare-
evaluare.

2.3.1 Tipuri¸sivariantedelec¸tii
Tipulde lec¸tieesteunanumitmoddeorganizare¸sidesf˘a¸surareaactivit˘a¸tiidi-
dactice,func¸tiedeobiectivulfundamentalalacesteia.
Tipuriledelec¸tiisunt:

• Lec¸tiade transmitere¸sidobˆandirede noicuno¸stin¸te:ˆıncadrullec¸tieipre-

domin˘anoilecuno¸stin¸tecarevorfidobˆanditedec˘atreeleviprintransmiterea
acestoradec˘atreprofesor;

• Lec¸tiade dobˆandirede noicuno¸stin¸te:ˆıncadrullec¸tieipredomin˘anoile

cuno¸stin¸tecarevorfidobˆanditedec˘atreeleviˆıntr-unmodactiv;

• Lec¸tiadefixare¸siconsolidareacuno¸stin¸telor:vizeaz˘adobˆandireaunorpro-
cedeedemunc˘aintelectual˘a, exersareaunoralgoritmi,aplicareapractic˘aa
cuno¸stin¸telor;

• Lec¸tiade verificare¸siaprecierearezultatelor¸scolare:activitateapredomi-
nant˘aesteevaluarea;

• Lec¸tiade recapitulare¸sisistematizare:reactualizeaz˘acuno¸stin¸telepebaza
unuiplan¸sisedesf˘a¸soar˘alafineleunit˘a¸tilordeˆınv˘a¸taresausfˆar¸situlan
ului
¸scolar;

• Lec¸tiamixt˘a:cuprindeatˆatdobˆandiredecuno¸stin¸te,cˆat¸siverificare¸siev
al- uare.

2.3.2 Etapelelec¸tiei
1. Captareaaten¸tiei;

2. Anun¸tareatemei¸siaobiectivelor;

3. Reactualizareacuno¸stin¸telorˆınsu¸siteanterior;

4. Prezentareanouluimaterial/sarcinilordeˆınv˘a¸tare;
26
 5. Dirijareaˆınv˘a¸tarii;

6. Asigurarea conexiunii inverse(feed-back-ului);

7. Asigurareare¸tinerii;

8. Ob¸tinereaperforman¸tei;

9. Asigurareatransferului;

10. Evaluarea/sutoevaluareaperforman¸telor.

1.Captareaaten¸tieiconst˘aˆıntr-ofocalizareaaten¸tieielevilorc˘atreactivitatea
desf˘a¸surat˘aˆınclas˘a.Aceastasepoaterealizapetotparcursullec¸tieiprindiferite
metode:

• verbal:profesorulschimb˘atonulvocii,exclam˘a,faceoglum˘a,intercaleaz˘ao
scurt˘apoveste;

• scris:profesorulutilizeaz˘acret˘acolorat˘a¸sisublinieripentruascoateˆın
eviden¸t˘acon¸tinuturiesen¸tiale;

• schimbareaformeideorganizareaactivit˘a¸tiididactice.

2.Anun¸tareatemei¸siaobiectivelorserefer˘alainformareaelevilorcuprivire
larezultatele/noilecuno¸stin¸tepecarelevoravealasfˆar¸situllec¸tiei.Enun¸tarea
obiectivelorsefaceˆıntr-unlimbajaccesibilelevilor.Momentulˆıncaresefaceacest
lucrudepindedestrategiaaleas˘adeprofesor.Acestevenimentesteˆınconcordan¸t˘a
cuprincipiulˆınv˘a¸t˘ariicon¸stiente¸siactive¸sisefaceprin:
• scriereatitluluipetabl˘a;

• enun¸tareaobiectivelorpeˆın¸telesulelevilor.

3.Reactualizareacuno¸stin¸telorˆınsu¸siteanteriorconstituieosecven¸t˘anecesar
˘a pentruaprezentaunnoucon¸tinut,ˆınlec¸tiadedobˆandiredecuno¸stin¸te,
saupentru aevaluacuno¸stin¸teleelevilorˆıntr-
olec¸tiemixt˘a,saupentruaprocedaapoila
formareadedeprinderiˆınlec¸tiadefixare¸siconsolidare.
4.Prezentareanouluimaterial/sarcinilordeˆınv˘a¸tareconst˘aˆınprezentarea
nouluicon¸tinut.Laclaseleprimare,aceastaserealizeaz˘aprin:
• prezentareaelementuluistimulcaretreze¸steinteresulpentrunoulcon¸tinut;

• demonstrareametodei,extragereadefini¸tiei,etc.;

• enun¸tareadeexerci¸tiisauprobleme.
27
 5.Dirijareaˆınv˘a¸t˘ariiserealizeaz˘adup˘apunereaelevuluiˆınsitua¸tiadeˆınv˘
a¸tare,
prinˆıntreb˘aricarecanalizeaz˘agˆandireaelevuluispredescoperireadeno¸tiuni,pro-
priet˘a¸ti,rezolvareaproblemelor,etc.
6.Asigurareaconexiuniiinverse(feed-back-ului)serefer˘alaconfirmareape
careoareelevul¸siprofesorulcuprivirelaˆınsu¸sireacorect˘aainforma¸tiei(defini¸tie,
metod˘a,propriet˘a¸ti).Acestevenimentserealizeaz˘aˆınmomentulˆıncareprofesorul
confirm˘asaunucorectitudineara¸tionamentuluipecareˆılfaceelevulpentrure-
zolvareauneisarcinidelucru,iarelevulseconvingec˘aagˆanditcorectsaunu,
ˆınfunc¸tiederezultateleob¸tinute.Feed-back-ulesteevenimentulcareconducela
reglareacomportamentelorprofesorului¸sielevilorastfel:profesoruldecidedac˘a
poatetrecelaurm˘atoareasecven¸t˘adelec¸tiesaur˘amˆanelaacela¸sitipdesarcini
delucrupˆan˘aseasigur˘acorectitudinear˘aspunsului,iarelevulcon¸stientizeaz˘acare
estegraduldest˘apˆanireacuno¸stin¸telor.
7.Asigurareare¸tineriiserealizeaz˘aprintr-unvolummaimaredeexerci¸tiicare
suntaplica¸tiilano¸tiunea,metoda,proprietateacaresestudiaz˘a.Scopulestein-
teriorizareacuno¸stin¸telordobˆandite,astfelˆıncˆatacesteas˘apoat˘afifolositeˆın
ˆınv˘a¸tareaulterioar˘a.Acestevenimentesteprelungitprinefectuareatemeidecas˘a.
8.Ob¸tinereapreforman¸teiesteevenimentulcareconst˘aˆınactivitateapecareo
desf˘a¸soar˘aelevulpentruaob¸tineperforman¸telea¸steptate.Profesorulpropuneˆın
acestmomentsarcinidelucrumaidificile.Elevuldovede¸steˆınacestmomentc˘aa
ˆın¸telesnoulcon¸tinutprinrezolvareaacestorsarcinimaicomplicate.
9.Asigurareatransferuluiesteevenimentulcareconst˘aˆınaplicareacuno¸stin¸telor
dobˆanditeanteriorˆınsitua¸tiinoideˆınv˘a¸tare.Acestevenimentsedesf˘a¸soar˘adup
˘a ces-af˘acutasigurareare¸tinerii.
10. Evaluarea / autoevaluarea performan¸telor este evenimentul prin care se
apreciaz˘anivelulatinsdeeleviˆınceeaceprive¸steˆınsu¸sireacuno¸stin¸telor¸sifor-
mareadeprinderilor. Setesteaz˘aˆındeplinireaobiectiveloropera¸tionalepropuse
pentrulec¸tiarespectiv˘a.

2.3.3 Algoritmulproiect˘ariilec¸tiei
Proiectarealec¸tieireprezint˘aunactdegˆandireanticipativ˘aasuprademersuluidi-
dactic,fiindoproiectarelanivelmicroainstruirii.ˆInproiectarealec¸tieiseporne¸ste
delaobiectiveledereferin¸t˘adinprogramele¸scolare,con¸tinuturile¸siexemplelede
activit˘a¸tideˆınv˘a¸tare.Algoritmulproiect˘ariididacticelanivelmicroporne¸stedel
a treiˆıntreb˘aricheiecareincludurm˘atoareleac¸tiunimetodico-pedagogice,validate
ˆınteoria¸sipracticainstruirii:

• Ce voi face?cuprinde:

– Stabilirealoculuilec¸tieiˆınunitateadeˆınv˘a¸tare;

2
8
 – Stabilireaobiectiveloropera¸tionale.

• Cˆatvoiface? presupune:

– Selectarea¸sitranspunereadidactic˘aacon¸tinuturilor.

• Cum voi face?cuprinde:

– Elaborarea strategieiinstruirii;
– Prefigurarea strategiilor deevaluare;
– Stabilireaac¸tiunilordeautocontrol¸siautoevaluarealeelevilor;
– Stabilireastructuriiprocesualeaactivit˘a¸tiididactice.

Stabilirealoculuilec¸tieiˆınunitateadeˆınv˘a¸tare
Stabilirealoculuilec¸tieiˆınunitateade ˆınv˘a¸tareesteoetap˘aˆıncareprofesorul
stabile¸ste:

• Titlullec¸tiei;

• Tipullec¸tiei;

• Obiectiveledereferin¸t˘acorespunz˘atoarelec¸tiei,extrasedinprograma¸scolar˘a
¸sidinproiectulunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare.

Stabilireaobiectiveloropera¸tionale
Lanivelulactivit˘a¸tilordidactice,profesorulˆı¸sistabile¸stepropriileobiectivecon-
crete.
Obiectiveleconcretedescriurezultatecucaracterefectiv,fiindformulatepentru
con¸tinutuluneiunit˘a¸titematice.Acesteaformuleaz˘aperforman¸tapecareelevul
trebuies˘aodovedeasc˘apeparcursulsaulafinelelec¸tiei¸sisuntcorectdefinitedac˘a
auurm˘atoarelecaracteristici:

• pertinen¸t˘a:rezultatulscontatesteconformcuobiectivuldereferin¸t˘adincare
este derivat;

• univocitate:formulareasanucon¸tineambiguit˘a¸ti;

• realizabil:elevulposed˘atoatecuno¸stin¸tele¸sicapacit˘a¸tilenecesareˆındeplin
irii sarciniicevaconduceladobˆandireacompeten¸teiscontate;

• verificabil:dobˆandireacompeten¸teiscontatepoatefiverificat˘acantitativ
(m˘asurat˘a)¸sicalitativ(observat˘a).

29
 Opera¸tionalizareaobiectivelorreprezint˘aopera¸tiadetranspunereascopurilor
procesuluideˆınv˘a¸t˘amˆantˆınobiectiveintermediare¸siaacestoraˆınobiectivecon-
crete.Acestlucruserealizeaz˘aprinprecizareaunorcomportamentecognitive¸si/
saupsihomotoriiobservabile¸sim˘asurabile,cuajutorulverbelordeac¸tiune.
Obiectiveleopera¸tionalepentrulec¸tiadematematic˘apotfisubdivizateastfel:

• Obiective de ˆınv˘a¸tare, careserefer˘aladate, fapte,reguli¸siprincipiicarese

cer cunoscute;

• Obiectivede transfer, careserefer˘alacapacitateasubiec¸tilordeautiliza

cuno¸stin¸teleasimilateˆınaltesitua¸tii,fiesimilare,fienoi;

• Obiectivedeexprimare,careserefer˘alacapacit˘a¸tiledecomunicare¸sigener-
alizare,precum¸silaposibilit˘a¸tiledecrea¸tiealeelevului.
ˆInceeaceprive¸tematematica,modelulutil¸sieficientdeopera¸tionalizarea
obiectivelorestecelalluiR.F.Mager¸sipresupune[10]:

1. Descrierea (denumirea) comportamentului observabil, respectiv precizarea con-

duitei,aperforman¸telorelevului cuajutorulverbelordeac¸tiune,evitˆand
verbele cu spectrularg.

2. Specificarea(descrierea)condi¸tiilorˆıncaretrebuie s˘asemanifestecompor-
tamentulrespectivvizeaz˘aatˆatprocesulˆınv˘a¸t˘ariirealizatpentruatingerea
obiectiveloropera¸tionalestabilite, cˆat¸simodalit˘a¸tiledeverificare¸sievalu-
areaperforman¸telor,utilizˆandsintagmele:cuajutorul,pebaza,utilizˆand,
folosind,avˆandladispozi¸tie,avˆandaccesla.

3. Stabilireacriteriilorde reu¸sit˘asaualeuneiperforman¸teacceptabilesere-
fer˘alaabsen¸tasauprezen¸tauneicapacit˘a¸tisautr˘as˘aturi,num˘arminimde
r˘aspunsuricorecte,num˘aruldeˆıncerc˘ariadmise,eroriacceptabile.

Clasificareaobiectivelor¸siierarhizarealorsepotrealizarecurgˆandlatax-
onomie.Taxonomiaesteunplandeobiectiveierarhizatecarepermiteanalizaunor
inten¸tiigenerale¸sidetaliereadiferitelorniveluriderealizareposibile.ˆIndomeniul
cognitiv,Bloompropuneclasificareaobiectivelordelacelmaisimplulacelmai
complex,folosindurm˘atoarelecategorii:

1. Cunoa¸sterea:reactualizareaproblemelor,metodelor¸siproceselor;

2. Iˆn¸telegerea:reorganizareacuno¸stin¸telorpentruob¸tinereaunuirezultatspe-
cific;

3. Aplicarea:folosireacuno¸stin¸telorˆınrezolvareaunorcazurinoi;

3
0
 4. Analiza: descompunerea ˆıntregului pentru a-lexplica;
5. Sinteza:reunireaelementelorpentruaob¸tineunˆıntreg;
6. Evaluarea:formulareadejudec˘a¸ticantitativesaucalitative.
ˆInfunc¸tiedecomplexitateacomportamentuluisolicitat,obiectivelecognitive
ac¸tioneaz˘apediferiteniveluritaxonomice(Bloom,1950),conformtabelului2.3, [10]:

AlgoritmulluiHorn,revizuitdeMinder,ˆınlesne¸stefolosireapiramideitaxo-
nomice, vezi tabelul 2.4,[18]:

Obiectiveleopera¸tionalesuntcelemaiimportantepentrudemersuldidactic.
Profesoriiledefinescˆınfunc¸tiedeobiectiveledereferin¸t˘adinprograme.Unobiectiv
opera¸tionaltrebuies˘aˆındeplineasc˘aurm˘atoarelecincicondi¸tii[18]:
1. Obiectivultrebuieformulatˆıntotdeaunaˆınfunc¸tiedecelcareˆınva¸t˘a¸sinuˆı
n func¸tiedecelcarepred˘a;altfelnuarfiunobiectiv,ciunscopsauointen¸tie;
2. Obiectivultrebuies˘afiespecific, capacitatearespectiv˘as˘afieformulat˘a
printr-unverbcares˘anupermit˘ainterpret˘aridiferite,cis˘afieunivoc;el
trebuies˘afieatˆatdeprecisˆıncˆatto¸ticeicareiaucuno¸stin¸t˘adeel(profesori
¸sielevi)s˘a-¸sireprezinteprodusula¸steptatsubaceea¸siform˘a. Aˆın¸telege,a
¸sti,aaprecia,acitisuntcomportamente,darnusuntatˆatdespecificeˆıncˆat
s˘apoat˘aoferiposibilitateaformul˘ariiunuiobiectivopera¸tional.
3. Rezultatula¸steptattrebuies˘afiedescrissubformaunuicomportamentob-
servabil,cares˘aindicec˘aelevulaatinsobiectivul.
4. Trebuies˘aprecizezecondi¸tiile(ˆımprejur˘arile)ˆıncarecomportamentulre-
spectivsevaproduce:condi¸tiilegatedetimp,condi¸tiimateriale.
5. S˘aprecizezecriteriiledeacceptabilitateaperforman¸tei,adic˘anivelulde
reu¸sit˘adelacaresepleac˘apentruaconsiderac˘aobiectivulesterealizat.
Unobiectivopera¸tionallamatematic˘a, cerespect˘aalgoritmuldemaisus,ar
trebui formulatastfel:
”Lasfˆar¸situllec¸tieito¸tieleviivorficapabilis˘aidentificetriunghiuridinde-
senuldat.Obiectivulvaficonsideratrealizatdac˘asuntidentificate4dincele5
triunghiuricarefigureaz˘aˆındesenuldat.”
Pedagogiabazat˘apeobiectiveesteunsubiectcontroversat.ˆInfavoareasaexist˘a
trei argumente:

31
Nivelul taxonomic /
Competen¸tevizate
1.Cunoa¸sterea
Elevulrecunoa¸ste,red˘a
cuno¸stin¸ta(informa¸ti
a, metoda, faptul) sub
aceea¸siform˘a¸siˆın
acela¸sicontextcognitiv
2. Iˆn¸telegerea
Elevulprezint˘acuno¸stin¸
ta suboform˘adiferit˘a,
darˆınacela¸si
context cognitiv
3. Aplicarea
Elevultransfer˘a¸siaplic˘
a a clasifica, a rezolva, a desena,
cuno¸stin¸telesubaceea¸si
form˘asautransformate
ˆın alt context cognitiv
4. Analiza
Elevulanalizeaz˘asitua¸tia/
problemaˆınvedereasolu¸tion˘arii
(c˘autˆandelemente, rela¸tii,
principii de organizare)
¸sieventualorezolv˘a,
utilizˆandcuno¸stin¸teledobˆandi
te
5. Sinteza
Elevulprelucreaz˘aelementele
decon¸tinut,lecondenseaz˘a,
sintetizeaz˘a,
leˆıncadreaz˘aˆıntr-unsistem
6. Evaluarea
Elevulevalueaz˘asitua¸tia,
emitejudec˘a¸tidevaloare,
iadecizii,leargumenteaz˘a,
stabile¸steconcluzii
Tabela 2.3: Taxonomia lui Bloom
Verbe-ac¸tiuniutilizateˆınatingerea
performan¸tei
arecunoa¸ste,areda,aprezenta,
adefini,apreciza,aindica,
aenumera,aaminti,adescrie,
adenumi,aenun¸ta,ascrie,
a identifica
atransforma,amodifica,aschimba, a
redefini, a ilustra, areorganiza,
ainterpreta,aexplica,ademonstra, a
distinge, a estima, adetermina,
a completa, a prevedea, a stabili.
afolosi,aaplica,astabilileg˘aturi,
a organiza, a transfera, a restructura,
a generaliza, a completa, a scrie
a analiza, a distinge, a detecta,
acategorisi,acompara,adeduce,
aselecta,autiliza,adescompune, a
identifica, astabili
a elabora, a sintetiza, a prelucra,
acondensa,aˆıncadra,adezvolta,
acombina,amodifica,aorganiza, a
proiecta, a crea, aclasifica,
a realiza
a judeca, a argumenta, a evalua,
a decide, a concluziona, a valida,
a estima
32
Activitatea profesorului Activitatea elevului Nivelul
taxonomic
Prezint˘aˆınmodexplicit Recunoa¸stefaptul,metoda,
unfapt, ometod˘a, procesulsubaceea¸si Cunoa¸stere
un proces form˘a¸siˆınacela¸siconte
xt
Prezint˘aˆınmodexplicit Recunoa¸stefaptul,metoda,
unfapt,ometod˘a, procesulsuboform˘a ˆIn¸telegere
unproces,explicˆand diferit˘a, darˆınacela¸si
”dece”¸si”cum” context
Cere un transfer Folose¸stefaptul,procesul,
decuno¸stin¸teprin metodaˆınv˘a¸tat˘asubacee Aplicare
trecerea la un alt nivel a¸si form˘a,darˆınaltcontext
Prezint˘aositua¸tie,o Examineaz˘a,analizeaz˘a
problem˘anou˘a,cerˆand aceast˘asitua¸tie,aceast˘ Analiz˘a
elevilors˘aorezolvedup˘a a problem˘apentrua-
criterii stabilite. Problema ig˘asi solu¸tia
presupuneosolu¸tieprecis˘a
Propune un proiect a Realizeaz˘aproiectulˆınmod
c˘aruirealizaresepoate personal¸sicreativ Sintez˘a
face ˆın mai multe
feluri
ˆIlinvit˘apeelev Emiteojudecat˘a
s˘aemit˘ao de valoare Evaluare
judecat˘adevaloare
Tabela 2.4: Algoritmul lui Horn

33
 • Pedagogiaprinobiectiveˆıloblig˘apeprofesors˘aregˆandeasc˘ademersulped-
agogic¸sialegerilef˘acute¸sis˘avizezeoanumit˘aeficacitate;

• Seclarific˘ademersulpedagogic:fixareaobiectivelorfaciliteaz˘aalegereametode-
lor¸simijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆant;

• Permiteoevaluaremaiobiectiv˘aarezultatelorelevului¸siaeficien¸teiac-
tivit˘a¸tiiprofesorului.
Dezavantajeleacesteipedagogiiarfiurm˘atoarele[18]:
• Opera¸tionalizareaintroduceoanumit˘arigiditate¸siunanumitformalismˆın
procesuldeˆınv˘a¸tare,ˆıntrucˆatseaxeaz˘anumaipecomportamentecarepot fi
anticipate;
• Opera¸tionalizareareducelibertateaprofesorului;

• Nupotfiexprimate,ˆıntermeniopera¸tionali,comportamentelecomplexeale
elevului (creativitatea, spiritulcritic);
• Nupotfiopera¸tionalizatecelemaimulteobiectivealedomeniuluiafectiv;

• Opera¸tionalizareanupoatefaceabstrac¸tiedenaturaobiectuluideˆınv˘a¸t˘amˆan
t; ˆıntimpcedisciplineleputernicformalizatesuntmaidisponibilepentruobiec-
tivedefiniteopera¸tional,disciplineleumanisteˆıntˆampin˘adificult˘a¸tiˆınaproie
cta capacit˘a¸ticares˘afieevaluateprincriteriicantitative.
ˆInoricecaz,definireaclar˘aaobiectivelorconstituiepunctuldeplecarepentru
elaborareaunuidemerspedagogic.Aplicat˘acorect,opera¸tionalizareaobiectivelor
devineuninstrumenteficientˆınplanificarea,organizarea¸sicontrolulactivit˘a¸tiila
lec¸tiadematematic˘a.

Selectarea¸sitranspunereadidactic˘aacon¸tinuturilor
Selectarea¸sitranspunereadidactic˘aacon¸tinuturilorseconcretizeaz˘aprinrealizarea
uneiprimeschi¸tealec¸tiei:
• selectareacon¸tinuturilor¸stiin¸tificesefaceanalizˆandresursele:clasa,nivelul
decuno¸stin¸tealelevilor,abilit˘a¸tileintelectuale¸sipracticedecaredispun
ace¸stia,precum¸siresurselematerialedecaredispuneprofesorul:manuale,
laborator,etc.
• transpunereadidactic˘aacon¸tinuturilorarecaetapenecesare:
– structurarealogic˘aacon¸tinuturilor,carepoatefi:inductiv˘a,deductiv˘a
sau prinanalogie;

34
 – esen¸tializarea:serefer˘alaalegereaˆınaceast˘afaz˘aacon¸tinuturilor
esen¸tiale;
– adecvareacon¸tinutuluisefacerelativlaobiectiveleopera¸tionale.

Elaborarea strategiei instruirii

Elaborareastrategieiinstruiriiconst˘aˆın:

• alegereametodelor¸sistrategiilordidactice;

• stabilirea resurselormateriale;

• alegereaformelordeorganizareaactivit˘a¸tilordidactice:frontal˘a,individual˘a,
pegrupesaucombinat˘a.

Strategiadidactic˘atrebuies˘afieadaptat˘alaobiective¸sicon¸tinut.
Formelede organizareaactivit˘a¸tilor suntunansambludetehnicicare, prin
combinare,voroptimizaˆınv˘a¸tarea. Peparcursuluneiactivit˘a¸tisepotˆımbina2-
3forme.Diferen¸tierea¸siindividualizareaaucascopvalorificareapoten¸tialului
individualalelevilor.Adoptareaunorstrategiibazatepediferen¸tieredetermin˘a
schimb˘ariˆınmoduldeorganizareaademersuluididactic.Activitateadiferen¸tiat˘a
sepoaterealizaprinactivitateaindividual˘asaupegrupe.
Formele de organizareaˆınv˘a¸tariiaucaracteristicileeviden¸tiateˆın tabelul2.5,
din [12].

Activit˘a¸tilefrontalesuntformeledeorganizarealelec¸tiilortradi¸tionale,cˆand
profesorullucreaz˘asimultancuˆıntreagaclas˘a.Esteomodalitatedeactivitate
didactic˘acolectiv˘aproiectat˘apebazaunuiscoppedagogiccomun,realizabilˆıns˘a
ˆıngradediferen¸tiate,ˆınfunc¸tiedeposibilit˘a¸tilefiec˘aruielev.
Avantajeleactivit˘a¸tilorfrontalesunt[10]:

• activitateaelevuluiestedirijat˘aˆındirec¸tiaˆınsu¸siriicuno¸stin¸telor¸sideprin
der- ilorspecifice;

• orienteaz˘aini¸tiativa¸sicreativitateaelevuluipebazaunortehnicidemunc˘a
intelectual˘adobˆanditeanterior;

• secˆa¸stig˘atimp;

• seprezint˘aunvolummaredeinforma¸tii;

• cuno¸stin¸teleprezentatesuntbinesistematizate;

35
Organizarea Tip de Caracteristici
colectivului sarcin˘a
de elevi
Activitate sarcin˘a Sarcinaserezolv˘alatabl˘a.
frontal˘a frontal˘ Sarcinaserezolv˘aindependent.
a Eleviiformuleaz˘ar˘aspunsuriindividuale.
unic˘a
Activitate sarcin˘a Eleviir˘aspundindividualˆıncadrulgrupului.
pe grupe nediferen¸tiat˘a Eleviir˘aspundprincooperarepegrupe.
eterogene Profesorulsintetizeaz˘ar˘aspunsurilegrupelor.
sarcin˘a Eleviir˘aspundindividualˆıncadrulgrupului.
diferen¸tiat˘a Eleviirezolv˘aprincooperare.
Profesorulsintetizeaz˘ar˘aspunsurilegrupelor.
Activitate sarcini Eleviirezolv˘aprincooperare.
pe diferen¸tiate Eleviir˘aspundindividualsau
grupeomogene ca obiective, prinreprezentan¸ti.
con¸tinut ¸si Profesorulanun¸t˘asarcinile,
mod de realizare urm˘are¸stemodulderealizare.
Activitate sarcini Eleviirezolv˘a¸sir˘aspundindividual.
individualizat˘a individualizate Profesorul distribuie sarcinile,
ca obiective, urm˘are¸stemodulderealizare,
con¸tinut ¸si ˆındrum˘a.
mod de realizare

Tabela2.5:Formedeorganizareaactivit˘a¸tiiˆınclas˘a

36
 • profesorulprime¸ste¸siofer˘aunfeed-backimediat.

Dezvantajeleactivit˘a¸tilorfrontalesunt[10]:

• elevulseafl˘aˆıntr-unraportdedependen¸t˘afa¸t˘adeprofesor;

• nustimuleaz˘aˆınsuficient˘am˘asur˘aactivitateaindependent˘a¸sigˆandireadi-
vergent˘aaelevului;

• nuasigur˘adecˆatˆınrarecazuriparticipareatuturorelevilorlaprocesulde ˆınv˘a¸t˘amˆant;

• conexiuneainvers˘aestedificilderealizat,maialeslaclaselecunum˘armare de
elevi;

• eleviisunttrata¸tipredominantca¸sicumaraveato¸tiacelea¸sicaracteristici.

Pentruˆımbun˘at˘a¸tirearezultateloractivit˘a¸tiifrontaleserecomand˘a:

• eviden¸tiereasitua¸tieiini¸tialeaelevilorprinintermediuldiagnosticuluiini¸tial;

• combinareaactivit˘a¸tiifrontalecuceleindividuale¸sidegrup;

• realizareadeactivit˘a¸tifrontalecugrupeomogenealeclasei,timpˆıncare
ceilal¸tieleviefectueaz˘aactivit˘a¸tiindividualesaudegrup.

Activit˘a¸tileindividualeconstauˆınorganizarealec¸tieiˆına¸safelˆıncˆateleviis˘a
lucrezeindividual,aceea¸sisarcin˘adelucrusausarcinidiferite,cusauf˘ar˘aajutorul
cadruluididactic. Labazaacesteiformedeorganizareaactivit˘a¸tiist˘aprincipiul
respect˘ariiparticularit˘a¸tilorindividualealeelevilor.
Avantajeleactivit˘a¸tilorindividualesunt[10]:

• permitdiferen¸tiereasarcinilordeˆınv˘a¸tareˆınfunc¸tiedeparticularit˘a¸tilein-
dividuale aleelevilor;

• activitateasedesfu˘¸soar˘aˆınlini¸ste;ˆınv˘a¸tareaseproduceˆınritmpropriu;

• cre¸steresponsabilitateaelevuluifa¸t˘adepropriamunc˘a.

Dezvantajeleactivit˘a¸tilorindividualesunt[10]:

• faciliteaz˘aerorileˆınˆınv˘a¸tare;

• profesorulnuevalueaz˘aˆınˆıntregimerezultateledefiecaredat˘a;

• favorizeaz˘acompeti¸tia;

37
 • comunicareaesteaproapeabsent˘a.

Activit˘a¸tileˆıngrupsauprincooperaresuntomodalitatedeˆımbinareaˆınv˘a¸t˘a
rii individualecuceacolectiv˘a.Eleviilucreaz˘aˆıngrupurimici,fiecaredintreeicon-
tribuindlarezultatulfinal.Serecomand˘aintroducereatreptat˘aˆınactivitateadi-
dactic˘aaactivit˘a¸tilorˆıngrup¸sirespectareaunorregulidelucru.
Etapelepreliminarealeˆınv˘a¸t˘ariiˆıngrupsunt:

• aranjareas˘alii declas˘apringrupareameselor;

• etapade orientare, careconst˘aˆınorganizareadeactivit˘a¸ticuscopuldea

familiarizaeleviiuniicual¸tii,dac˘aace¸stianusecunosc.

• stabilirea grupelor delucru.

Etapelemetodicealeˆınv˘a¸t˘ariiˆıngrupsunt:

• prezentareatemei¸siaobiectivelorurm˘arite;

• ˆımp˘ar¸tireasarcinilorˆıncadrulgrupurilor;

• realizareaactivit˘a¸tilorˆıncadrulgrupurilor;

• comunicarea rezultatelor;

• evaluareaactivit˘a¸tiielevilor.

Organizareaactivit˘a¸tii de ˆınv˘a¸tareˆıngruppresupunedinparteaprofesorului,
conform [10]:

• Stabilirea obiectivelor;

• Stabilireadimensiuniigrupurilor:odimensiuneoptim˘aagrupurilorpoatefi
considerat˘ade4-5elevi,deoareceastfelfiecareareposibilitateadeatrece prin
rolurile presupuse de activitateaˆın grup;

• Stabilireastrategieidegrupareaelevilor.Exist˘amaimultestrategiidegru-
pareaelevilor,ˆınfunc¸tiedeobiectiveleurm˘arite,astfel:

– grupareaaleatoareesteeficient˘a¸siu¸sordeaplicat.Eleviipotfigrupa¸ti
prinnum˘arare,iarceicareauacela¸sinum˘arformeaz˘aungrup.
– grupareaomogen˘apresupunegrupareaelevilorˆıncategorii,ˆınfunc¸tie
deaptitudineapentrumatematic˘a¸sivorprimisarcinidiferen¸tiateˆın
func¸tiedenivel;

3
8
 – formareagrupurilorde c˘atreprofesorpermiteprofesoruluis˘adecid˘a
careelevivorlucraˆımpreun˘a;
– formareagrupurilordec˘atreelevi creeaz˘adeobiceigrupurieterogene,
dardezechilibrate,astfelˆıncˆatunelegrupurinuvorputeaatingeobiec-
tivelepropuse.

• Coordonareaactivit˘a¸tiipegrupuri.Profesorulareurm˘atoareleresponsabilit˘a¸ti:

– instructor:profesorulofer˘ainstruc¸tiuniclare¸sipreciseasuprarolului
membrilorgrupului,moduluiˆıncaresevalucra,moduluiˆıncaresevor
comunica rezultatele, timpului de lucru pentru fiecareactivitate;
– facilitator:profesorulfaciliteaz˘aactivitatea¸siˆınv˘a¸tareaprinpunereala
dispozi¸tiaeleviloraunormaterialedelucru;
– consultant:profesorulofer˘ainforma¸tiisuplimentare,punctedesprijin,
dirijeaz˘aeleviipentrurealizareasarciniidelucru;
– participant:ˆınanumitesitua¸tiiprofesorulseimplic˘aˆınactivitateagrupurilor
prinexprimareauneiopinii,ˆıns˘adoarˆıncazulunordisputeiscateˆıntre
membriigrupului;
– observator:profesorulobserv˘aprocesuldecooperare,dinamicagrupurilor,
afinit˘a¸tiledintrelevi,ritmuldelucru,ofer˘asarcinidelucrusuplimentare
pentrugrupurilecaretermin˘amairepede;
– motivator:profesorulmotiveaz˘aeleviiprincaracteristicilesarciniide
lucru,prinmonitorizareafiec˘aruigrup,prinmoduldeevaluarearezul-
tatelor.

• Evaluareaactivit˘a¸tiiˆıngrupuri¸siarezultatelorelevilorimplic˘aemiterea
unoraprecieriformative,notarea,verificarearezultatelor,ob¸tinereaunui feed-
backdinparteaelevilorimediatdup˘aactivitate,carepermiteˆımbun˘at˘a¸tirea
unoractivit˘a¸tiulterioaredeacela¸sitip.

Avantajeleactivit˘a¸tilorrealizateˆıngrupsunt:

• permitdiferen¸tiereasarcinilordeˆınv˘a¸tare;

• ˆınv˘a¸tareaseproduceˆınritmpropriu;

• eleviiˆınva¸t˘auniidelaal¸tii;

• cre¸steresponsabilitateaelevuluifa¸t˘adepropriaˆınv˘a¸tare,dar¸sifa¸t˘adegrup;

• ceicuabilit˘a¸tidenivelsc˘azutprogreseaz˘amaiu¸sor;

39
 • eleviibuniˆı¸sidezvolt˘aabilit˘a¸tiledecomunicare.

Dezvantajeleactivit˘a¸tilorrealizateˆıngrupsunt:

• creeaz˘aunoarecarezgomot;

• uniielevitinds˘aaib˘aunrolpasiv;

• evaluareacontribu¸tieifiec˘aruielevsefacecudificultate.

Implicareaelevilorˆınproiectedidacticerealizateˆıngrupobi¸snuie¸steeleviicu
r˘aspundereapentrupropriamunc˘a¸sicumuncaˆınechip˘a,ˆıncaredemulteori
rezultateledep˘a¸sescsumacompeten¸telormembrilor.

Configurarea strategiilor de evaluare

Configurarea strategiilor de evaluare presupune:

• stabilireametodelor,tehnicilor¸siprobelordeevaluare;

• stabilireamomentelorˆıncareseaplic˘aevaluarea.

Stabilireaac¸tiunilordeautocontrol¸siautoevaluareaelevilor
Stabilireaac¸tiunilordeautocontrol¸siautoevaluareaelevilorconst˘aˆın:

• stabilireamodalit˘a¸tilordeautocontrol¸siautoevaluare;

• stabilireamomentelorˆıncareseaplic˘aautoevaluarea.

Stabilireastructuriiprocesualeaactivit˘a¸tiididactice
Stabilireastructuriiprocesuale aactivit˘a¸tiididacticevizeaz˘ae¸salonareaˆıntimpa
activit˘a¸tiididacticecuscopuldeaevitaerorile,riscurile,aneˆıncadr˘ariiˆıntimp,a
evenimentelor nedorite.
Elaborareaproiectelordelec¸tienutrebuieprivit˘acaoactivitateformal˘a, ci,
ˆınlimiteleuneianumiterigori,eatrebuies˘aˆıncurajezecreativitateadidactic˘aa
profesorului.
Proiectuldelec¸tieesteuninstrumentdelucruopera¸tionalalprofesorului¸si
trebuies˘aaib˘aurm˘atoarelecaracteristici:

• s˘aofereoperspectiv˘aglobal˘a¸sicomplet˘aasupralec¸tiei;

• s˘aaib˘auncaracterrealist;

4
0
 • s˘afiesimplu¸siopera¸tional;

• s˘afieflexibil;

• s˘afacilitezerealizareaobiectiveloropera¸tionale.
ˆInpracticaeduca¸tional˘a, nuselucreaz˘acuostructur˘aunic˘aaproiectelor
didactice,dimpotriv˘a,seconcepproiecteavˆanddiferitestructuri.
Structuraunuiproiectdelec¸tiecuprindeparteaintroductiv˘a,ˆıncaresepre-
cizeaz˘acoordonateleprincipalealelec¸tiei:

Proiectdelec¸tie

Obiectul:
Clasa:
Data:
Unitateadeˆınv˘a¸tare:
Tema(subiectullec¸tiei):
Scopullec¸tiei:
Obiectiveopera¸tionale:
Metode¸siprocedee:
Mijloacedeˆınv˘a¸t˘amˆ
ant:
Formedeorganizareaactivit˘a¸tii:
Evaluare:
Bibliografie:
Parteadescriptiv˘avizeaz˘aprezentarea(ˆınvariantediferite)adesf˘a¸sur˘ariilec¸tiei.
Cˆatevamodeleorientativepentruaceast˘aparteseprezint˘aˆıncontinuare.

Desf˘a¸surareaactivit˘a¸tii

Varianta1

Etapele Timp Obiective E¸salonarea Metode¸si Mijloace Forme Evaluare

lec¸tiei opera¸tio con¸tinut. procedee de de
n. didactice ˆınv˘a¸t organiz.
(coduri) ˘am.

Varianta2

Etapele Obiective Con¸tinutulinforma¸tional Strategiile instruirii

lec¸tiei opera¸tional
e

41
42
 Varianta 3

Obiective Activit˘a¸t Con¸tinutu Metode¸si Mijloace de Forme de Evaluare

opera¸tion. i l procedee ˆınv˘a¸t˘am organiz.
deˆınv˘a¸ta ˆınv˘a¸t˘ar .
re ii

43
Capitolul3

Strategii didactice specifice

ˆınv˘a¸t˘ariimatematiciiˆınci
clul primar

Strategiadidactic˘aestemodalitateaprincareprofesorulalege, combin˘a¸sior-
ganizeaz˘aansambluldemetodepedagogice,materialedidactice¸simijloacede
ˆınv˘a¸t˘amˆantˆıntr-osuccesiuneceasigur˘aatingereaunorobiective.
Ostrategiepoatefiˆın¸teleas˘acaomodalitatedeabordare¸sirezolvareaunei
activit˘a¸tideˆınv˘a¸tare.Cumacesteactivit˘a¸tideˆınv˘a¸taresuntasociateunuiobi
ectiv
dereferin¸t˘a,alegereaunormetode¸simijloace,combinarea¸siorganizareaoptim˘aa
situa¸tieideˆınv˘a¸tareesterealizat˘acuscopulob¸tineriiunorrezultateeduca¸tionale
prev˘azuteprincurriculum.
Alegereauneianumitestrategiididacticeesteinfluen¸tat˘adeurm˘atoriifactori,
conform [12]:

• concep¸tiadidactic˘a:sealegmetodeactive,specificeˆınv˘a¸t˘ariiprinac¸tiune¸
si
decoperire,carer˘aspundnevoilormetodicedeproiectare¸sirealizareaunit˘a¸tii
deˆınv˘a¸tare;

• obiectiveleinstructiv-educativespecificeuneiactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tare-pentru
tipurideobiectivedereferin¸t˘a¸siactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tarediferitesepotalege
strategiidiferite;

• naturacon¸tinutului-unul¸siacela¸sicon¸tinutsepoatepredaˆınmoduridiferite
lacolectivediferitedeelevi¸silavˆarstediferite;

• experien¸tade ˆınv˘a¸tareacopiilor-vˆarstacopiilor¸siniveluldeinstruire
lamatematic˘ainfluen¸teaz˘aop¸tiuneareferitoarelamoduldeorganizarea

44
ˆınv˘a¸t˘arii.

45
 Strategiadidactic˘aofer˘asolu¸tiideordinstructural-procesual,dar¸simetodologic
ˆınprocesuldeˆınv˘a¸tare,prinmoduldecombinareadiferitelormetode,procedee,
mijloacedidactice¸siformedeorganizarespecifice.
Strategiile inductive sunt bazate pe un proces de abordare de la particular la
generalarealit˘a¸tiimatematice.Prinobservaredirijat˘a¸siac¸tiune,eleviidobˆandesc
treptatcapacitateadeageneraliza.Dinanalizafaptelormatematiceseajunge,prin
percep¸tieintuitiv˘a¸siac¸tiune,lafamiliarizareacuno¸tiunimatematicenoi.Lavˆarst
a
¸scolar˘amic˘a,copilulelaboreaz˘ara¸tionamentedetiptransductiv,delaparticular
laparticular.Acesttipdeˆınv˘a¸tareconstituiepremisapentrura¸tionamenteledetip
deductivdemaitˆarziu.ˆIngeneral,ˆımbinareaˆınv˘a¸t˘ariiinductivecuceadeductiv˘
a
realizeaz˘afundamentullogicalinstruc¸tieipentruc˘aambeleformedera¸tionament
suntprezenteˆınactivitateacognitiv˘aacopilului,ˆıntoatesitua¸tiiledeˆınv˘a¸tare.
ˆInplanulmetodologieiˆınv˘a¸t˘ariimatematicii,ˆınv˘a¸tareadeductiv˘a¸siceainduc-
tiv˘asesprijin˘apemetodeleverbale¸siintuitive.ˆInv˘a¸tareainductiv˘afaciliteaz˘a
organizareapercep¸tiilor¸sicreeaz˘apremisepentrucaelevuls˘adescopererela¸tii
constanteˆıntreelementelestructurilornoicucareopereaz˘a.Princompara¸tii¸si
clasific˘ari,eleviiˆınva¸t˘as˘aidentificeˆınsu¸siriesen¸tialealeclaselordeobiecte,s˘a
sintetizezedatelecarefundamenteaz˘areprezent˘arisimbolice¸sis˘aleexprimeprin
limbaj.
Strategiile analogicesesprijin˘apecalitateagˆandiriideacreaanalogii,caform˘a de
manifestare a procesului de abstractizare.

3.1 Metode¸siprocedeepentrupredarea-
ˆınv˘a¸tarea
matematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar
Metodelede ˆınv˘a¸tamˆantsuntmodalit˘a¸tideac¸tiune,cuajutorulc˘aroraelevii,
subˆındrumareaprofesoruluisauˆınmodindependent,ˆı¸siˆınsu¸sesccuno¸stin¸te,ˆı¸
si formeaz˘apriceperi¸sideprinderi,aptitudini,atitudini,concep¸tii[7].
Metodeleseaplic˘aprintr-osuit˘adeprocedee,carereprezint˘atehnicimailim-
itatedeac¸tiunedecˆatmetodele.Procedeeleasigur˘acalitatea¸sieficien¸taunei
metode.ˆInunelecazurimetodapoatedeveniprocedeuˆınstructuraalteimetode.
Ansamblulmetodelor¸siprocedeelordidacticealc˘atuiescmetodologiadidactic˘a.
Strategiadidactic˘aˆıncorporeaz˘aosuit˘ademetode¸siprocedeeordonatelogic
¸siselectatedup˘acriteriuleficien¸teipedagogice.Eficien¸tauneimetodeestedat˘a
decalitateaacesteiadeadeclan¸saactedeˆınv˘a¸tare¸sidegˆandireprinac¸tiune,
dem˘asuraˆıncaremetodadetermin˘a¸sifavorizeaz˘areprezent˘arispecificeetapelor
deformareano¸tiunilormatematiceˆıntr-undemersdidacticadaptatelevilordin

46
ciclulprimar.Deaceeaˆınv˘a¸tareamatematiciilaacestnivelimpunereconsider-
areametodelor¸sifolosireaaceloracarepunaccentulpeformareadedeprinderi¸si

47
dobˆandireadeabilit˘a¸tiprinac¸tiune.
Exist˘anumeroaseclasific˘arialemetodelordeˆınv˘a¸t˘amˆant.
Avˆandˆınvedere
specificulpred˘ariimatematiciilaciclulprimar,seprezint˘aurm˘atoareaclasificare,
conform[12]:
1. ˆInfunc¸tiedescopuldidacticurm˘arit,metodeleseclasific˘aˆın:
• metode decomunicare;

• metode deconsolidare;

• metode deverificare.
Aceast˘aclasificarepermitealegereametodelorˆınfunc¸tiedetipuldeactivitate,de
etap˘a¸siniveldevˆarst˘a.
2.ˆInfunc¸tiedeniveluldedezvoltareabazeisenzorialedecunoa¸stere:
• metodeintuitive-ˆınlesnesccopiluluiactivitateadeobservareaobiectelor¸si
asigur˘aocunoa¸stereintuitiv˘a;

• metodeactive-copilulopereaz˘acuobiectele,formˆandu-¸sitreptat¸sinuan¸tat
reprezent˘ari;
• metodeverbale-copiluldescrieac¸tiuniprinintermediulcuvintelor.
Seprezint˘aˆıncontinuarecˆatevadintrecelemaieficiente¸siutilizatemetode
pedagogiceˆınpredarea-ˆınv˘a¸tareamatematiciilaclaseleprimare.

3.1.1 Explica¸tia
Explica¸tiaesteometod˘averbal˘adeasimilareacuno¸stin¸telorcecreeaz˘aunmodel
descriptivlanivelulrela¸tiilordetipcauz˘a-efect.Explica¸tiadezv˘aluie,clarific˘a
semnifica¸tii,rela¸tii,legi,ipoteze,etc.Eaesteeficient˘adac˘aˆındepline¸steurm˘atoar
ele condi¸tii:
• favorizeaz˘aˆın¸telegereaunuiaspectdinrealitate;

• justific˘aoideepebaz˘adeargumente¸siantreneaz˘aopera¸tiialegˆandirii;

• ˆınlesne¸stedobˆandireaunortehnicideac¸tiune;

• areunrolconcluziv,dar¸sianticipativ;

• influen¸teaz˘apozitivresurseleafectiv-emo¸tionalealeelevilor.
Urm˘atoarelecerin¸tetrebuierespectatepentruutilizareaeficient˘aaacestei
metode:
4
8
 • explica¸tiatrebuies˘afieprecis˘a¸siconcis˘a,orientˆandaten¸tiaelevilorasupra
unuianumitaspectcusemnifica¸tiematematic˘a;

• explica¸tiatrebuies˘afiecorect˘adinpunctdevederematematic;

• explica¸tiatrebuies˘afieaccesibil˘a,adic˘aadaptat˘aniveluluiexperien¸teilingvi
s- tice¸sicognitiveacopiilor.

Dac˘ametodaexplica¸tieiestecorectaplicat˘a,eadevineeficient˘asubaspect
formativ,c˘acicopiiig˘asescˆınexplica¸tieunmodeldera¸tionamentmatematic,de
exprimare ˆın limbaj matematic a caracteristicilor unui obiect sau procedeu de
lucru,unmodeldeabordareauneisitua¸tii-problem˘a.
ˆIncadruldemersuluididactic,explica¸tiaestefolosit˘aatˆatdeprofesor,cˆat¸side
elevi.Profesorulexplic˘aprocedeuldelucru,explic˘atermeniimatematiciprincare
severbalizeaz˘aac¸tiunea,explic˘amoduldeutilizareamijloacelordidactice,regulile
dejoc¸sisarciniledelucru.Elevulexplic˘amodulˆıncareaac¸tionatpentrurezolvarea
uneisarcini¸sisolu¸tiileg˘asitepentrurezolvareasarciniididactice,folosindlimbajul
matematic.
Explica¸tiaˆınso¸te¸steˆıntotdeaunademonstra¸tia.ˆIncursulexplica¸tieisepotface
ˆıntreruperi,cuscopuldeaadresaˆıntreb˘arielevilor,princares˘asetestezegradul
dereceptare¸siˆın¸telegereacelorexplicate,darˆıntreruperiletrebuies˘afiedescurt˘a
durat˘a,pentruanurupefirullogicaldemersuluisus¸tinut.
Metodaexplica¸tieiseutilizeaz˘aˆınoricareetap˘aalec¸tiei.

3.1.2 Demonstra¸tia
Demonstra¸tiaasigur˘areflectareaobiectuluiˆınv˘a¸t˘ariilanivelulpercep¸tiei¸sial
reprezent˘ariiprinintermediulmaterialuluiintuitiv.
Demonstra¸tiaconst˘aˆınprezentareaobiectelor¸sifenomenelorsausubstitutelor
acestorasprestudiu.Eaasigur˘aunsuportconcret-senzorialprocesuluideˆınv˘a¸tare.
Demonstra¸tiapoateutilizaobiectereale,substitutealeacestora(plan¸se,scheme,
fotografii,tablouri),desenullatabl˘a,mijloacetehniceaudio-vizuale,exemple,etc.
Demonstra¸tiaesteprezent˘aˆınetapadefamiliarizareauneiunit˘a¸tideˆınv˘a¸tar
e cuscopuldeapuneˆınvaloarecaracterulactiv,concretsenzorialalpercep¸tiei
copilului.Ositua¸tiematematic˘anou˘a,unprocedeunoudelucrupotfidemonstrate
¸si,ˆınacela¸sitimp,explicatedeprofesor.Niveluldecuno¸stin¸tealcopiilor¸sivˆarsta
acestoradetermin˘araportuloptimdintredemonstra¸tie¸siexplica¸tie.
Eficien¸tautiliz˘ariidemonstra¸tiei,cametod˘adeˆınv˘a¸tareametematiciiˆınciclu
l primar,estesporit˘adac˘asuntrespectateurm˘atoarelecerin¸tepsihopedagogice:

• peparcursuldemonstra¸tieitrebuies˘aseutilizezediferitematerialedidactice
demonstrativecasubstitutealerealit˘a¸tii,materialeˆınm˘asur˘as˘aofereo

49
 prezentareschematic˘a,intuitiv˘a,aunorconceptematematice¸siosus¸tinere
obiectual˘aaˆınv˘a¸t˘arii,indispensabil˘agˆandiriiconcreteacopilului;

• demonstra¸tiatrebuies˘arespectesuccesiunealogic˘aaetapelordeˆınv˘a¸tarea
uneino¸tiunisaualgoritm;

• demonstra¸tiatrebuies˘afavorizezeˆınv˘a¸tareaprincreareamotiva¸tieispecifice.

3.1.3 Conversa¸tia
Conversa¸tiaestemetodabazat˘apedialogulˆıntrebare-r˘aspuns,cuscopulrealiz˘arii
unorsarcini¸sisitua¸tiideˆınv˘a¸tare.
Func¸tiilepedagogicepecareleˆındepline¸steconversa¸tia,ˆınraportcuobiectivele
urm˘arite¸sicutipuldeactivitateˆıncareesteintegrat˘a,sunturm˘atoarele:

• func¸tiaeuristic˘a,devalorificareacuno¸stin¸teloranterioarealeelevilor;

• func¸tiadeclarificare,deaprofundareacuno¸stin¸telor;

• func¸tiadeconsolidare¸sisistematizare;

• func¸tia de verificare saucontrol.

Mecanismulconversa¸tieiconst˘aˆıntr-
osuccesiunelogic˘adeˆıntreb˘aricupondere
adecvat˘aˆıntreˆıntreb˘aridetipreproductiv-cognitiv(careeste?,ceeste?,cum?)¸si
ˆıntreb˘ariproductiv-cognitive(cucescop?,dincecauz˘a?,ceseˆıntˆampl˘adac˘a?).
Avˆandˆınvederec˘aesteometod˘averbal˘a,conversa¸tiacontribuieopera¸tionalla
realizarea obiectivelor decomunicare.
Iˆntreb˘arileadresatedeprofesorelevilortrebuies˘asatisfac˘aurm˘atoarelecerin¸te:

• s˘arespectesuccesiunealogic˘asarcinilordeˆınv˘a¸tare;

• s˘astimulezegˆandireaelevului,orientˆandaten¸tiaspreelementeleimportante
dinperspectiv˘acognitiv˘asauformativ˘aaleuneisitua¸tii-problem˘a;

• s˘afieclare,corectformulategramatical,precise;

• s˘anusugerezer˘aspunsurilea¸steptate;

• s˘aapreciezecorectcapacitateadeexplorareaelevilor,respectˆandprincipiul
pedagogicalpa¸silormici

5
0
 R˘aspunsurileelevilorsuntacceptatenumaiˆınm˘asuraˆıncaresuntcomplete,
motivate¸siargumentate,suntformulateindependent,dovedescˆın¸telegereacuno¸stin¸tel
or matematice¸sir˘aspundlacerin¸telecuprinseˆınˆıntrebare.Dinperspectiv˘aforma-
tiv˘a,esteutilcaprofesoruls˘acreezecˆatmaimultesitua¸tiigeneratoaredeˆıntreb˘ari
¸sic˘aut˘ari,s˘adeaelevilorposibilitateadeafaceoselec¸tieaposibilit˘a¸tilordelu-
cru.Prezen¸taunorˆıntreb˘ari-problem˘a, posibilitateaoferit˘aelevilordeaformula
eiˆın¸si¸siˆıntreb˘ari¸sidear˘aspundelaˆıntreb˘aridetipul:ceobservi?,ceaif˘acut?,
de ce? puneleviiˆınsitua¸tiadeamotivaac¸tiunea¸siastfellimbajulaccentueaz˘a
con¸tinutulmatematicalac¸tiuniiobiectuale.
ˆIntreb˘arilecarepotfiintegrateˆındemersuldidacticsuntdetreitipuri:

• ˆıntreb˘ariconvergentecarepuneleviiˆınsitua¸tiadeafaceanalize¸sicompara¸tii;

• ˆıntreb˘aridivergentecareantreneaz˘agˆandireaelevilorˆınadescoperinoic˘ai
deac¸tiunematematic˘a;

• ˆıntreb˘arideevaluarecaresolicit˘aelevilorjudec˘a¸tiproprii.

3.1.4 Observa¸tia
Observa¸tiaconst˘aˆınanalizaobiectelor¸sifenomenelorceconstituiecon¸tinutul
ˆınv˘a¸t˘arii,cuscopulidentific˘ariiˆınsu¸sirilorsemnificativealeacestora.
Observa¸tia,cametod˘a,asigur˘abazaintuitiv˘aacunoa¸sterii,permiteopercep¸ti
e polimodal˘a¸siasigur˘aformareadereprezent˘ariclaredespreobiecte¸siˆınsu¸sirile
semnificativealeacestora.Calitateaac¸tiuniididacticeestedat˘ademodulˆıncare
observa¸tiaesteorganizat˘adeprofesor¸sidem˘asuraˆıncareˆındepline¸steurm˘atoar
ele condi¸tii:
• dirijareaobserva¸tieiprinintermediulexplica¸tiei¸siaconversa¸tiei;

• acordarealibert˘a¸tiielevilordeapuneˆıntreb˘ariˆıntimpulobserva¸tiei;

• valorificareainforma¸tiilordobˆanditedeeleviprinobserva¸tie;

• alocareatimpuluinecesarelevilorpentruobserva¸tie;

• alegereaunormaterialedidacticecares˘afavorizezeobserva¸tia.

Formulareadec˘atreprofesoraunuiscopˆıncadrulobserva¸tieiarerolulde
adirijaaten¸tiaelevilorspreelementeleesen¸tialealeobiectuluiobserv˘arii,astfel
ˆıncˆat,treptat,reprezent˘ariles˘asestructureze.Elevulobserv˘a,recunoa¸ste,descrie
¸sianalizeaz˘aelementesemnificativealeobiectelor.Rezultateleobserva¸tieipotfi
descriseverbal¸sinotateˆınmodurivariate.Dinperspectiv˘aformativ˘a,suntutile
elementedeproblematizareintegrateˆınobservare.Treptat,elevulvaficapabils˘a

51
explicecauzeleunorschimb˘ariobservate,s˘ainterpretezemodific˘ari,s˘aprezinteˆın
formevariate¸sis˘avalorificerezultateleobserva¸tieidirijate.Explica¸tiaarerolde
dirijareaobserva¸tieisprescopulpropus:

• copiiicomunic˘arezultateleexplor˘ariicˆampuluiperceptiv,eviden¸tiindele-
mentele semnificative ale obiectuluiobservat;

• sefixeaz˘a¸sisevalorific˘arezultateleac¸tiuniideobservarelanivelperceptiv; se
introduc elemente specifice limbajului matematic ˆın forme accesibile.

Limbajulmatematicreprezint˘aunmijlocdeˆınt˘arire¸sisistematizareaobserva¸tiei
perceptive¸sifavorizeaz˘adiscrimin˘arino¸tionale.Utilizatcorectˆıncadrulexplica¸tiei
careˆınso¸te¸steobserva¸tia,limbajulconstituieunelementdecontinuitateˆınˆınv˘a¸ta
rea matematicii¸sicontribuielarealizareaobiectivelorˆınv˘a¸t˘arii.

3.1.5 Problematizarea
Problematizareaestemetodadeˆınv˘a¸t˘amˆantbazat˘apeconstruireadesitua¸tii-
problem˘a¸sireprezint˘aunadintrecelemaiutilemetodeˆınpredareamatematicii,
datorit˘apoten¸tialuluieieuristic¸siactivizator.
Ositua¸tie-problem˘areprezint˘aositua¸tiecontradictoriepentruelevdinpunct
devederecognitiv¸sicreat˘aprinexisten¸tasimultan˘aadou˘arealit˘a¸ti:experien¸ta
anterioar˘a¸sielementuldenoutatecucareseconfrunt˘acopilul.Acestconflict
cognitivesteimportantdinpunctdevedereformativˆıntrucˆatelincit˘acopilulspre
c˘autare¸sidescoperire,spreidentificareaunorsolu¸tiinoiprinˆıncercare-eroare,la
rela¸tion˘ariˆıntreceeaceestecunoscut¸siceeaceestenou.
Problematizareaconstituieometod˘apedagogic˘aprincarecopilulestestimulat
s˘acontribuiecon¸stientlapropriaformareprinparticiparealaonou˘aexperien¸t˘a
deˆınv˘a¸tarecurolderestructurare¸sidezvoltareaansambluluidedeprinderi¸si
cuno¸stin¸te.ˆIntreb˘ariledetipeuristicdeschidcaleaspredescompunereaproble-
meidateˆınproblemesimple,catrepteˆınsolu¸tionareaproblemeicentrale.Prin
rezolvareauneisitua¸tii-problem˘aelevulestesolicitatˆıng˘asireadesolu¸tiinoi,orig-
inale¸sisecultiv˘aastfelcreativitatea¸siflexibilitateagˆandiriiprinvalorificarea
formativ˘aaunuiconflictcognitiv.
Fiecaredintreceledou˘amomenteimportanteˆınproblematizare-prezentarea
situa¸tiei-problem˘a¸siformulareaˆıntreb˘ariiauvaloareformativ˘a,deoarece:

• favorizeaz˘aconsolidareaunorstructuricognitive;

• stimuleaz˘aspirituldeexplorare¸siinvestigare;

• formeaz˘aunstilactivdemunc˘a;

52
 • cultiv˘aautonomia¸sicurajulˆınafirmareaunoropiniialeelevilorrezultateˆın
urmaunuiprocesdec˘autareasolu¸tiei.
ˆInorganizareauneisitua¸tii-problem˘a, profesorulofer˘acopiilorunminimde
informa¸tiisprea-iorientaˆınalegereainforma¸tiilorcares˘a-iajutes˘arezolveprob-
lema,adreseaz˘aˆıntreb˘ari,orientˆandu-
iˆınstabilireaunorleg˘aturidedependen¸t˘a
ˆıntreceeaceei¸stiudeja¸sisarcin˘a.Rezolvareasitua¸tiilorproblem˘asepoateface
fieindividual,fiepegrupe.Atuncicˆandgrupelesunteterogene,situa¸tiaproblem˘a
seprezint˘afrontal,profesorulintervineˆınactivizareaelevilorcareˆıntˆampin˘adifi-
cult˘a¸ti¸siˆıisprijin˘apentruaparticipaladescoperireasolu¸tiei.Serealizeaz˘aastfel
oactivitatecon¸stient˘a,derezolvareˆıngrup,princooperareˆıntreelevi.ˆInsitua¸tia
ˆıncaregrupelesuntomogene,situa¸tiile-problem˘atrebuieadaptateposibilit˘a¸tilor
fiec˘aruigrup.
ˆIncazulconversa¸tieieuristice,elementeledeproblematizareseintroducprin
ˆıntreb˘aridetipproductiv-cognitiv(dece?)sauipotetico-deductiv(dac˘a...atunci?,
ces-arˆıntˆampladac˘a?).Eleviiausarcinadeag˘asisolu¸tii¸sialeverificaprin
ac¸tiune.Dac˘aproblematizareaesteintegrat˘aˆınexerci¸tiusauˆınjoc,elementelede
problematizaresuntdetipˆıntreruperesauobstacolpentruc˘asuntformulatenoi
cerin¸te.
Folosit˘aatˆatcametod˘acˆat¸sicaprocedeu,problematizareaarevalen¸tefor-
mativecepotfivalorificateˆınlec¸tiiledematematic˘alatoateniveluriledevˆarst˘a.
Prinfolosireafrecvent˘aaproblematiz˘ariicametod˘adeˆınv˘a¸tare,seconstat˘ao
perfec¸tionareaprocedurilordedescoperireinductiv˘afolositedecopii(c˘autare,
tatonare,selec¸tie).Primelelorˆıncerc˘arinesiguresuntˆınlocuitetreptatcuunplan
deac¸tiune:elevulstabile¸stemental unelerela¸tii,elimin˘aetape¸sivalorific˘adin
punctdevederecalitativexperien¸tac˘ap˘atat˘aˆınaltesitua¸tiideˆınv˘a¸tare.
ˆInv˘a¸tareaprinproblematizarepoatefiutilizat˘aˆınfiecaredintreetapelemetodo-
logicealeuneiunit˘a¸tideˆınv˘a¸tare,darareunrolesen¸tialˆınetapadefamiliarizare.

3.1.6 ˆInv˘a¸tareaprindescoperire
Iˆnv˘a¸tareaprin
descoperireesteasociat˘aproblematiz˘ariiˆınra¸tionamentedetipin-
ductiv,deductivsauanalogic.Descoperireapecaleinductiv˘aesteutil˘aˆınprocesul de
formare a schemelor operatorii.
Caleadeductiv˘aaˆınv˘a¸t˘ariiprindescoperireestespecific˘aactivit˘a¸tilordeˆınv
˘a¸tare ˆıncareelevulestesolicitats˘aidentificemetodedelucru.
Descoperireaprinanalogieconst˘aˆınaplicareaunuiprocedeucunoscutˆıntr-un
altcazasem˘an˘ator.
ˆInv˘a¸tareaprindescoperire¸siˆınv˘a¸tareaprinproblematizaresuntmetodecarese
potˆımbinaˆıncadruluneistrategiideˆınv˘a¸tare,darnuauaceea¸sifunc¸tieformativ˘a:
53
ˆıncadrulproblematiz˘arii,accentulcadepecreareaunorsitua¸tiiconflictualecare

54
declan¸seaz˘aprocesuldeˆınv˘a¸tare,iarˆınˆınv˘a¸tareaprindescoperireaccentuleste
puspeprocesuldec˘autareasolu¸tiei,porninddelaelementedejacunoscute.

3.1.7 Exerci¸tiul
Exerci¸tiulesteometod˘abazat˘apeac¸tiunimotrice¸siintelectuale,efectuatede
copiiˆınmodcon¸stient¸sirepetat,cuscopulform˘ariidepriceperi¸sideprinderi,al
automatiz˘arii¸siinterioriz˘ariiunormodalit˘a¸tidelucru¸siaunoralgoritmidecalcul.
Prinac¸tiuneexersat˘arepetat,con¸stient¸sisistematic,elevuldobˆande¸stede-
prinderideoperare,iarrepetareaunuiexerci¸tiuˆıncondi¸tiivariateformeaz˘aau-
tomatismedecalcul.Ansambluldeprinderilor¸sipriceperilordobˆandite¸siexersate
prinexerci¸tiiˆıncadrulorelordematematic˘aducelaautomatizarea¸siinteriorizarea
lor,transformˆandu-letreptatˆınabilit˘a¸ti.
Abilitateaesteˆınsu¸sireadeaefectuacuu¸surin¸t˘adeosebit˘auneleopera¸tiimotri
ce saumentalelanivelridicatdeperforman¸t˘a.
Oac¸tiuneseconsider˘aexerci¸tiunumaiˆıncondi¸tiileˆıncarep˘astreaz˘auncar-
acteralgoritmic¸sisefinalizeaz˘acuformareaunorcomponenteautomatizate,a
unorabilit˘a¸ticevorputeafiexersateˆınrezolvareaunornoisarcinicualtgradde
complexitate.
Etapeleform˘ariiuneideprinderioperatoriiprinexerci¸tiusunturm˘atoarele:

• familiarizareacuac¸tiuneaˆınansamblulei,prindemonstra¸tie¸siaplica¸tii
ini¸tiale;

•familiarizarea cu elementele componente ale deprinderii, prin descompunerea

¸siefectuareapeetapeaac¸tiunii;

• efectuareaac¸tiuniiˆınansamblulei;

• reglarea¸siautocontrolulefectu˘ariiopera¸tiilor;

• automatizarea¸siperfectareaac¸tiunii,dobˆandireaabilit˘a¸tii.

Pentruaasiguraformareadeabilit˘a¸tiaritmeticespecificecurriculumuluide
matematic˘adinciclulprimar, exerci¸tiultrebuieintegratˆıntr-unsistem,atˆatla
niveluluneiabilit˘a¸ti,cˆat¸silaniveldeunitatedidactic˘a.Conceperea,organizarea¸si
proiectareaunuisistemdeexerci¸tiicuscopuldobˆandiriiunorcapacit˘a¸ticontribuie
la:
• formareadedeprinderiprinac¸tiunicorectelaborate¸siconsolidate;

• adˆancireaˆın¸telegeriino¸tiunilormatematiceprinexersaraˆınsitua¸tiinoi;

• dezvoltareaopera¸tiilormentale¸siconstituirealorˆınstructuriopera¸tionale;

55
 • sporireacapacit˘a¸tiioperatoriiacuno¸stin¸telor,priceperilor¸sideprinderilor¸si
transformarealorˆınabilit˘a¸ti.

Unsistemeficientdeexerci¸tiisatisfaceanumitecondi¸tiipsihopedagogice,speci-
ficeetapelordeformareaabilit˘a¸tilormatematice:

• succesiuneasistemic˘aaexerci¸tiilorpentrurespectareaetapelordeformarea
uneino¸tiuni;

• succesiuneaprogresiv˘aaexerci¸tiilorprine¸salonarealordup˘agraduldedifi-
cultate;

• aplicareadiferen¸tiat˘aaexerci¸tiilor,ˆınfunc¸tiedeparticularit˘a¸tiledeˆınv˘a¸t
are ale copiilor;

• varietateaexerci¸tiilorprinschimbareaformeideprezentare,amoduluide
execu¸tiesauamaterialuluididactic;

• cre¸stereatreptat˘aagraduluideindependen¸t˘aaelevilorˆınexecutareaexerci¸tiilor;

• e¸salonareaˆıntimpaexerci¸tiilor,cuscopulspoririieficien¸teiˆınv˘a¸t˘arii;

• asigurareauneialternan¸tera¸tionaleˆıntreexerci¸tiilemotrice¸sicelementale,
ˆınfunc¸tiedeniveluldevˆarst˘a¸siscopulurm˘arit.

Sistemuldeexerci¸tiinuˆı¸sipoateatingescopulformativf˘ar˘aaseacordaaten¸tia
cuvenit˘aorganiz˘ariisitua¸tiilordeˆınv˘a¸tare.Profesorulareurm˘atoarelesarcini:

• s˘aanticipezevaloarea¸silimiteleexerci¸tiuluideexecutat;

• s˘amotivezeeleviipentruefectuarearepetat˘aaunorexerci¸tiilanivelulde
performan¸t˘aa¸steptat;

• s˘aexplice¸sis˘ademonstrezeconcludentmodelulac¸tiunii;

• s˘acreezesitua¸tiicˆatmaivariatedeexersare;

• s˘agrupezeexerci¸tiileˆınfunc¸tiedecomplexitate¸sigraddedificultate;

• s˘aˆımbineprocedeulexecu¸tieiglobalecucucelalexecu¸tieipeetape;

• s˘aimpun˘aunritmoptimdeexecu¸tie¸sis˘aapliceinstrumentedeautoevaluare.

56
3.1.8 Algoritmizarea
Algoritmizareaesteometod˘abazat˘apeutilizarea¸sivalorificareaalgoritmilor
ˆınˆınv˘a¸tare.Algoritmulesteconstituitdintr-osuit˘adeopera¸tiiexecutateˆıntr-o
anumit˘aordine, aproximativconstant˘a,prinparcurgereac˘aroraseajungelao
ˆınl˘an¸tuirelogic˘adecon¸tinuturi.
ˆInprocesuldeformareacapacit˘a¸tiideoperarecunumere,algoritmizareaare
ovaloareformativ˘amajor˘a.Eleviiˆınva¸t˘aalgoritmulcafiindosuccesiunedeetape
ˆınefectuareaopera¸tiilordeadunare, sc˘adere,ˆınmul¸tire,ˆımp˘ar¸tirepebazaunor
sistemedeexerci¸tiicugradevariatededificultate.

3.1.9 Joculdidactic
Joculdidacticesteunansambludeac¸tiuni¸siopera¸tiicare,paralelcudestinderea,
bunadispozi¸tie¸sibucuriapecarelestˆarne¸ste,urm˘are¸steunsetdeobiective
depreg˘atireintelectual˘a,tehnic˘a, moral˘asaufizic˘aaelevului.Prinintermediul
joculuididactic,profesorulprecizeaz˘a, consolideaz˘a¸sichiarverific˘atemeinicia
cuno¸stin¸telorelevilor,contribuielaˆımbog˘a¸tireaniveluluidecuno¸stin¸te,puneˆın
valoare¸siantreneaz˘acapacit˘a¸tilecreatoarealeacestora.
ˆInprogramulzilnicalunuicopil,grijilelegatedeˆınv˘a¸t˘atur˘a, derealizarea
temelorpentruacas˘a,nudiminueaz˘acunimicpoftaluidejoac˘a, astfelˆıncˆatin-
tegrareajoculuididacticˆınlec¸tiiledematematic˘anufacedecˆats˘ar˘aspund˘aunei
nevoil˘auntricedeasejuca,nevoiecaresemen¸tinepeparcursulˆıntregiicopil˘arii.
Joculesteo”ac¸tiunespecific˘a,ˆınc˘arcat˘adesensuri¸sitensiuni,ˆıntotdeaunadesf˘a
-
¸surat˘adup˘areguliacceptatedebun˘avoie¸siˆınafarasfereiutilit˘a¸tiisaunecesit˘a¸
tii materiale,ˆınso¸tit˘adesim¸t˘amintedeˆınv˘a¸tare¸sideˆıncredere,
devoio¸sie¸sidestin- dere”, [13].
Pentrucaunexerci¸tiumatematics˘apoat˘afi transpusˆınjocdidacticeste necesar:

• s˘arealizezeunscop¸siosarcin˘adidactic˘a;

• s˘aseutilizezeelementedejocˆınvederearealiz˘ariiobiectivelorpropuse;

• s˘autilizezeuncon¸tinutmatematicatractiv¸sifoarteaccesibilpentruelevi;

• s˘autilizezeregulidejoc,cunoscute¸sirespectatedeto¸tielevii.

Componeneteledebaz˘aalejoculuididacticmatematicsunt:
Scopuldidacticcarerespect˘acerin¸teleprogramei,ˆınconformitatecuspecifi-
culvˆarsteielevilor¸sicaretrebuieformulatclar,astfelˆıncˆats˘aoglindeasc˘aprob-
lemelespecifice,impusederealizareajocului.Oformularecorespunz˘atoareascop-
uluiˆınseamn˘aobun˘aorientare,organizare¸sidesf˘a¸surareaactivit˘a¸tiirespective.

57
Jocurilepotaveascopdenatur˘acognitiv˘a,alteleurm˘arescaspectulformativ,dar
pots˘acuprind˘a¸siambelecategorii.
Sarcinadidactic˘aestelegat˘adecon¸tinutuljocului,destructuralui,con¸tinˆand
referirilaceeacetrebuies˘afac˘aeleviiˆınmodconcretpeparcursuljocului.Sarcina
didactic˘aesteesen¸taˆıntreguluijoc,antrenˆandopera¸tiilegˆandirii:analiza,sinteza,
compara¸tia,dar¸siimagina¸tiacopilului.Joculdidacticmatematiccuprindedeobi-
ceiosingur˘asarcin˘adidactic˘a.
Deexemplu,ˆınjoculdidactic”Cine urc˘amairepedescara?”,scopuldidactic
esteconsolidareadeprinderilordecalculcucelepatruopera¸tii,iarsarcinadidactic˘a
esteefectuareaunorexerci¸tiideadunare,sc˘adere,ˆınmul¸tire,ˆımp˘ar¸tire.
Elementelede jocsestabilescˆınraport cucerin¸tele¸sisarciniledidacticeale
jocului.Elepotfifoartevariate:ˆıntrecerea(individual˘asaupegrupe),cooperarea
(spiritdecolectivitate,deechip˘a),recompensarea(deordinmoralsaumaterial),
penalizarea (pentru a se respecta regulile jocului), aplauzele, cuvintele stimulative,
ˆıncuraj˘arile,mi¸scarea.
Con¸tinutulmatematicaljoculuididacticestecorespunz˘atorparticularit˘a¸tilor
devˆarst˘aaleelevilorc˘aroralisesdreseaz˘a¸sisarciniididactice.Con¸tinutultrebuie
s˘afieaccesibil,recreativ¸siatractivprinformaˆıncaresedesf˘a¸soar˘a,prinmijloacele
deˆınv˘a¸t˘amˆantutilizate,prinvolumuldecuno¸stin¸telacareapeleaz˘a.
Materialuldidactictrebuieales¸sirealizatˆınainteaderul˘ariijocului,eltrebuie
s˘acontribuieefectivlareu¸sitaacestuia.Eltrebuies˘aˆındeplineasc˘aurm˘atoarele
condi¸tii:
• s˘afiemobil,u¸sordemanipulatdec˘atreelevi;
• s˘acon¸tin˘aoproblem˘adidactic˘aderezolvat,dup˘acaz.
Regulilejoculuiasigur˘amodalitateadetranspunereˆınac¸tiuniconcreteasarcinii
didactice.
Reguliletrebuies˘afieformulateclar,corect,concis,s˘afieˆın¸telesedec˘atreto¸ti
participan¸tiilajoc.Subordonareaintereselorpersonale,celoraleechipei,lupta
pentrudep˘a¸sireaeventualelorobstacole,respectareaunorreguliprestabilitecon-
tribuieladezvoltareapersonalit˘a¸tiielevului.Utilizareajoculuiaccentueaz˘arolul
formativalˆınv˘a¸t˘ariimatematiciiprin:
• exersareaopera¸tiilorgˆandirii:analiza,sinteza,compara¸tia,clasificarea;
• dezvoltareaspirituluideobserva¸tie,deini¸tiativ˘a¸siimaginativ-creator;
• dezvoltareaspirituluidecompeti¸tie¸sideechip˘a;
• formareaunordeprinderidelucrucorect¸sirapid;
• ˆınsu¸sireacuno¸stin¸telormatematiceˆıntr-oform˘aaccesibil˘a¸sipl˘acut˘a.

58
 Organizarea¸sidesf˘a¸surareajoculuididacticmatematic

Pentruobun˘aproiectare,organizare¸sidesf˘a¸surareajoculuididacticestenece-
sarcaprofesoruls˘aasigureodeplin˘aconcordan¸t˘aˆıntretoateelementelecareˆıl
definesc.Cerin¸teledebaz˘apentrureu¸sitajoculuididacticsunturm˘atoarele:

• preg˘atireajoculuididactic;

• organizareaminu¸tioas˘aaacestuia;

• respectarea momentelor joculuididactic;

• ritmul¸sistrategiaconduceriijocului;

• stimulareaelevilorˆınvedereaparticip˘ariiactivelajoc;

• asigurarea unei atmosfere prielnice dejoc;

• varietatea elementelor dejoc.

Preg˘atireajoculuididacticconst˘aˆın:

• studiereaatent˘aacon¸tinutuluiacestuia,astructuriisale;

• preg˘atireamaterialuluididacticnecesarsauconfec¸tionareaacestuia;

• elaborareaplanuluidup˘acaresevaderuladesf˘a¸surareajoculuididactic.

Organizarea jocului didactic presupune:

• reorganizareamobilieruluis˘aliideclas˘a;

• ˆımp˘ar¸tireapegrupeaelevilorclaseiˆınfunc¸tiedeac¸tiuneajocului;

• distribuireamaterialuluididacticnecesardesf˘a¸sur˘ariijocului.

Etapeledesf˘a¸sur˘ariijoculuididacticsunt:

• introducereaˆınatmosferadejocprindiscu¸tiipreg˘atitoare;

• anun¸tareatitluluijocului¸siascopuluiacestuia;

• prezentareamaterialuluididacticnecesardesf˘a¸sur˘ariijocului;

• explicarea¸sidemonstrarearegulilorjocului;

• fixarearegulilor;

59
 • executareajoculuidec˘atrecopii;

• complicarea jocului prin introducerea altor variante alejocului;

• ˆıncheiereajoculuiprinevaluareaconduiteiechipelorsauevaluareaindivid-
ual˘a.
Introducereaˆınatmosferadejocsepoatefaceˆınfunc¸tiedetemajocului,printr-
odiscu¸tiedeschis˘acuefectmotivatorsauprintr-oscurt˘aexpuneresaudescriere
cares˘astˆarneasc˘ainteresulelevilor.
Anun¸tareajoculuisevafacesintetic,ˆıntermeniexac¸ti,pentruanuprelungi
ˆınceputulacesteiactivit˘a¸ti.
Prezentareamaterialuluididacticsevafacecˆatmaiexplicit,punˆandu-seac-
centpeobiectiveleurm˘arite.Prezentareapoatefiˆınso¸tit˘a¸sidecˆatevaexerci¸tiide
folosirecorect˘aamaterialului.
Explicareajoculuiesteunmomenthot˘arˆatorpentruderulareaulterioar˘aaces-
tuia.Sarcinileprofesoruluiˆınaceast˘aetap˘asunturm˘atoarele:
• s˘a-ifac˘apeelevis˘aˆın¸teleag˘asarciniledelucrucelerevinpeparcursul jocului;

• s˘aprecizezeregulilejocului,asigurˆandˆın¸telegerea¸siˆınsu¸sirealorrapid˘a¸si
corect˘a;

• s˘aprezintecon¸tinutuljocului¸siprincipaleleetapeˆınfunc¸tiedereguli;

• s˘adeauneleindica¸tiireferitoarelautilizareamaterialuluididactic;

• s˘aprecizezesarcinileconduc˘atoruluidejoc¸sicaresuntcerin¸telepentrua
devenicˆa¸stig˘atorˆınfinal.
Fixareareguliloresterecomandat˘apentrujocurilecuoac¸tiunemaicomplicat˘a,
careimpunsubliniereaspecial˘aaacestorreguli.Profesorulvaacordaoaten¸tie
special˘aelevilorcuocapacitatemairedus˘adeˆın¸telegere.
Executareajoculuiˆıncepelasemnalulconduc˘atoruluijocului.Acestapoatein-
tervenipeparcursuljoculuidac˘aestenevoies˘areaminteasc˘aregulilejoculuisau
pentruadaindica¸tiiorganizatorice.
Peparcursuljoculuipotintervenielementenoi:uniielevidevineiˆın¸si¸sicon-
duc˘atoriijocului,eleviiˆı¸sischimb˘amaterialuldidacticˆıntreei,sarcinilejoculuise
complic˘a,seintroducelemente¸simaterialenoi.Esterecomandatcaprofesoruls˘a
dealibertateelevilorˆıntimpuljocului,pentruasporirolulformativalacestuia.
Verbalizareaac¸tiunilor,exprimarearezultatelorob¸tinute,de¸sisuntimportante,nu
sesitueaz˘apeacela¸siplancuactivitateapropriu-zis˘a,putˆandu-seutilizaunlimbaj
obi¸snuit.

6
0
 Iˆncheiereajoculuiserealizeaz˘alafinaluljocului,momentˆıncareprofesorulfor-
muleaz˘aconcluziile¸siaprecierileˆınleg˘atur˘acumodulˆıncares-adesf˘a¸suratjocul,
asupra modului ˆın care s-au respectat regulile, cum s-au executat sarcinile primite.
Profesorulvafacereferiri¸siasupracomportamentuluielevilor,f˘acˆandrecomand˘ari
cucaracterindividual¸sigeneral.Foarteimportant˘apentrufinalitateajoculuieste
anun¸tarea¸sieviden¸tiereacˆa¸stig˘atoruluijocului¸sieventualarecompensareaaces-
tuia prin aplauzele colegilor sau cadouri simbolice.
Introducerea metodei jocului ˆın diferite etape ale demersului didactic conduce
launplusdeeficien¸t˘aformativ˘aˆınplanulcunoa¸sterii,dezvolt˘alacopilatitudini
afective¸siconduitecon¸stientedeac¸tiune.ˆInacestfel,cadruldidacticreu¸se¸stes˘a
activizezecopiiidinpunctdevederecognitiv,opera¸tional¸siafectiv,sporindgradul
deˆın¸telegere¸siparticipareactiv˘aacopiluluilaactuldeˆınv˘a¸tare,s˘aeviden¸tieze
moduldeac¸tiuneˆındiversesitua¸tii,s˘acontribuielaformareadeprinderilorde
autocontrolaconduiteloroperatorii¸siaachizi¸tiilorcognitivealecopiilor.

3.1.10 Cubul
Cubulesteometod˘adeexploraredindiferiteperspectivecognitiveauneisitua¸tii
deˆınv˘a¸tare.Etapelepentruorganizareaunoractivit˘a¸tifolosindmetodacubului
sunt:

• alegereaunit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare¸siaactivit˘a¸tiideˆınv˘a¸tare;

• preg˘atireamaterialuluididactic:confec¸tionareaunuicubpealec˘aruife¸te s-
aunotat¸sasedintredeprinderilecaretrebuieexersate:descrie,compar˘a,
analizeaz˘a,asociaz˘a,aplic˘a,argumenteaz˘a;

• organizarea colectivului deelevi;

• valorificareasarcinilordelucruˆıngrup:sarcinafinalizat˘aesteprezentat˘ade
reprezentantulfiec˘aruigrupˆıntreguluicolectivdeelevi.

3.1.11 S¸tiu/Vreaus˘a¸stiu/Amˆınv˘a¸tat
Cercet˘arileˆındomeniuauar˘atatc˘aˆınv˘a¸tareaesteeficient˘aatuncicˆandsebazea
z˘a
peˆınv˘a¸tarecon¸stient˘a¸sivalorific˘aexperien¸teanterioarealeelevilorˆınprocesul
dedobˆandiredenoicuno¸stin¸te.PrinmetodaS¸tiu/Vreaus˘a¸stiu/Amˆınv˘a¸tatse
realizeaz˘auninventaraceeaceelevii¸stiudejadespreotem˘a¸siapoiseformuleaz˘a
ˆıntreb˘arilacaresea¸steapt˘ag˘asirear˘aspunsurilorprinvalorificareacuno¸stin¸telo
r anterioare.
Profesoruldeseneaz˘apetabl˘aurm˘atorultabel:

61
 S¸ti Vreaus˘a¸stiu Amˆınv˘a¸tat
u
Eleviinoteaz˘aceeace Eleviinoteaz˘aceeace Eleviinoteaz˘aceeace
¸stiusaucredc˘a¸stiu dorescs˘aaflenouˆın auˆınv˘a¸tatdespretem
despretemadat˘a leg˘atur˘acuaceatem˘ a nou˘a
a
Etapelemetodeisunturm˘atoarele[12]:

• Colectivulclaseiseorganizeaz˘aˆınperechi¸sifiecareperecheprime¸steca
sarcin˘arealizareauneilistecutotceeace¸stiusaucredc˘a¸stiudespreo
anumetem˘a.

• Fiecareperechevaprezentatabeluls˘au¸sisevornotaˆıncoloanadinstˆanga
informa¸tiilecucaretoat˘aclasaestedeacord.

• Eleviivoridentificaˆıntreb˘arilepecareeileaudespresubiectulabordat,
iarprofesorullevalistaˆınadouacoloan˘aatabelului.Acesteˆıntreb˘arivor
eviden¸tianevoiledeˆınv˘a¸tarealeelevilorˆınleg˘atur˘acutemaabordat˘a.

• Eleviicitescindividualdinmanualonou˘atem˘a. Dup˘alecturatextului,se
revineasupraˆıntreb˘arilorformulateˆıncoloanaadoua¸siseanalizeaz˘ala
caredintreˆıntreb˘aris-ag˘asitr˘aspunsulˆıntext.R˘aspunsurilevorfinotate
ˆıncoloanaAmˆınv˘a¸tat.

• Eleviivorfacecompara¸tieˆıntreceeaceei¸stiaudejadespretemaabordat˘a,
tipul¸sicon¸tinutulˆıntreb˘arilorpecarele-auformulat¸siceeaceeiauˆınv˘a¸tat.
Uneledintreˆıntreb˘arilelors-
arputeas˘ar˘amˆan˘af˘ar˘ar˘aspunssauvorap˘area
ˆıntreb˘arinoi.ˆInacestcaz,ˆıntreb˘arilepotfifolositecapunctdeplecarepentru
investiga¸tiipersonale.

• Informa¸tiacuprins˘aˆıncoloanaatreiaAmˆınv˘a¸tatpoatefistructurat˘aca¸si
con¸tinutno¸tionalaltemeinoi.

Aceast˘ametod˘apoatefiaplicat˘alaclaseleaIII-a¸siaIV-aˆıncadruloric˘areiunit˘a¸ti
deˆınv˘a¸tare.

3.1.12 Mozaicul
MozaiculsauJigsaw esteometod˘adeˆınv˘a¸tareprincolaborare¸siprinpredarea
dec˘atreelevicolegilorlor.Activitateasedesf˘a¸soar˘aˆıntreietape:
Etapa 1

• Seˆımpartecolectivuldeeleviˆıngrupedecˆate4elevi,numitegrupuri”de

62
ba¸stin˘a”.Eleviifiec˘areigrupenum˘ar˘apˆan˘ala4,astfelˆıncˆatfiecarememb
ru algrupeiprime¸steunnum˘ardela1la4.

63
 • Sed˘afiec˘aruimembrualgrupeiofi¸s˘adelucrucu4sarcinistructurate.Se
discut˘acutoat˘aclasacon¸tinutulfi¸sei,f˘ar˘aasedaexplica¸tiireferitoarela
modul derezolvare.

Etapa 2

• To¸tieleviicunum˘arul1seadun˘aˆıntr-ungrup,ceicunum˘arul2ˆınaltgrup,
etc.Acestegrupurinoisenumescgrupurile”deexper¸ti”.Sarcinalorestes˘a
rezolvecorectcerin¸tacuacela¸sinum˘ardinfi¸sadelucru.Fiecaregruptrebuie
s˘aciteasc˘asarcina¸sis˘adiscuteposibilelesolu¸tii.Apoimembriifiec˘aruigrup
hot˘ar˘ascˆımpreun˘amodulˆıncareopotpredacolegilor,avˆandˆınvederec˘a
fiecareurmeaz˘as˘aseˆıntoarc˘aˆıngrupul”deba¸stin˘a”¸sis˘aexplicecolegilor
modul derezolvare.

• Estefoarteimportantcafiecaremembrualgrupului”deexper¸ti”s˘aˆın¸teleag˘a
c˘aelesteresponsabildemodulˆıncarevaexplicacelorlal¸tidingrupul”de
ba¸stin˘a”solu¸tiarespectiv˘a.Elevilorlised˘atimppentruaˆın¸telegesarcina,
pentruadiscuta¸sielaborastrategiilederezolvare.

Etapa 3

• Dup˘acegrupele”deexper¸ti”¸si-auˆıncheiatlucrul,fiecareelevseˆıntoarcela
grupuls˘auini¸tial¸siexplic˘acelorlal¸timodulderezolvareasarcinii.Fiecare
elevdingruptrebuies˘acunoasc˘arezolvareatuturorsarcinilor.

• Eleviinoteaz˘aoriceˆıntreb˘arisaunel˘amuririauˆınleg˘atur˘acurezolvarea
sarcinii¸sicerapoiprofesoruluiclarific˘ari.Dac˘aneclarit˘a¸tilepersist˘aseva
adresaˆıntrebareaˆıntreguluigrupde”exper¸ti”pentrurezolvareacerin¸teire-
spective.

• Profesorulcereelevilors˘aprezinterezolvareafiec˘areiadintresarciniledin
fi¸sadelucru,a¸sacumauˆın¸teles-opredat˘adecolegiilor.Pentrufeed-back-ul
activit˘a¸tii,sepotadesaelevilorˆıntreb˘aridetipproductiv.

• ˆIntimpulˆınv˘a¸t˘ariiprincolaborare,profesorulmonitorizeaz˘aactivitateagrupuril
or pentruafisigurc˘ainforma¸tiasetransmitecorect,stimuleaz˘acooperarea,
asigur˘aimplicarea,participareatuturormembrilor.

Aceast˘ametod˘aprezint˘aavantajedeoarecestimuleaz˘aˆıncredereaˆınsinea
elevilor,dezvolt˘aabilit˘a¸tidecomunicareargumentativ˘a¸siderela¸tionareˆıncadru
l grupului,dezvolt˘agˆandirealogic˘a,
critic˘a¸siindependent˘a,dezvolt˘ar˘aspunderea individual˘a¸sidegrup.

64
3.2 Utilizareamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantˆınle
c¸tiile dematematic˘alaclaseleprimare
Mijloaceledeˆınv˘a¸t˘amˆantsuntresurseeduca¸tionalecurolimportantˆıncadrul
strategieididactice.Eficien¸tauneistrategiiestedat˘anunumaidebog˘a¸tia¸simo-
bilitateametodelor,ci¸sidefolosireaflexibil˘aamijloacelordidacticesolicitatede
particularit˘a¸tilemetodicealefiec˘areisitua¸tiideˆınv˘a¸taresausecven¸t˘aalec¸tiei
.
Resurselematerialefolositeˆınsprijinulprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆantsunt:materi
al intuitiv,materialdidactic¸simijloacedeˆınv˘a¸t˘amˆant.
Materialulintuitivdesemneaz˘aacelematerialecareredauˆınform˘anatural˘a
obiectele¸sifenomenelerealit˘a¸tii.
Materialuldidacticesteono¸tiunemaicuprinz˘atoareˆınsensulc˘aincludeatˆat
materialeleintuitive,cˆatmaialespecelerealizateinten¸tionatpentruamijloci
observa¸tiaelevilorasuprarealit˘a¸tiiinaccesibilesaugreuaccesibile.Acestemi-
jloacesuntsubstitutealerealit˘a¸tiic˘acielereproducsaureconstituieobiectele¸si
fenomenelereale.Prinmodulcumsuntelaboratesauconstruite,acestemijloace
materialereprezint˘aoriginalul.Materialuldidacticarecupreponderen¸t˘afunc¸tie
demonstrativ˘a,ˆıntrucˆatserve¸steprofesoruluipentruaprezentauneleobiecte¸si
fenomene,pentruailustraexpunereasaupentruaefectuauneleexperien¸te.
Termenuldemijlocdeˆınv˘a¸t˘amˆantesteunconceptmultmaicuprinz˘atordecˆa
t celdematerialdidactic[11].Prinacestconceptseˆın¸telegresurselematerialeale
procesuluideˆınv˘a¸t˘amˆantinvestitecuanumitefunc¸tiipedagogicepentruau¸sura
comunicarea,ˆın¸telegerea, formareano¸tiunilor¸sideprinderilor,fixarea,evaluarea
¸siaplicareacuno¸stin¸telorˆınpractic˘a, precum¸siconsolidareaabilit˘a¸tilor.Aceste
mijloacemanifest˘aunanumitpoten¸tialpedagogiccaresevalorific˘aˆınlec¸tiepen-
trurealizareaobiectivelorstabilite¸siinfluen¸teaz˘aˆınmoddirectgraduldepar-
ticiparealelevilorladesf˘a¸surareaprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆant,mergˆandpˆan˘ala
individualizareaˆınv˘a¸t˘arii.Spredeosebiredematerialeledidactice, mijloacelede
ˆınv˘a¸t˘amˆantofer˘aoinforma¸tiemaibogat˘a,maibineselectat˘a,prelucrat˘a¸sior
- donat˘alogiccarepoatefivalorificat˘adirectˆınlec¸tie.Fiindastfelconcepute¸si
realizate,mijloaceledeˆınv˘a¸t˘amˆantreu¸sescs˘astimulezeoseriedeprocesecare
constituietotatˆateaˆındemnurilaac¸tiune¸si,ˆınacela¸sitimp,s˘atrezeasc˘ainteresul
elevilorpentrucunoa¸sterearealit˘a¸tii.Laacesteresursematerialerecurgprofesorul
¸sielevulˆınlec¸tiecuscopuldearealizasarciniledeinstruire.Elesuntinstrumente
decaresefolosescprofesoriiˆınactivitateadepredare¸sieleviiˆınactivitateade
ˆınv˘a¸tare.
Func¸tiilepedagogicepecareleaumijloaceledeˆınv˘a¸t˘amˆantsunturm˘atoarele
[11]:
• Func¸tiade
comunicareconst˘aˆınˆınsu¸sireamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantdea
65
comunicadirectinforma¸tiidespreobiectele¸sifenomenelestudiate.

66
 • Func¸tiailustrativ-
demonstrativ˘asus¸tine¸siamelioreaz˘acomunicareabazat˘a
pelimbajulvorbit, dovede¸steunadev˘ar,prezint˘aexperimente,opera¸tiide
lucru,careu¸sureaz˘aˆın¸telegerea¸siexecutareacorect˘aaunoractivit˘a¸ti.

• Func¸tiaformativ-
educativ˘aamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantˆınseamn˘afaptulc˘a
acesteacontribuielaformareagˆandiriilogice,acapacit˘a¸tiideanaliz˘a¸sisin-
tez˘a,laactivizareaaten¸tiei,laformareadepriceperi¸sideprinderi,lastimu-
lareacuriozit˘a¸tii,aintereselordecunoa¸stere¸sifavorizeaz˘aactivitateainde-
pendent˘a.

• Func¸tiastimulativ˘aconst˘aˆınprovocarea¸sidezvoltareamotiva¸tieipentru
problemele studiate.

• Func¸tiade ra¸tionalizareaefortuluiˆınactivitateade predare-ˆınv˘a¸tare(er-

gonomic˘a)decurgedinposibilit˘a¸tileunormujloacedeˆınv˘a¸t˘amˆantdeacon
-
tribuilara¸tionalizareaeforturilorelevilor¸siprofesoruluiˆıntimpuldesf˘a¸sur˘a
rii procesuluideˆınv˘a¸t˘amˆant.

• Func¸tiaestetic˘adecurgedinposibilit˘a¸tileunormijloacedeˆınv˘a¸t˘amˆantd
ea contribuiladezvoltareacapacit˘a¸tiideˆın¸telegere¸siapreciereafrumosului.

• Func¸tiade
evaluareconst˘aˆınposibilitateamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantdea
puneˆıneviden¸t˘arezultateleob¸tinutedeeleviˆınprocesuldeˆınv˘a¸t˘amˆant
,de adiagnostica¸siapreciaprogreseleelevilor.
Dinpunctdevederepsihologic,materialuldidactic,corelatcucalitateaac¸tiunii
ˆınmomentulperceperii,ajut˘alaperfec¸tionareacapacit˘a¸tiiperceptive.Descrierea
imaginiiserealizeaz˘alaunnivelsuperioratuncicˆandelevulnuserezum˘as˘ao observe,
ciexplic˘aceeacevede.Astfel,descrierileelevilordevinmaiorganizate,
abateriledelasarcin˘asuntmaipu¸tinfrecvente.Caefectalexers˘ariipeunmaterial
didacticadecvat,arelocperfec¸tionareaactuluiperceptiv.
Folosirea materialului concret ca sprijin intuitiv ˆın formarea no¸tiunilor este
impus˘adefaptulc˘aposibilit˘a¸tiledegeneralizare¸siabstractizaresuntlimitate
la¸scolarulmic.Absen¸tamaterialuluididacticˆınactivitateexcludeexerci¸tiilede
observareperceptiv˘a¸siarecaefectoiner¸tieaactivit˘a¸tiicognitive.
Calitatea¸siculoareamaterialuluididacticesteimportant˘a,deoarecelacopilul
micapardificult˘a¸tidediferen¸tiere,deseparareaobiectuluidefond.Lavˆarsta
¸scolar˘amic˘a,elevulˆı¸siconcentreaz˘aaten¸tiaasuprastimulilorrelevan¸ti¸si,dinp
unct devedereperceptiv,formaprezint˘aunniveldevariabilitatemaipu¸tinsesizabilˆın
raportcuculoarea.Pentrucopil,culoareaestemaidinamic˘a,maisugestiv˘a¸sise
67
impunemaidirectˆıncˆampulperceptiv.
Raportuldedominan¸t˘aform˘a-culoareesteinfluen¸tat¸sidemodulˆıncarecu-
loareaestedistribuit˘apesuprafa¸taobiectului.Dac˘aobiectulestecoloratˆıntr-o

6
8
singur˘atonalitate,uniformdistribuit˘a,seproduceunefectdeadaptarelaculoare,
formadevinedominantaperceptiv˘a¸siculoareatrecepeplanuldoiˆınpercep¸tie.
Demulteori,ˆınlec¸tiiledematematic˘alaclaselemicitrebuieeviden¸tiat˘aunadin-
trepropriet˘a¸tileobiectului.Pentruaceastasepreg˘atescobiecteidenticeˆıntoate
privin¸tele,cuexcep¸tiauneisingurecalit˘a¸ti,carevariaz˘a.
Materialuldidacticbogat¸sivariatesteunmijloceficientdeadezvoltacapaci-
tateaelevuluideaobserva¸sideaˆın¸telegerealitatea,deaac¸tionaˆınmodadecvat.
Operareacumaterialdidacticasigur˘acon¸stientizarea,ˆın¸telegereacelorˆınv˘a¸tate
,
precum¸simotivareaˆınv˘a¸t˘arii.Utilizareadec˘atreeleviamaterialuluididacticpen-
trurezolvareaunorsarciniantreneaz˘acapacit˘a¸tilecognitive¸simotrice¸si,ˆınacela¸s
i timp,declan¸seaz˘aoatitudineafectiv-
emo¸tional˘a,favorabil˘aobiectivelorpropuse.
Rolulmaterialuluididacticˆınpredarea-ˆınv˘a¸tareamatematiciiconst˘aˆın[12]:
• Sprijin˘aprocesuldeformareano¸tiunilor,contribuielaformareacapacit˘a¸tilor
deanaliz˘a,sintez˘a,generalizare¸siconstituieunmijlocdematurizaremen-
tal˘a.
• Ofer˘aunsuportpentrurezolvareaunorsitua¸tii-problem˘aalec˘arorsolu¸tii
urmeaz˘as˘afieanalizate¸sivalorificareˆınlec¸tie.
• Determin˘a¸sidezvolt˘amotiva¸tiaˆınv˘a¸t˘arii¸si,ˆınacela¸sitimp,declan¸se
az˘ao atitudineemo¸tional˘apozitiv˘a.
• Contribuielaevaluareaunorrezultatealeˆınv˘a¸t˘arii.
Caresurs˘aeduca¸tional˘a, materialuldidacticestecuatˆatmaieficientcucˆat
ˆınglobeaz˘aovaloarecognitiv˘a¸siformativ˘amaimare,iarcontextulpedagogic¸si
metodafolosit˘adetermin˘aeficien¸tamaterialuluididacticprinvalorificareafunc¸tiilor
salepedagogice.Clasificareamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆantsefaceconformacestor
func¸tii,astfel:
1. Mijloaceinformativ-demonstrativecareajut˘alaexemplificarea,ilustrarea¸sicon-
cretizareano¸tiunilormatematice:
• Materialeintuitivecareajut˘alacunoa¸stereaunorpropriet˘a¸tialeobiectelor,
specificefazeiconcreteaˆınv˘a¸t˘arii.Acesteapotfiobiectedinmediulˆınconjur˘ator
, materialedinnatur˘a,juc˘arii.
• Repezent˘arifigurativecaresuntsubstitutealeobiectelorreale.Acesteapot
fidesenedinmanual,jetoanecuimagini,plan¸se,desenulpetabl˘a,tabla
magnetic˘a.
• Reprezent˘arisimbolicecareseutilizeaz˘aˆınfazasemiabstract˘adeformare
aunorno¸tiuni.Eleviiopereaz˘acumaterialdidacticspecialconfec¸tionat:
be¸ti¸soare, num˘ar˘atoareacubile,num˘ar˘atoareacudiscuri,abacul,trusede
69
figuri¸sicorpurigeometrice,trusedegeometrie,instrumentedem˘asur˘a.

70
2. Mijloacedeexersare¸siformarededeprinderi.ˆınacesat˘acategorieseˆıncadreaz˘a
fi¸seledelucru,instrumenteledem˘asur˘a,instrumenteledegeometrie,jocurilelogice,
trusa Dienes, rigletele, cuburiledemontabile.
TrusaDienesesteformat˘adin48depiese,de4forme:cerc,p˘atrat,triunghi,
dreptunghi;3culori:ro¸su,galben,albastru;2m˘arimi:piesemari¸simici;2grosimi:
piesegroase¸sisub¸tiri.TruseleLogiI¸siLogiIIsuntasem˘an˘atoaretruseiDienes¸si
potfifolositepentruactivit˘a¸tiindependente.
RigleteleCuissenairesimbolizeaz˘anumerelenaturaledela1la10. Rigletele
suntcoloratediferit¸siaulungimileˆınfunc¸tiedenum˘arulpecareˆılreprezint˘a.
Num˘arul1estereprezentatdeoriglet˘aalb˘a,ˆınform˘adecub.Num˘arul2este
reprezentatdeoriglet˘aformat˘adindou˘acuburi,deculoarero¸sie,etc.Utilizarea
rigletelorprezint˘aurm˘atoareleavantaje:

• Ofer˘aposibilitateaelevuluideaformanumereprinrealizareadecombina¸tii
deriglete,ceeacefavorizeaz˘aˆın¸telegereacompunerii¸sidescompuneriinu-
merelor.

• Favorizeaz˘aˆın¸telegerearela¸tiilordeegalitate¸siordinedintrenumerelenatu-
rale,prinposibilitateadeacomparam˘arimilerigletelor¸siapreciereanum˘arului
deunit˘a¸ticucareunnum˘arestemaimaresaumaimicdecˆataltul.

• Favorizeaz˘aˆın¸telegereanum˘aruluicam˘asur˘aprinobservareaunit˘a¸tilorc
are ˆıl compun.

• Favorizeaz˘aˆın¸telegerea¸siefectuareaopera¸tiiloraritmeticesimple.

Datorit˘amultipleloravantajedeordinpedagogic¸siu¸surin¸teiˆınfolosire,uti-
lizarearigletelordetermin˘atransform˘aricalitativeˆınachizi¸tiaconceptelordenum˘a
r
¸siopera¸tie.
Cuburiledemontabilesuntasem˘an˘atoarerigletelor.Sepotutilizaˆınpredarea
numerelordeordindem˘arimesuperior.Rigletede10unit˘a¸tisepotasamblacˆate
10¸siseformeaz˘a100,iarpl˘acilede100sepotasamblacˆate10pentruaformacubul
de1000decubule¸temici.Ajut˘alaˆın¸telegereasistemuluizecimal,acomponen¸tei
numerelor,laefectuareadeopera¸tiiaritmetice.
3.Mijloacedera¸tionalizareatimpuluiconstituie¸sabloane,jetoane,¸stampile,
carepermitrealizareamairapid˘aadesenelor.Deasemenea,utilizareacalcula-
toruluiesteatractiv˘apentruelevi.Softuleduca¸tionalestespecialconceputsub
form˘adejoc¸sisolicit˘adinparteaelevuluiˆındeplinireaunorsarcinicareconducla
satisfac¸tieprindep˘a¸sireanivelurilordedificultate.
4.Mijloaceledeevaluareutilizatemaifrecventsuntfi¸seledeevaluare¸sitestele.
Evaluareaperforman¸telorelevilorsepoaterealizarapid¸sieficient¸sicuajutorul
calculatorului.

71
 Profesorultrebuies˘adozezeeficientfolosireamijloacelordidactice,pentruanu
ajungeladispersarea¸siˆındep˘artareasintezei,corel˘ariisauaplic˘arii¸sineglijarea
unoraspectedecon¸tinut. Deasemenea,limitarealamaterialuldidacticsimplu
d˘auneaz˘aefectu˘ariiopera¸tiilorgˆandirii,etapelorˆınv˘a¸t˘arii,iarfolosireaabuziv
˘aa unuisingurmijlocnuconducelarealizareaobiectivelordac˘anusolicit˘aprocese,
ac¸tiunivariatepentrucorelare.
Materialuldidactictrebuieastfelalesˆıncˆatels˘aatrag˘a,s˘aapelezelasensibili-
tateacopilului,ladezvoltareaspirituluideobserva¸tie,iarvolumuldereprezent˘ari,
sintezalororiginal˘a,ˆımprejurareaafectiv˘as˘aduc˘alareprezent˘aripersonale,f˘ar˘
a caelevuls˘aimite.
Dac˘aprofesorulstabile¸steˆıntˆaisistemuldemetode,¸tinˆandcontdeelementele
cunoscutealelec¸tiei,poatealegemijloacelemaiu¸sor,avˆandˆınvedererolulacestora
ca auxiliare ale metodelor, ˆın diversificareaprocedeelor.

72
Capitolul4

Evaluarearandamentului¸scolarla
matematic˘a

Aevaluarezultatele¸scolareˆınseamn˘aadeterminam˘asuraˆıncareobiectivelepro-
gramuluideinstruireaufostatinse,precum¸sieficien¸tametodelordepredare-
ˆınv˘a¸tarefolosite.Evaluareaemenit˘as˘afurnizezeinforma¸tiilenecesareregl˘arii
¸siamelior˘ariiactivit˘a¸tiidelaoetap˘alaalta, prinadoptaream˘asurilorcore-
spunz˘atoarepentrucre¸stereaeficien¸teiactivit˘a¸tii.
Evaluareadidactic˘areprezint˘atotalitateaactivit˘a¸tilorprincaresecolecteaz˘a,
organizeaz˘a¸siinterpreteaz˘adateleˆınurmaaplic˘ariiunorinstrumentedem˘asurare
, ˆınscopulemiteriiuneijudec˘a¸tivaloare,pecaresebazeaz˘aoanumit˘adecizieˆın
planeduca¸tional.
Evaluareaestecomponent˘aesen¸tial˘aaprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆant.Dinaceas
t˘a perspectiv˘aˆındepline¸steurm˘atoarelefunc¸tii:
• Func¸tiade constatare¸sidiagnosticareaperforman¸telorob¸tinutedeelevi,
explicateprinfactorii¸sicondi¸tiilecareauconduslasuccesulsauinsuccesul
¸scolar.

• Func¸tiadereglare¸siperfec¸tionarecontinu˘aametodologieiinstruiriipebaza
informa¸tiilorob¸tinutedinaplicareafactorilor¸siacondi¸tiilorceaudeterminat
rezultatelelaˆınv˘a¸t˘atur˘a.

• Func¸tia de predic¸tie¸si
decizieprivinddesf˘a¸surareaˆınviitoraactivit˘a¸tii instructiv-
educativecuscopulamelior˘ariiei.

• Func¸tiadeselec¸tionare¸siclasificareaelevilorˆınraportcurezultatele¸scolare
ob¸tinute.

• Func¸tiaformativ-educativ˘adeameliorareametodelordeˆınv˘a¸tarefolositede
elevi,destimulare¸sioptimizareaˆınv˘a¸t˘arii.
73
 • Func¸tiadeperfec¸tionare¸siinovareaˆıntreguluisistem¸scolar.
Procesul de evaluare cuprinde trei etapeprincipale:
• M˘asurarearezultatelor¸scolarereprezint˘aopera¸tiadeconstatareaexisten¸tei
, volumului,corectitudinii¸sigraduluidest˘apˆanireaunorcuno¸stin¸teprinapli-
careaunorinstrumentedeevaluareadecvatescopuluiurm˘arit(probeorale,
scrise, practice, proiecte, portofolii, etc.);

• Aprecierearezultatelor¸scolarereprezint˘aprocesuldeacordareanoteisau
calificativuluipebazaunorcriteriiunitare(baremedecorectare¸sinotare,
descriptorideperforman¸t˘a,etc.);

• Formulareaconcluziiloresteundemersdefactur˘aexplicativ-justificativ˘a,
avˆandroluldeafacilitaˆın¸telegerea,lanivelulelevului,amotivelorcareau stat
labazaacord˘ariinotei.Argumentarearealizat˘adeprofesorsepoate
manifestasubdou˘aforme:
– Normativ˘a:centrat˘apejustificareacorectitudiniinoteiacordate;
– Formativ˘a:profesorulurm˘are¸stenunumaicon¸stientizareaelevuluicu
provirelanivelulperforman¸telorsale,dar¸simobilizarealuiˆındirec¸tia
dep˘a¸siriiperforman¸teiob¸tinutelaunmomentdat.

4.1 Tipurideevaluaredidactic˘a
ˆInprocesulevalu˘arii,avemde-afacecuurm˘atoareletipurideevaluaredidactic˘a:
1. ˆInfunc¸tiedesistemuldereferin¸t˘afa¸t˘adecaresefaceevaluarea:
• Elevulconsideratˆınraportcupropriuls˘astandard,caexpresieacapacit˘a¸tilor
¸simotiva¸tieipentruˆınv˘a¸tare.
ˆInacestcazintereseaz˘aˆıncem˘asur˘aelevulˆı¸si
reediteaz˘asaudep˘a¸se¸stestatutulanterior.Acesttipdeevaluaresenume¸ste
evaluare de progres.

• Elevulsituatˆınstandardelesaunormagrupului(clas˘asauaunuigrup
reprezentativ).Acesttipdeevaluaresenume¸steevaluarenormativ˘asau
clasificatorie.

• Elevulˆınraportcuobiectiveleprogramei.Aceast˘aform˘adeevaluarese
nume¸steevaluareformativ˘a.
2. ˆInfunc¸tiedemomentulˆıncareserealizeaz˘aevaluarea:
• Evaluareaini¸tial˘a,careserealizeaz˘alaˆınceputuluneiperioadedeinstruire.
Aceastaˆı¸sidovede¸steutilitateadindou˘apunctedevedere:
74
 – stabilireacusuficient˘aexactitateˆınc˘adelaˆınceputalacunelorexistente
ˆınpreg˘atireaelevilor¸siam˘asurilorcepermiteliminareaacestora;
– seconstituiecapunctdereperesen¸tialpentruasigurareaobiectivit˘a¸tii
¸sipertinen¸teiac¸tiunilorevaluativeulterioare.

• Evaluareacontinu˘aserealizeaz˘apeparcursulsecven¸telordeinstruire¸siare
drept obiective:

– monitorizareasistematic˘aaprogresuluielevilor;
– reparareaˆıntimputilaeventualelordisfunc¸tionalit˘a¸tisurveniteˆınpro-
cesuldepredare-ˆınv˘a¸tare.

• Evaluareafinal˘a/sumativ˘a/cumulativ˘aserealizeaz˘alasfˆar¸situlunuistadiu
deinstruire¸siurm˘are¸steconstatareaeficien¸teiac¸tiuniiinstructiv-educative
ˆıntreprinse ˆın acest interval detimp.

4.2 Criterii deevaluare

Apreciereacˆatmaiobiectiv˘aarezultatelorlaˆınv˘a¸t˘atur˘apresupuneraportarealo
r la anumite criterii:

1. Criteriulraport˘ariirezultatelorlaobiectivelecadru¸sidereferin¸t˘a,prev˘azute
deprograma¸scolar˘a¸silaobiectiveleopera¸tionalealefiec˘areilec¸tii.
Prinaceast˘araportaresescotˆıneviden¸t˘acalitatea¸sieficien¸taprogramuluide
instruire.Obiectivelepedagogice,pelˆang˘afaptulc˘aindic˘adirec¸tiametodologic˘a
aprogramuluideinstruire,permits˘aseverifice¸sis˘aseapreciezemaiexactrezul-
tateleelevilor,astfelˆıncˆatˆıntreevaluatoridiferi¸ticareapreciaz˘aaceea¸siperforman¸
t˘a, diferen¸teles˘afiefoartemici.
ˆInacestsens,obiectivelepedagogiceˆındeplinescfunc¸tiadecriteriudereferin¸t˘a,
atuncicˆandseformuleaz˘aojudecat˘adevaloareasuprarezultatelor¸scolare.Sunt
situa¸tiiˆıns˘acˆandraportarealaobiective¸sicon¸tinut esteinfluen¸tat˘adenivelul
clasei.

2.Criteriulraport˘ariirezultatelorlanivelulmediuatinsde popula¸tia¸scolar˘a
evaluat˘a,caresemanifest˘aˆıntendin¸tadeaprecieremaiindulgent˘aarezultatelor
elevilordintr-oclas˘amaislab˘alaˆınv˘a¸t˘atur˘a¸sideexigen¸tasporit˘alaclaselemai
binepreg˘atite.

3.Criteriulraport˘ariirezultatelorlacapacit˘a¸tilefiec˘aruielev,lanivelulluide
cuno¸stin¸teˆınaintedeˆıncepereaprogramuluideinstruire.

75
 Dinperspectivaacestorcriterii,evaluareapoatefidefinit˘acaunprocesde
m˘asurare¸siapreciereacalit˘a¸tiirezultatelorlaˆınv˘a¸t˘atur˘a¸siaprogreselorob¸ti
nute deelevi.
Criteriulfundamentaldeevaluarearezultatelor¸scolaretrebuies˘a-lconsti-
tuieraportarealacon¸tinut ¸silaobiectivelepedagogicestabilitedeprogramele
deˆınv˘a¸t˘amˆant¸sicaresereg˘asescˆınpropor¸tiivariabileˆınniveluldecuno¸stin¸t
e¸si
deprinderi,ˆıncapacit˘a¸tileintelectuale¸siˆıntr˘as˘aturiledepersonalitatealeelevilo
r.
Seprezint˘aˆıncontinuarecˆatevacategoriilede achizi¸tiivizatedecriteriilede
evaluare.
• niveluldecuno¸stin¸te(structuricognitive)ˆınsu¸sitedeelevi,raportatlaobiec-
tive¸sicon¸tinut,adic˘a:volumuldeinforma¸tiifundamentaleprev˘azutdepro-
gram˘a,caracteruldesistemalacestora, niveluldeˆın¸telegere,temeinicia
cuno¸stin¸telor,etc;
• nivelulstructuriloropera¸tionaleformatepebazaˆınsu¸siriilogiceacuno¸stin¸telor:
capacitateadeaefectuaopera¸tiilogicedeanaliz˘a,compara¸tie,sintez˘a,ab-
stractizare,generalizare¸siconcretizare,deaexplica¸sidemonstralogicpe
baz˘adeargumente,deaefectuara¸tionamenteinductive,deductive¸siprin
analogie, deastabilirela¸tiiˆıntrecauze¸siefecte,deadiscerneesen¸tialul,
deaelaboradefini¸tiisaudearedefini,deagˆandidivergent,deaextrapola
cuno¸stin¸teleˆınaltedomeniisaudealetransferaˆınsitua¸tiidiferite,capaci-
tateadeaefectuajudec˘a¸tidevaloareasupracuno¸stin¸telor¸sideautoevaluare,
etc.;
• capacitateadeaplicareacuno¸stin¸telor,deadescoperi¸siinventa,capacitatea
deautoinstruire,metode¸sitehnicideˆınv˘a¸tare;
• nivelulstructurilormetacognitive:deprinderinonspecificeobiectuluidestudiu,
deprinderidemunc˘aintelectual˘a,decercetare¸stiin¸tific˘a,precum¸siunele
abilit˘a¸titehnologice,tr˘as˘aturidepersonalitateceinfluen¸teaz˘arandamentul
¸scolar,ˆınspecialmotiva¸tiile,atitudinile,convingerile,perseveren¸ta, tenaci-
tatea,hot˘arˆarea,voin¸tadeaˆınv˘a¸ta,niveluldeaspira¸tie,carevorfiluateˆın
considerareˆınactulevalu˘arii.
Laacestecriteriideevaluareaperforman¸telor¸scolarecucaractergeneralse
adaug˘acriteriilespecificefiec˘aruiobiectdeˆınv˘a¸t˘amˆant.
Criteriiledeevaluaretrebuiecunoscutedeelevi.Evaluareasefundamenteaz˘a
pestandardecurricularedeperforman¸t˘a¸sidecompeten¸t˘a.
Standardeledeperforman¸t˘aˆındeplinescurm˘atoarelecondi¸tii:
• suntcentratepeelev¸sirelevantedinpunctuldevederealmotiv˘ariiacestuia
pentruˆınv˘a¸tare;orientatespreceeaceelevulvafi-ˆıntermenidedezvoltare
76
personal˘a,lafinalizareaparcursului¸scolar¸silaintrareaˆınvia¸tasocial˘a;

77
 • permiteviden¸tiereaprogresuluirealizatdeelevidelaotreapt˘ade¸scolarizare
laalta;suntexprimatesimplu,sintetic¸siinteligibilpentruto¸tiagen¸tiieduca¸tionali.
Standardeledeperforman¸t˘aauˆınvederecurriculumulatins,adic˘arezultatele
elevilor.Suntenun¸turisinteticeceindic˘aˆıncem˘asur˘atrebuierealizatedec˘atre
eleviobiectivelecurricularesubform˘adecuno¸stin¸te,capacit˘a¸ti¸siatitudinidemon-
strate.Eleexprim˘aceeaceelevul¸stie¸siecapabils˘afac˘a,suntscriseˆıntermeni
deperforman¸t˘aminim˘a,medie¸sisuperioar˘a.
Lamatematic˘a,pentrufiecarecapacitatesausubcapacitateaufostelabora¸ti
descriptoriideperforman¸t˘apentrucalificativele:foartebine,bine¸sisuficient,adic˘a
ceeacetrebuies˘a¸stie¸sis˘afac˘aelevulpentruaob¸tinerespectivelecalificative.

4.3 Importan¸tarezultatelor¸scolare
Rezultatele¸scolarereprezint˘aindicatorulcelmaiconcludentpentruaprecierea
eficien¸teiprocesuluideˆınv˘a¸t˘amˆant.
Celemaimultemodeletaxonomiceprivindobiectiveleeduca¸tionaleconsider˘a
treitipuridebaz˘a:obiectivecognitive,afective¸sipsihomotorii.rezultatele¸scolare
reflect˘aatingereaacestorobiective.Unanumitrezultatcareapar¸tineuneiadintre
acestecategoriiinclude¸sielementepropriicelorlaltedomenii.ˆIntreeleexist˘anu-
meroaseinterac¸tiuni.Celmaiadecvatestes˘aseconsiderecomponentelecognitive,
afective¸sipsihomotoriiˆıncadrulunuicomportament[13].
Seevalueaz˘a:niveluldecuno¸stin¸te,dezvoltareacapacit˘a¸tilorintelectuale,dez-
voltareacapacit˘a¸tiideaplicareacuno¸stin¸telorˆınexplicarea¸siapreciereafenomenelor,
ˆınrezolvareaproblemelorteoretice¸sipractice, tr˘as˘aturidepersonalitate¸sicon-
duit˘a,fiecaretipprezentˆandtr˘as˘aturispecifice.

Nivelulcuno¸stin¸teloracumulatereprezint˘aunuldintreobiectiveleimportante
aleinstruirii,laoricenivelde¸scolarizare.ˆInˆınv˘a¸t˘amˆantulactual,sepuneunac-
centmaimarepedezvoltareacapacit˘a¸tiideautoinstruire,ceeaceimplic˘acerin¸ta
caˆınparalelcuasimilareacuno¸stin¸telor,s˘asefavorizezedezvoltareacapacit˘a¸tilor
intelectuale.

Dezvoltareacapacit˘a¸tilorintelectualeadevenitunobiectivprimordialalˆıntregii
activit˘a¸tiinstructiv-educative¸sialm˘asur˘ariieficien¸teiacesteia.A-
iˆınv˘a¸tapeelevi
cums˘aseinstruiasc˘a¸sicums˘agˆandeasc˘a,aleformacapacitateadeautoinstruire,
ˆınseamn˘aalecreadisponibilitateapentruinstruirecontinu˘a.
Estimareaacesorrezultateestemaipu¸tinreu¸sit˘adecˆatevaluareacuno¸stin¸telo
r acumulate,datorit˘afaptuluic˘aprogreseleˆınregistratedeeleviˆındirec¸tiadez-
volt˘ariiproceselorintelectualesuntmaigreudecuantificat¸sidem˘asurat.

78
 Capacitateade aplicareacuno¸stin¸telor. Valoareacuno¸stin¸teloracumulatese
dezv˘aluieˆınposibilt˘a¸tileoferiteelevilordeaexplica¸siapreciafenomenecunos-
cute,deaasimilanoicuno¸stin¸te,dinceˆıncemaicomplexe,precum¸siˆıncre¸sterea
capacit˘a¸tiideinvestigare¸siˆınspecialdefolosireacuno¸stin¸telorˆınrezolvareaunor
problemeteoreticesaupractice.Actuldeevaluarevizeaz˘acapacitateadeaaplica,
deafolosiceleˆınv˘a¸tate.

Tr˘as˘aturilede personalitate¸side conduit˘aaleelevilor.

Evaluareatr˘as˘aturilor
formate¸siaconduiteieleviloresteonecesitate.Elereprezint˘aatˆatrezultateale
activit˘a¸tiideinstruc¸tie¸sieduca¸tie,cˆat¸sicondi¸tiicareinfluen¸teaz˘aputernicra
n- damentul¸scolaralelevilor.
Evaluareaconduiteielevilor,ca¸siamultortr˘as˘aturidepersonalitateseexprim˘a
ˆınaprecierigenerale, globale¸sinuauexactitateaaprecierilorasuprarezultatelor
instructivealeactivit˘a¸tii¸scolare.
Seaplic˘ametodedediagnosticapersonalit˘a¸tii(chestionaredeinterese)ale
c˘arordatepotexplicauneleaspectealecomportamentuluielevilor.
Oalt˘ametod˘afolosit˘apentrucunoa¸stereaelevilorde-
alungul¸scolarit˘a¸tiiocon- stituiefi¸sapsiho-
pedagogic˘a,prinintermediulc˘areiasestructureaz˘ainforma¸tiile
privindconduitaelevilor,evolu¸tiapersonalit˘a¸tiilor.

4.4 Tehnici¸siinstrumentedeevaluare
Sistemulmetodologicalverific˘ariirandamentului¸scolaresteconstituitdinmai
multemetode¸sitehnici:observareacurent˘aamoduluicumˆınva¸t˘aelevul,probe
orale,scrise¸sipractice,analizaunorreferatesaucrea¸tiipersonale,testedecuno¸stin¸te
¸sideprinderi.
Celmaifrecventseaplic˘aprobeleorale,scrisesaupractice.Constat˘arileefec-
tuateprinacestemijloacesunt,ˆınmodobi¸snuit,completatecucelerealizateprin
observareacurent˘aacomportamentuluielevilorˆıntimpullec¸tiilor,exprimatˆınin-
teresulacestorapentrustudiu,ˆınmodulˆıncareparticip˘alaactivitateadesf˘a¸surat˘a
, ˆınˆındeplinireaˆındatoririlor¸scolare.

Verificareaoral˘asepoaterealizaˆıncadrultuturorlec¸tiilor,fiecaosecven¸t˘a
aunorlec¸tiimixtesaulec¸tiideverificare¸sirecapitulare,saudeconsolidare,etc.
Chestionareaoral˘aserealizeaz˘afiefrontal,printr-undialogcuclasaˆıntreag˘aˆın
cadrulc˘aruiauniielevisuntsolicita¸tidemaimulteori,sauprinexaminareacˆatorva
elevi ˆın moddeosebit.
Metodologiaverific˘ariioralerecomand˘acerin¸tereferitoareladurataexamin˘arii
elevilordediferitevˆarste,frecven¸taacestora,necesitateaantren˘ariicelorlal¸tielevi

79
ˆıncompletareasaucorectarear˘aspunsurilorelevilorchestiona¸ti,formulareaˆıntreb˘arilor.

8
0
Seva¸tinecontnunumaidecantitateainforma¸tiilormemoratedeelevi,ci¸sideca-
pacitateaacestoradearedaacesteinforma¸tii,deniveluldeˆın¸telegere,capacitatea
detransfer,deaoperacucuno¸stin¸teleˆınsu¸siteˆınvedereadobˆandiriialtora.
Acesttipdeevaluarepermitecadruluididactics˘acorectezesaus˘acompleteze
r˘aspunsulelevului,ajutˆandu-
ls˘aˆı¸sideaseamacˆat¸stie¸sicˆataˆınv˘a¸tat,direc¸tionˆandu- istiluldeaˆınv˘a¸ta.
Limitelechestion˘ariioralesunt:
• ˆıntreb˘arileadresatediferi¸tilorelevinuauacela¸sigraddedificultate;

• uniielevisuntmaiemotivi¸siseblocheaz˘a;

• timpulnupermiteoverificarecomplet˘aprivindcon¸tinutulpredat;

• profesorulpoatemanifestaindulgen¸t˘asauexigen¸t˘aexagerat˘aconducˆandla
onotaresubiectiv˘a.
Acestelimitepotfiˆınl˘aturatedac˘aserespect˘aurm˘atoarelecerin¸te:

• ˆıntreb˘ariles˘afiecentratepeobiectiveleopera¸tionale,s˘avizezecon¸tinutul
esen¸tial;

• s˘afiepecisformulate,ˆınl˘aturˆandinexactitatea,complexitateanemotivat˘a,
ambiguitatea,caracterulsugestiv¸siconservatorismulcareˆıloblig˘apeelev
s˘areproduc˘aexactideileemisedecadruldidactic;

• ˆıntreb˘ariles˘afieadresateˆıntregiiclase,apoinumitelevulcares˘ar˘aspund˘a,
f˘ar˘aa-lˆıntrerupedecˆatˆıncazulunorgre¸seligravesaupentrua-laducela
subiect;

• ˆıntreb˘ariles˘afiecorectformulate,s˘aaib˘aoˆınl˘an¸tuirelogic˘a,s˘avizeze
cuno¸stin¸teleesen¸tiale,niveluldeˆın¸telegere¸sicapacitateaelevuluideaopera
cuelepeplanmintal¸sipractic-aplicativ;

• ˆıntreb˘ariles˘asolicitegˆandireaindependent˘a,inteligen¸ta¸sicreativitateael
e- vului;atmosferadinclas˘as˘afiefavorabil˘a;

• r˘aspunsuriles˘afienotatecˆatsepoatedeobiectiv.
Examinareaprinprobescriseesteutilizat˘asubformaunorlucr˘aridescurt˘a
durat˘a,lucr˘aritipobictiv,lucr˘aridedurat˘adeoor˘acusubiectedinunulsaumai
multecapitole.
Cercet˘arileaudoveditc˘aevaluareaformativ˘a,dup˘afiecarecapitol,combinat˘a
cuverific˘arileoraleestedeosebitdeeficient˘a¸sistimulativ˘a.Probelescrisesunt
preferatedemul¸tielevi¸siexaminatoripentruc˘a:

81
 • asigur˘aungradmaimaredeobiectivitateˆınnotare;
• ofer˘aelevilormaiemotivisaucelorcaregˆandescmailentposibilitateadea
prezentatoatecuno¸stin¸teleˆınsu¸site;
• asigur˘aevaluareaunuinum˘armaimaredeeleviˆıntr-untimpmaiscurt;
• ˆıntreb˘arileauacela¸sigraddedificultatepentruto¸tielevii¸siverific˘aacela¸si
con¸tinut;
• favorizeaz˘arealizareacompar˘ariirezultatelor.
Limitelemetodei:
• examinatorulnupoatecorectapelocuneleerorialeelevului¸sinicigre¸selile de
exprimare;
• eleviinumaipotfidirec¸tiona¸tiprinˆıntreb˘aridac˘afacconfuziisaucˆand
con¸tinutulesen¸tialnuesteacoperitprinr˘aspunsuri.
Testeleauungradmaimarededificultate¸sifidelitate, potficorectate¸si
repetate,oferindposibilitateadeacontrolacondi¸tiiledeaplicare.Dac˘aseareˆın
vederemomentulinterven¸tiei,testelepotfiini¸tiale,deprogressaufinale.

Testeleini¸tialesuntfolositecuscopuluneievalu˘ariini¸tiale,fiindadministrate
laˆınceputulunuiprogramdeinstruire.Eleofer˘acadruluididacticdatecuprivire
lanivelulanteriordecuno¸stin¸te¸silacapacitateadeˆınv˘a¸tareaelevilor,pebaza
c˘aroraestealc˘atuitviitorulprogramdeinstruire.

Testelede progressauformativeseadministreaz˘apetotparcursulprocesului
depredare-ˆınv˘a¸tare,dup˘afiecarecapitolsaudup˘aunnum˘ardelec¸tii.Rezultatele
ob¸tinuteofer˘ainforma¸tiicuprivirelaeficien¸tametodologieiaplicate,permi¸tˆandre
-
luareaunorproblemeneˆın¸telese,organizareaunoractivit˘a¸tididacticedieferen¸tiate
, anumitecomplet˘arisausintetiz˘ari.

Testelefinale ¸side sintez˘asuntfolositedup˘aparcurgereaunuicapitol,la

ˆıncheiereaunuisemestrusauan¸scolar.ˆIntreb˘ariledincadrullorvorficentrate
peobiectiveledidacticemajorealeprogramuluideinstruire,vizˆandmaimultele-
menteleesen¸tiale¸sicapacitateaelevilordeaoperacucuno¸stin¸teleasimilate.
Testulconstituieuninstrumentdeverificarecustructur˘a¸siˆınsu¸sirispecifice.
Prinnaturasa¸siaobiectivelorurm˘arite,testulestefieoprob˘aoral˘asaupractic˘a,
fiedecelemaimulteorioprob˘ascris˘a.

Testelepedagogicesedistingdealtetipurideprobeprinmaimultecaracteris- tici:

8
2
 • suntprobecomplexe,acoperindoariemaimaredincon¸tinutulpredat;

• permitverificareaunuinum˘armaimaredeobiectivealeactuluididactic;

• ofer˘aposibilitateam˘asur˘ariimaiexacteaperforman¸telorelevilorˆıncompara¸ti
e cu celelalte probe;

• permitstandardizareacondi¸tiilordeexaminare¸siacriteriilordenotare,
asigurˆandungradsporitdeobiectivitateˆınapreciere.

Elaborareaunuitestconstituieoactivitatecomplex˘a¸sidificil˘a.Eapresupune
realizareamaimultoropera¸tii,ˆıntr-oanumit˘aordine:

1. Precizareaobiectivelorpedagogice¸siacon¸tinuturilor verificate. Necesitatea

asigur˘ariiuneiconcordan¸tedeplineacon¸tinutuluiprobeicuobiectiveleurm˘arite
¸sicon¸tinutulpredatdecurgedininterac¸tiuneaobiectiv-ˆınv˘a¸tare-
evaluare.Se
cultiv˘aastfelmotiva¸tiapentruˆınv˘a¸t˘atur˘a,seelimin˘asitua¸tiilesurpriz˘
apen- truelevi,legatedecon¸tinutulprobei,ˆıntrucˆatacestaderiv˘adinacelea¸si
obiectiveca¸siactivitateadeˆınv˘a¸tare.

2. Analizacon¸tinutuluimaterieiasuprac˘areiasevafaceverificarea,avˆandca
rezultatstabilirealisteielementeloresen¸tiale,semnificativepentruˆınsu¸sirea
materiei,astfelˆıncˆatniciunelementimportantdincon¸tinuts˘anufieomis.
Sevaaveaˆınvedere¸siposibilitateadeafim˘asurate.

3. Alc˘atuireatestuluiprinredactareaitemilorcorespunz˘atorfiec˘aruiobiectiva
c˘aruirealizareesteverificat˘a.

4. Elaborareadescriptorilordeperforman¸t˘apebazac˘aroravorfievaluater˘aspunsurile.

Item este orice ˆıntrebare sau element din structura unui test. Din punctul de
vederealobiectivit˘a¸tiiˆınnotare, itemiiseclasific˘aastfel:

• Itemiobiectivi,cur˘aspunsˆınchis;

• Itemi semiobiectivi;

• Itemisubiectivi,cur˘aspunsdeschis.

Pentruelaborareaprobelorscriseserecomand˘aurm˘atoarele:

• itemiis˘aaib˘adiferitegradededificultate;

• formularealors˘afiecˆatmaivariat˘a(itemiobiectivi,semiobiectivi,subiec- tivi);

8
3
 • s˘aseadreseze, dac˘aesteposibil,tuturorregistrelordelucrualeelevilor:
ac¸tional,figural,simbolic.

Itemiiobiectiviasigur˘aungradridicatdeobiectivitateˆınm˘asurarearezul-
tatelor¸scolare¸sitesteaz˘aunnum˘armaredeelementedecon¸tinutˆıntr-uninterval
detimpscurt.R˘aspunsula¸steptatestebinedeterminat,ca¸simodalitateadenotare
aacestuia.Dinaceast˘acategoriefacparte:

• Itemiicualegeredual˘asolicit˘aidentificarear˘aspunsuluidindou˘aalternative
posibile:adev˘arat/fals;corect/gre¸sit;da/nu,etc.

• Itemiicualegeremultipl˘asolicit˘aalegereaunuir˘aspunsdintr-olist˘adevari-
ante oferite.

• Itemiidetipperechesolicit˘astabilireaunorcoresponden¸teˆıntreinforma¸tiile
distribuitepedou˘acoloane.Criteriulpebazac˘aruiasestabile¸ster˘aspunsul
corectesteenun¸tatˆıninstruc¸tiunilecareprecedceledou˘acoloane.Totˆın
enun¸tseprecizeaz˘a¸sitipulasocierilor.

Itemiisemiobiectivipermitcar˘aspunsula¸steptats˘anufieˆıntotdeaunaunic
determinat,modalitateadecorectare¸sinotareintroducˆanduneorimicidiferen¸te
delauncorectorlaaltul.Dinaceast˘acategoriefacparte:

• Itemiicur˘aspunsscurt de completaresolicit˘acaelevuls˘aformulezeun
r˘aspunsscurtsaus˘acompletezeoafirma¸tieastfelˆıncˆataceastas˘acapete
senssaus˘aaib˘avaloaredeadev˘ar.ˆInaceast˘acategorieseˆıncadreaz˘a:

– elaborareaunuir˘aspunsscurt:defini¸tie,proprietate,rezultatulunuical-
cul;
– completareauneiafirma¸tiicearelipsuri;
– identificareauneierori¸sicorectareaei;
– modificareauneirezolv˘ari,pentruarespectaocerin¸t˘adat˘a;
– aranjareaunorelementeˆıntr-osuccesiunelogic˘apentruaˆındeplinio
anumit˘acerin¸t˘a;
– completare derebusuri;
– complet˘arigrafice.

• Iˆntreb˘arile structuratesuntformatedintr-unenun¸tpentrucaresuntfor-
mulatemaimultesubˆıntreb˘aripusedeobiceiˆıntr-oordinecresc˘atoarea
dificult˘a¸tii.

8
4
 Itemiisubiectivi(cur˘aspunsdeschis)solicit˘aelaborareaunuir˘aspunsamplu,
permi¸tˆandvalorificareacapacit˘a¸tilorcreativealeelevilor,originalitatea¸sicarac-
terulpersonalalr˘aspunsului.Ace¸stiasuntu¸sordeconstruit,ˆıns˘aproblemao
constituiemoduldeelaborareaschemeidenotarepentruaseputeaob¸tineunifor-
mitate¸siunitatelanivelulcorect˘arii.ˆInaceast˘acategorievomincludeˆınprincipal
rezolv˘arile¸sicompuneriledeprobleme. Elereprezint˘aoactivitatespecific˘a¸sifoarte
desutilizat˘alamatematic˘a,datorit˘acaracteruluiaplicativalacesteidiscipline.

85
Capitolul5

Formareaconceptuluidenum˘ar
natural.Predarea-ˆınv˘a¸tarea
numerelor naturale la clasele
primare

5.1 Elementepreg˘atitoarepentrupredarea-
ˆınv˘a¸tarea num˘aruluinatural
Formareaconceptuluidenum˘arnaturalesteunobiectivprioritaralstudiului
matematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar,c˘aruiaiseacord˘aimportan¸tacuvenit˘ap
rin alocareauneip˘ar¸ticonsiderabiledinoreleacesteidiscipline.
LaintrareaˆınclasaI,eleviivincuexperien¸taacumulat˘aˆıngr˘adini¸t˘a,undeau
studiatnumerelenaturalepˆan˘ala10.Dinfamilie,mul¸ticopii¸stiudejas˘anumere,
chiarpˆan˘ala20sau100,de¸sifacacestlucrumecanic,ca¸sicumarrecitaopoezie
memorat˘a.
ˆIngr˘adini¸t˘a,copiiifacnumeroaseexerci¸tiideformaredemul¸timicuajutorul
obiectelor, punereˆıncoresponden¸t˘aaelementeloracestora,asociereanum˘arului
lacantitate,recunoa¸stereacifreidetipar.Totˆıngr˘adini¸t˘asesubliniaz˘a¸siaspectul
ordinalalnum˘aruluinatural,prinjocuriˆıncareobiectelesunta¸sezateˆıntr-un¸sir
¸sifiecarearenum˘aruls˘audeordineˆınacel¸sir.
Acestejocuripecarecopiiilecunoscdejatrebuiereluateˆınperioadapreg˘atitoare
delaintrareaˆınclasaI.Deoarecejoculesteactivitateadebaz˘aacopilului,acesta
trebuies˘aconstituietrecereaspreoactivitatecon¸stient˘a,bazat˘apera¸tionamente,
peelementesimpledededuc¸tie,peunlimbajmatematicadecvat¸siriguros.
Formareaconceptuluidenum˘arnaturalsefacepebazamul¸timilor.No¸tiunea
demul¸timejoac˘aunrolunificatoralconceptelormatematice,iarnum˘arulapare

8
6
caproprietateacomun˘aamul¸timilorcarepotfipuseˆıncoresponden¸t˘aelementcu
element.
ˆInformareaconceptuluidenum˘arsuntfundamentaleopera¸tiilede:

• clasificare:ˆıngrupeomogene¸sineomogene,comparareagrupelordeobiecte,
stabilireaasem˘an˘arilor¸sideosebirilor;
• seriere:ordonaredup˘aatributedistincte.
Num˘arul,a¸sacumesteelperceputˆınperioadapreoperatorie,constituieex-
presiauneicaracteristiciobiectiveamul¸timilorˆın¸teleas˘acaoˆınsu¸siredegrup.ˆIn
procesuldeformareanum˘arului,copilulpercurgetreiniveluri:
• senzorial-motric: operare cu grupe deobiecte;

• operarecurela¸tiicantitativepeplanulreprezent˘arilor:operarecunumere
concrete;
• ˆın¸telegerearaportuluicantitativ cecaracterizeaz˘amul¸timea:operarecunu-
mere abstracte.
Num˘arul¸sinumera¸tiasuntrezultatulanalizei¸sisintezeiefectuate,pediferite
niveluri,asupraobiectelor.ˆInsu¸sireanumera¸tieinecesit˘aoperfec¸tionareamecan-
ismeloranalitico-sinteticeimplicateˆınpercep¸tie,reprezentare¸siconceptualizare.
Numaidup˘acepercep¸tiaglobal˘aarealit˘a¸tiiestedep˘a¸sit˘a¸siseajungelaoper-
ceperediferen¸tiat˘a,apareposibilitateaconstituiriitreptateanum˘arului¸siagen-
eraliz˘ariinumericelanivelulformaldeconceptualizareanum˘aruluinatural.
Atuncicˆandcopilulajunges˘asesizezeraportuldintremul¸time¸siunitate,
num˘aruldobˆande¸stecaractersintetic¸sidesemneaz˘aoproprietatedegrup,ceeace
semnific˘adobˆandireacapacit˘a¸tiidesintez˘a.ˆInformareaunuinum˘arsuntimplica
te atˆatanaliza,ˆınactivitateapractic˘acuobiectedinprocesulnum˘ar˘arii,cˆat¸sisin-
teza,ˆıncaracterizarea¸sireprezentareamul¸timiiceˆınglobeaz˘aobiectelenum˘arate.
Reprezentareanumeric˘aarecaracterspa¸tialˆıntrucˆatnum˘arulestelegatde
spa¸tialitateatˆatˆınreprezentarecˆat¸siˆınpercep¸tie.Componentaspa¸tial˘aspriji
n˘a
reprezentareanumeric˘a¸siolimiteaz˘adatorit˘afaptuluic˘areprezent˘arile,ca¸si
percep¸tiile,cuprindunspa¸tiulimitat. Num˘arulcardinalesteˆın¸telesca¸siclas˘a
cuostructur˘aalc˘atuit˘adinelementeneintuitive.Aparenecesitatearealiz˘ariiunei
noiactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tare,serierea. Seriereasefaceprindispunereaaleatoriea
elementelor,indiferentdeformalorconcret˘apentrucaelementeles˘afieconcepute
caunit˘a¸ti,iarproprietateaordinal˘aanum˘aruluis˘afieabsorbit˘adeproprietatea
cardinal˘a,princlasificare,sintez˘aoperatorie¸siincludereaserieiˆınclasedispuse
gradat.
ˆInformareano¸tiuniidenum˘ar¸sianumera¸tieiseparcurgdou˘amomentecog-
nitive semnificative:
87
 1. Num˘arulaparecapartedintr-osuit˘aordonat˘adeobiecte¸siˆı¸sirelev˘anatura
saordinal˘a;
2. Num˘arulaparecaomul¸timedeunit˘a¸tilegateˆıntreele,caoclas˘a,relevˆandu-
¸sinaturasacardinal˘a.ˆInprimaetap˘a,num˘arulnudesemneaz˘aˆınc˘amul¸ti
mea sintetic,ciesteunindicatoralstructuriieipeunit˘a¸ti.

Prinlimbaj,num˘arulsedeta¸seaz˘adecon¸tinutuls˘aconcret¸sicap˘at˘auncarac-
terabstract,prinsemnifica¸tiacuvˆantuluicareˆıldenume¸ste,indiferentdenatura
particular˘aaobiectelor. Ulterior,denumirilefuzioneaz˘aˆıntreele,ob¸tinˆandu-
secar- acteristicasintetic˘a,
cantitativ˘a,amul¸timii.Num˘arulsereflect˘aacumˆıncuvˆant
nunumaicaprocedeudenum˘arareaelementelormul¸timii,cicano¸tiunerezultat˘a
prinac¸tiune, desemnˆandsinteticmul¸timeaelementelor.Conceptuldenum˘arse
consider˘aformatdac˘asedezvolt˘araporturireversibiledeasociereanum˘aruluila
cantitate¸siacantit˘a¸tiilanum˘ar,¸siserealizeaz˘asinteza¸siruluinumeric.Copilul
interiorizeaz˘aopera¸tiadenum˘ararespre6-7ani,cˆandnum˘ar˘anumaicuprivirea
obiectelecealc˘atuiescogrupare.Aceast˘amanifestareindic˘ainteriorizareaac¸tiunii
externe¸simarcheaz˘amomentuldobˆandiriinum˘aruluilanivelformal.

5.2 Predarea-
ˆınv˘a¸tareanumerelorˆınconcentrul 0 -10
Numerelenaturalepˆan˘ala10constituiefundamentulpecaresedezvolt˘aulterior
ˆıntreguledificiualgˆandiriimatematiceacopilului¸si,deaceea,trebuies˘aiseacorde
oaten¸tiedeosebit˘a.Acestaesteprimulcontactalcopiilorcumatematica, este
perioadacˆandace¸stiaˆınceps˘afoloseasc˘acuvintelepentrudenumireanumerelor¸si
ˆınceps˘alescrie,utilizˆandcifrele.
ˆIncadrulactivit˘a¸tilormatematicedingr˘adini¸t˘a,copilulaf˘acutcuno¸stin¸t˘acu
numerele1-10,aˆınv˘a¸tats˘arecunoasc˘asimbolulgraficalfiec˘areicifre,darpro-
fesorultrebuies˘areiaˆınclasaIactivit˘a¸tilederealizareacoresponden¸teielement
cuelementamul¸timilor,punˆandaccentpeˆın¸telegereapropriet˘a¸tilornumericeale
mul¸timilorcutotatˆateaelemente.
Activit˘a¸tiledestabilireacoresponden¸teielementcuelementamul¸timilor
urm˘arescs˘adezvoltelacopilˆın¸telegereacon¸tinutuluiesen¸tialalno¸tiuniidenum˘
ar, caoclas˘adeechivalen¸t˘aamul¸timilorfiniteechipotentecuomul¸timedat˘a.For-
mareano¸tiuniidenum˘arprincon¸tinutuls˘auˆınseamn˘astabilireacoresponden¸tei
dintreoanumit˘amul¸timedeobiecte¸sinum˘arulcaredesemneaz˘aaceast˘amul¸time
.
Construc¸tia¸siruluinumerelorpˆan˘ala10sefaceprogresiv.Simultancuˆın¸telegere
a no¸tiuniirespectiveseˆınva¸t˘a¸sisemnulgraficcorespunz˘atordetipar¸sidemˆan˘a,

8
8
moduldescriere.Pentrustudiulfiec˘aruinum˘arsealoc˘adou˘aore.

8
9
 Formarea¸siruluidenumerepˆan˘ala10seaxeaz˘apecompletareamul¸timii
anterioarecuˆınc˘aunelement,decifiecarenum˘arseformeaz˘aprinad˘augareaunei
unit˘a¸tilanum˘arulprecedent.
ˆInsu¸sireacon¸stient˘ano¸tiuniidenum˘arpresupunerealizareaurm˘atoarelorobiec-
tive:

• ˆIn¸telegereafaptuluic˘amul¸timilecaresepotpuneˆıncoresponden¸t˘aelement
cuelementreprezint˘aacela¸sinum˘ar;

• Con¸stientizareanum˘aruluicaproprietateamul¸timilorfiniteechipotente;

• Denumireacorect˘aanum˘arului;

• Recunoa¸sterea¸sicitireacifrelordetipar;

• Scriereacifrelordemˆan˘a;

• Descompunerea¸sicompunereanumerelor;

• Cunoa¸stereasuccesiuniinumerelor,a¸siruluinumeric;

• Cunoa¸sterealoculuifiec˘aruinum˘arˆın¸sir;

• ˆIn¸telegerearela¸tieideordineˆıntrenumerelenaturale.

Pentrurealizareaprimuluiobiectiv,separcurgurm˘atoareleetape:

• Semotiveaz˘anecesitateacompar˘ariiadou˘amul¸timi.

• Seanalizeaz˘adou˘amul¸timilacareestevizibil˘adiferen¸tadenum˘ardeele-
mente¸sisecompar˘aprinapreciereglobal˘a,eleviifiindcapabilis˘adetermine
mul¸timeacumaimulteelemente.

• Secompar˘aapoimul¸timideobiectelacareprocedeulanteriornusemai
poatefolosi¸siseobserv˘anecesitateacompar˘ariiprinpunereaˆınperechia
elementelor.Sestabile¸steastfelundesuntmaimulte, maipu¸tinesautot
atˆateaobiecte.

• Seutilizeaz˘aapoisimboluripentrufigurareaelementelormul¸timilor¸sise
compar˘a,utilizˆandu-sedesenul.

• Ac¸tiunilesuntˆınso¸titedeutilizarealimbajuluimatematiccorect.

9
0
 Acesteac¸tiunipreg˘atesccon¸stientizareapropriet˘a¸tiicomunepecareoautoate
mul¸timilecutotatˆateaelemente.Deexemplu,sunt3feti¸te,fiecarefeti¸t˘aareo
floare,decisunttotatˆateafloricˆatefeti¸te;pefiecarefloaresea¸seaz˘aunfluture,
decisunttotatˆa¸tiafluturicˆatefeti¸te¸sicˆateflori.Astfelsepreg˘ate¸steˆıngˆandirea
copiluluiformareaconceptuluidenum˘arcaproprietateamul¸timilorfiniteechipo-
tente.Num˘arulaparedinnecesitateasublinieriiacesteipropriet˘a¸ticomuneimpor-
tantepecareoauacestemul¸timi.
Cantit˘a¸tiideobiecteiseasociaz˘anum˘arulcareestecorectdenumit.Seinsist˘a
caeleviis˘apronun¸tecorectnumerele¸sis˘afac˘aacordulcorespunz˘atorundeeste
cazul:unelev,doielevi,obil˘a,dou˘abile,unbe¸ti¸sor,dou˘abe¸ti¸soare.
Seprezint˘acifradetiparcorespunz˘atore,sefacasociericuobiectecucarese
aseam˘an˘a.Isestudiaz˘abineforma¸sicaracteristicile, secite¸ste,seidentific˘adintre
alte cifre.
Dac˘anumerelepˆan˘ala10suntdejacunoscutedeelevidingr˘adini¸t˘a¸side
asemeneaeleviiaustudiatcifreledetipar¸silepotciti,scriereademˆan˘aacifrelor
estecevanou,caresestudiaz˘apentruprimadat˘aˆınclasaI.ˆInc˘adinprimeleore
dematematic˘a,eleviiˆınceps˘ascriesemnegraficepecaietulcup˘atr˘a¸tele,pentru
aseobi¸snuicudimensiunea,liniatura, utilizareacorect˘aacreionului,pozi¸tiala
scris.Acesteexerci¸tiideantrenamentsuntimportante,semnelegraficefiindastfel
aleseˆıncˆatpreg˘atescelementelecomponentealecifrelor.
Pentrupredareascrieriiuneicifreseparcurgurm˘atoareleetape:

• prezentareacifreidetipar¸siaceleidemˆan˘a,identificarealor,stabilirea
concluzieic˘aelereprezint˘aacela¸sinum˘ar;

• comparareacifreidemˆan˘acuceadetiparˆınceeaceprive¸steforma,stabilirea
asem˘an˘arilor¸sideosebirilor;

• descompunereacifreidemˆan˘aˆınelementelesalecomponente,cudenumirea
acestor elemente;

• recompunereacifreidemˆan˘adinelementelecomponente¸siscriereaeipe
tabl˘acurespectarealiniaturii¸siadimensiunilorobi¸snuite, apoiscriereaei
peoliniatur˘adedimensiunimaimari;

• parcurgereaconturuluicifreicudegetulsaucreionulˆınaer¸siapoipemas˘a,
dup˘aindica¸tiileprofesorului;

• scriereacifreidec˘atreelevide2-3ori,urmat˘adecorect˘ariindividuale¸si
generale,apoiscriereaunuirˆandˆıntregsauchiarmaimult.

Serecomand˘acaeleviis˘aaib˘acifrarespectiv˘ascris˘amodelˆıncaiet,dup˘acare
s˘aseorienteze.Dinacestpunctdevedere,caietelespecialesuntfoarteutile,acestea

91
con¸tinnumeroaseexerci¸tiicareajut˘aelevuls˘ascriecorect.Estenecesars˘asefac˘a
ˆınmodcˆatmaist˘aruitorcorect˘arileindividuale¸sicelecucaractergeneral,pentru
caeleviis˘aˆınve¸tedelabunˆınceputscriereacorect˘aacifrei¸sis˘a-¸siperfec¸tioneze
deprinderilecˆa¸stigate.
Lafeldenecesarestes˘aseacordeaten¸tiedeosebit˘apozi¸tieilascrisaelevilor
¸sifeluluicum¸tincreionul,urm˘arindu-seformareaunordeprindericorecte.
Pentrunum˘arul10,de¸sifolose¸steˆınscrieredou˘acifre,nuseinsist˘aˆınaceast˘a
etap˘aasuprasemnifica¸tieiscrieriipozi¸tionale¸siestetratatcaunnum˘arobi¸snuit.
Exerci¸tiilededescompunereanumerelorsuntfoarteimportantepentruc˘aprin
acesteasecontribuielaaprofundareaconceptuluidenum˘ar.Acesteexerci¸tiisefac
ˆınaintedestudiereaopera¸tiilor,cuajutorulmaterialuluididactic.Acestmaterial
poates˘aˆınsemneobiectecareformeaz˘aomul¸time,cunum˘ardatdeelemente,care
sesepar˘aˆınsubmul¸timidisjuncte.Seobserv˘aastfelˆıncenumerepoatefidescom-
pusnum˘aruldat¸sisecaut˘acˆatmaimultevariante. Totpentrudescompunerea
numerelor,rigletelepotfidemareajutor,saube¸ti¸soarele,saujoculdomino.Mate-
rialulseutilizeaz˘agradat,delamaterialulintuitiv,lareprezent˘ari,apoisimboluri
grafice.
Dup˘aceeleviis-aufamiliarizatcudescompunereanumerelor,sepoateintro-
duce¸sicompunereaacestora,caopera¸tieinvers˘adescompunerii.Compunereaeste
maidificil˘a,deaceeatrebuieprecedat˘adedescompunere.
Pentruˆınsu¸sireasuccesiuniinumerelortrebuies˘asefac˘arepetateexerci¸tiide
num˘arareatˆatcresc˘ator,cˆat¸sidescresc˘ator.Acestenum˘ar˘arisefacˆıntˆaicuobi
ecte:
be¸ti¸soare,bile,creioane,etc.¸sinumaidup˘aaceeaabstract.Num˘arareacresc˘atoare
sedeprindedeobiceif˘ar˘adificultate.Num˘arareaˆınordinedescresc˘atoarepre-
supuneunprocesdegˆandirecevamaidificil.Serecomand˘aexisten¸tapermanent˘a
ˆınclas˘aaplan¸selorcunumere,a¸sezatelalocvizibil,ˆınordinecresc˘atoare.
Cunoa¸sterealoculuipecareˆılocup˘aunnum˘arˆın¸sirulnumericesterealizat˘a
princˆatmaimulteexerci¸tiicaresolicit˘a:

• completarea numerelor care lipsesc dintre numereledate;

• completareavecinilorunuinum˘ar:vecinulmaimic,respectivvecinulmai mare.
Analizˆandrela¸tiadintrenum˘ar¸siveciniis˘ai,elevulfaceprimeleexerci¸tiide
comparareanumerelor.Pentruacomparadou˘anumereoarecare, seutilizeaz˘a
mul¸timideobiectecaresepunˆıncoresponden¸t˘a¸siseobserv˘aundesuntmai
multeelemente.Mul¸timeacumaimulteelementereprezint˘anum˘arulmaimare.
Nuserecomand˘afolosireadinclasaIasemnelormaimicsaumaimare. Aceste
exerci¸tiipreg˘atescˆınsu¸sirearela¸tieideordineˆınmul¸timeanumerelornaturale.Al
te exerci¸tiiutilepentruacestscoppotfi:alegereaceluimaimaresauaceluimaimic

92
num˘ardintr-omul¸time¸siordonareacresc˘atoaresaudescresc˘atoareaunui¸sirde
numere.
De¸si0esteprimulnum˘arnatural,ˆınv˘a¸tareanumerelornaturalenuˆıncepecu0,
deoareceabiadup˘aˆınsu¸sireaaltornumere,eleviipotˆın¸telegec˘a0estecardinalul
mul¸timiivide,0estemaigreudeimaginat,estepreaabstract.
Dup˘aperioadapreg˘atitoarepentruˆın¸telegereaconceptuluidenum˘arnatural,
predarea-
ˆınv˘a¸tareanumerelornaturaleserealizeaz˘aˆıncepˆandcunum˘arul1,apoi
perˆandfiecarenum˘ar,ˆınordinecresc˘atoare.Launmomentdatsepred˘a¸sinum˘aru
l
0.Suntalocateˆıngeneral2orepentrufiecarenum˘ar¸sicˆatevaorederecapitulare.

5.2.1 Etapeledepredare-ˆınv˘a¸tareaunuinum˘ar
Etapa de familiarizare
• Serezolv˘aexerci¸tiidepunereˆıncoresponden¸t˘aamul¸timilor,num˘arare,co
m- parare,compunere,descompunereanumerelorˆınv˘a¸tatedeja.

• Seconstruie¸steomul¸timecareareatˆateaelementecˆatesteultimulnum˘ar
studiat.

• Prinpunereaelementelorˆıncoresponden¸t˘acuelementeleprimeimul¸timi,se
construie¸steoalt˘amul¸timecarearetotatˆateaelementecˆateareprima¸sii
seadaug˘aunelement.

• Seobserv˘ac˘aceadeadouamul¸timearecuunelementˆınplus.

Etapa de structurare
• Senum˘ar˘aelementeleacesteimul¸timi¸sisenume¸stenum˘arulnaturalnou.

• Seconstruiescaltemul¸timi,echipotentecuultimamul¸time;

• Senum˘ar˘aelementele,insistˆandu-seasupranouluinum˘ar.

• Seˆıncadreaz˘anoulnum˘arˆın¸sirulnumericprinexerci¸tiidenum˘arare.

• Seprezint˘acifradetiparcorespunz˘atoare.

• Sescriecifrademˆan˘a,respectˆandetapeledescriere.

93
Etapa de aprofundare / consolidare
• Seformeaz˘amul¸timicutotatˆateaelemente,verificˆandprinpunereˆıncoresponden¸t˘a
¸sinum˘arare.

• Seasociaz˘anum˘arullacantitate¸siinvers.

• Secompar˘anoulnum˘arcuprecedentul.

• Sedescompune¸sicompunenoulnum˘arˆıncˆatmaimultemoduriposibile.

• Serezolv˘aexerci¸tiidecompletareanumerelorcarelipsesc, destabilirea
vecinilor, deformarede¸sirurinumerice,atˆatcunoulnum˘ar,cˆat¸sicucele
studiateanterior.

5.3 Predarea-
ˆınv˘a¸tareanumerelornaturaleˆıncon-
centrul0-100
5.3.1 Numerelenaturaledela0la20
No¸tiuniledobˆandite¸sideprinderileformateprinstudiulnumerelordinconcen- trul0-
10seconsolideaz˘a,seaprofundeaz˘a¸sisel˘argescprinstudiulsistematical
numerelordela10la20,astfel:

• Prinˆınv˘a¸tareanumerelordela0la10,s-aformatno¸tiuneadeunitatesimpl˘a
caunitatedecalcul;printrecerealanumeremaimari,sevaconsolidaaceast˘a
no¸tiune¸siisevaad˘augaceadeadouaunitatedecalcul:zecea.

• Formarea numerelor de la 0 la 10 s-a bazat pe gruparea obiectelor luate

cˆateunu,casimpleunit˘a¸ti;ˆıncazulnumerelordela10la20, numerele
sevorformaprinad˘augareaunit˘a¸tilorsimplelazeceadejaformat˘a. Elevii
dobˆandescastfelprimeleno¸tiuniprivitoarelasistemulzecimaldenumera¸tie.

• Prinscriereanumerelordedou˘acifre,eleviipotsesizac˘avaloareacifrelor
folositepentrureprezentareanumerelorseschimb˘adup˘apozi¸tiapecareo
ocup˘aˆınscriereanum˘arului.

Consolidarea¸siprecizareano¸tiuniideunitatesimpl˘a
ˆInstudiulnumerelorpˆan˘ala10,obiectelesenum˘ar˘acˆateunul,formˆandu-segrupe
c˘aroralecorespundnumerelerespective.ˆInaceast˘aetap˘anum˘arul10reprezint˘a
unnum˘aroarecare,adic˘anum˘arulasociatmul¸timiide10obiecteluatecˆateunu.

94
Deaceea,ˆınscriereanum˘arului10nuseinsist˘asuprasemnifica¸tieisaulocului cifrei 0
sau a cifrei1.
Pentruapreg˘atitrecerealanumera¸tiacunumeremaimaridecˆat10,este
necesars˘asefac˘aprecizarea, sistematizarea¸siridicareapeotreapt˘amaiˆınalt˘a
acuno¸stin¸telordobˆanditeˆınprimulconcentru,¸sianumeprecizareafaptuluic˘a
pentruformareaunoranumitegrupe,obiectelesenum˘ar˘acˆateunu,iaroriceobiect
luatsingurreprezint˘aounitate.Setreceapoilanum˘arareacufolosireadenumirii
deunitate:ounitate,dou˘aunit˘a¸ti,etc.Sepotformulaconcluziisimplebazatepe
procesul inductiv care a avutloc:

• numereledela1la10suntformatedingrupedeobiectenum˘aratecˆateunu;

• oriceobiectluatsingursenume¸steunitate;

• numereledela1la10suntformatedinunit˘a¸ti.

Prinformulareaacestorconcluziiseurm˘are¸steformareano¸tiuniiabstractede
unitate, elereprezentˆandprimatreapt˘aˆınprocesuldeabstractizareano¸tiunilor
aritmeticecarestaulabazasistemuluizecimaldenumera¸tie.

Formareano¸tiuniidezececaunitatedecalcul
Trecˆandu-selaceadeadouazece¸sipunˆandu-seproblemaform˘ariino¸tiuniidezece
caunitatedecalcul,trebuies˘aseaib˘aˆınvederec˘agˆandireaelevilorvafisupus˘a
lanoieforturispreaseputearidicapeonou˘atreapt˘aafunc¸tieideabstractizare
¸siaˆın¸telegegrupareaobiectelorastfelˆıncˆats˘aseutilizezemereuungrupdebaz˘a
- zecea - care devine unitate de calcul.
No¸tiuneadezececatot,caunitatedeordinsuperior,seformeaz˘apringruparea
unorobiectedeacela¸sifelˆıngrupedecˆatezece.
ˆInprimafaz˘aesterecomandabilcanum˘arulobiectelorutilizatepentrunum˘arare
s˘afiemaimicdecˆat20,pentruaseinsistadelaˆınceputasupraform˘ariiuneisin-
gurezeci,cupronun¸tareacorespunz˘atoare:ozece¸sinumaiˆıntr-ofaz˘amaiavansat˘a,
dup˘aceeleviiˆınceps˘aˆın¸teleag˘a¸sis˘afoloseasc˘azeceacatot,sepoatetrecelafor-
mareaadou˘asaumaimultezeci.
Pentruocˆatmaiclar˘aˆın¸telegereano¸tiuniidezece,profesorulprezint˘adiferite
obiectegrupateˆınzeci¸siunit˘a¸ti,cerˆandelevilors˘aidentificegrupelerespective¸si
s˘aledenumeasc˘a.No¸tiuneade”zececatot”nusepoateformaˆıntr-osingur˘alec¸tie
¸siniciˆıncˆatevalec¸tiiconsecutive,ciprininsisten¸te¸sirevenirirepetateasupraei
ˆınetapeleurm˘atoarealestudiuluinumerelor. No¸tiuneadezecesepoateconsidera
format˘a¸siˆınsu¸sit˘adeelevimaialesdup˘ace,cuajutorulzecilor,seformeaz˘acea de
a treia unitate de calcul: suta. Prin predarea numerelor 10-20, se pun bazele
ˆın¸telegeriimatematiceaacesteino¸tiuni.

95
Formarea numerelor 11-20
Pentruformareanumerelor11-20secunoscdou˘aprocedee:

• formareanumerelordela10la20prinad˘augareauneiunit˘a¸tilanum˘arul
precedent;

• formareanumerelordela10la20prinad˘augareala10anum˘aruluicore-
spunz˘atordeunit˘a¸ti.

Ambeleprocedeetrebuiecunoscutedeelevi,daresteindicats˘aseutilizezemai
ˆıntˆaiprimulprocedeu,pentruc˘aelrepet˘amoduldeformareanumerelorpˆan˘ala
10¸sicorespundeˆınmaimarem˘asur˘acapacit˘a¸tiideˆın¸telegereacopiilorˆınetapa
respectiv˘a.
ˆInceeaceprive¸stedenumirilenumerelor11-19,esteabsolutnecesarcaele-
viis˘afiedeprin¸sidelaˆınceputcupronun¸tarealorcorect˘a¸sis˘aseinsistemult
ˆınacestsens, avˆandˆınvederec˘alapronun¸tareaacestornumeresefaccelemai
ˆ
multegre¸seli. Inprocesulform˘ariiacestornumere,pronun¸tarealorvasublinia
componen¸ta:unsprezece,doisprezece,etc.

Succesiunea numerelor 11-20

Procesuldestabilireasuccesiuniinumerelor¸simemorareaacestoraˆınordinealor
din¸sirulnatural,cuprinde:

• Num˘arareautilizˆandobiecte,cresc˘ator¸sidescresc˘ator.Obiectelesuntgrupat
e ˆınozece¸siunit˘a¸ti,lacareseadaug˘aperˆandcˆateounitate,saudincarese
iaperˆandcˆateounitate.

• Num˘arareaabstract˘a,
utilizˆandlaˆınceputreprezent˘ari,apoif˘ar˘asprijincon- cret.

Stabilirealoculuipecareˆılocup˘afiecarenum˘arˆın¸sirulnumerelornat-
urale
Pentrustabilirealoculuipecareˆılocup˘afiecarenum˘arˆınsuccesiuneanumeric˘a,
sevorfaceexerci¸tiide:

• aflareanum˘aruluicarelipse¸stedintrenumeredate;

• g˘asireavecinilorunuinum˘ar.

96
Cunoa¸stereacomponen¸teinumerelor11-20
Astabilicomponen¸taunuinum˘arˆınseamn˘aadescompuneacelnum˘arˆınunit˘a¸tile
decalculdincareesteformat.ˆIncazulacestornumere,elesuntformatedinozece
¸siunit˘a¸tilerespective.

Scrierea numerelor 11-20

Dac˘aeleviiauˆın¸telesprocesuldeformareanumerelordinozece¸siunit˘a¸ti,atunci
scrierea¸sicitireaacestornumerenuvafidificil˘a,pentruc˘aeleviicunosccifrele
respective.Suntnecesarepreciz˘arile:
• fiindformatedinzeci¸siunit˘a¸ti,numerele11-20sescriucudou˘acifre;

• loculzecilorestelastˆanga,iaralunit˘a¸tilorladreapta.
Pentruscriereaunuinum˘ar,seprcedeaz˘aastfel:
• sealegenum˘arul;

• sestabile¸stecomponen¸tanum˘arului;

• seformeaz˘anum˘arulrespectivcuajutorulmaterialuluididactic:lanum˘ar˘atoare,
abac,cuajutorulrigletelor,be¸ti¸soarelor,etc.;

• sestabile¸stec˘anum˘arulsevascriecudou˘acifre,avˆandˆınvederec˘aeste
formatdinzeci¸siunit˘a¸ti;

• seprecizeaz˘ac˘azeceasescrieˆınstˆanga,iarunit˘a¸tileˆındreapta;

• seformeaz˘anum˘arullatabl˘acucifremobile;

• secite¸stenum˘arul;

• sescrienum˘arul,cuindica¸tiilecorespunz˘atoareˆınleg˘atur˘acuspa¸tiilepecare
trebuies˘aleocupecifrelenum˘arului;

• sescrienum˘aruldec˘atreelevi,cucorect˘ariindividuale¸sigenerale.

Esteindicatcalascriereaacestornumeres˘aseˆınceap˘acunum˘arul12,apoi
13,14,etc,dup˘acares˘aserevin˘alascriereanum˘arului11,apoianum˘arului20.
Aceastapentruc˘anum˘arul11esteformatdinozece¸siounitate,adic˘anum˘arul
zeciloresteegalcualunit˘a¸tilor,iaral˘aturareacelordou˘acifrearputeaproduce
confuziiˆınceeaceprive¸steloculzecilor¸siunit˘a¸tilor.Numerele10¸si20suntformate
numaidinzeci.Trebuieprecizatc˘aˆınscriereaacestornumerecifra0s-apusˆın
loculunit˘a¸tilorcarelipsesc.

97
5.3.2 Numerelenaturalepˆan˘ala100
Prinformarea¸siconsolidareano¸tiuniidezececaunitatedecalcul¸siprinintroduc-
ereano¸tiuniidesut˘asel˘arge¸stesistemulzecimaldenumera¸tie,eleviifiindsolicita¸ti
ˆınutilizareaatreiunit˘a¸tidecalcul:unitateasimpl˘a,zecea,suta.ˆInplus,eleviiˆı¸si
formeaz˘aoideemaiclar˘aˆınleg˘atur˘acuutilizareacifrei0ˆınloculunit˘a¸tilorde
diferiteordinecarelipsesc,cˆat¸siˆınleg˘atur˘acusemnifica¸tiapecareoareaceast˘a
cifr˘aprinfaptulc˘aarat˘aabsen¸taunit˘a¸tilordeunanumitordin.

L˘argireano¸tiuniidezececanou˘aunitatedecalcul
Eleviiauformateno¸tiuniledeunitatesimpl˘a¸sizecedinstudiulnumerelor1-20,dar
acesteasereamintescpentruaficompletatecuelementenoi.Pentruademonstra
componen¸tasutei¸sipentrucaeleviis˘a-¸siformezeimagineaconcret˘aamul¸timii
obiectelorcareestereprezentat˘adeacestnum˘ar,estenecesars˘aseˆıntrebuin¸teze
acelematerialecareˆıiajut˘amaimultpeelevis˘atreac˘adelafazaconcret˘alacea
abstract˘a.Unmaterialpotrivitˆılconstituiebe¸ti¸soarele,cuajutorulc˘aroraelevii
potformagrupedezecicarepotfinum˘aratecˆateuna,pˆan˘acˆandseajungela
zecezeci,careformeaz˘aosut˘a.Seleag˘am˘anunchiulˆımpreun˘a¸siseobserv˘ac˘as-a
ob¸tinutonou˘aunitate.Concluziilevorfi:Zeceunit˘a¸tisimpleformeaz˘aozece,zece
zeciformeaz˘aosut˘a,zecilesenum˘ar˘aca¸siunit˘a¸tile.
ˆIntr-oetap˘asuperioar˘aesteindicats˘aseutilizezematerialecarenuscotˆın
eviden¸t˘acomponen¸tadistinct˘aauneizecidin10unit˘a¸ti¸siasuteidin10zeci,
eleviifiindsolicita¸tis˘afac˘aunpasˆınaintepeliniaprocesuluideabstractizare.
Acestmaterialpoateficubuldemontabil.Baradecˆate10unit˘a¸ticarereprezint˘a
zeceaarecuburiledoarschi¸tate¸si,cutoatec˘asepotnum˘aracˆateunu,elenupot
fideta¸sateˆınunit˘a¸tisimple¸siapoireuniteˆıntr-ozece.Deasemenea,grupareade
100cuburiechivalent˘acu10bareformeaz˘aiar˘a¸siounitate,suta,carelafelnuse
poatedescompuneˆınunit˘a¸tiledincareesteformat˘a.
Sepoatetreceapoilareprezentareaconven¸tional˘aaunit˘a¸tilordecalcullaabac,
princercule¸tedeaceea¸sim˘arime,dara¸sezateˆıncoloanediferite.

Formareanumerelorpˆan˘ala100
ˆIntrucˆateleviicunoscnum˘arareacuunit˘a¸tilesimpledinstudiulprimelordou˘a
zeci,einuˆıntˆampin˘adificult˘a¸tiˆınnum˘arareacuunit˘a¸tilenicipeste20,maiales
c˘aˆınlimbaromˆan˘adenumirea¸sipronun¸tareanumerelorrepet˘afeluldeformarea
acestora.
Estenecesars˘aseurm˘areasc˘aformareaunorpriceperi¸sideprinderitemeinice
denum˘arareperˆandcuunit˘a¸tile¸sicuzecile,atˆatcresc˘atorcˆat¸sidescresc˘ator,ˆ
ın scopulmemor˘ariisuccesiuniinumerelor.Pentruverificarea¸siconsolidareaacestor
deprinderi,trebuies˘asefac˘aexerci¸tiide:

9
8
 • num˘arareapeintervale, alegˆandu-seintervalelecelemaidificile,celecare
cuprindtreceriledelaunnum˘ardezecilaaltul;
• stabilirealoculuipecareˆılocup˘aunnum˘arˆınsuccesiuneanumerelornat-
urale, cuindicareanum˘aruluiprecedent,aceluiurm˘ator,sauanumerelor
ˆıntrecareseafl˘a.

Compunerea¸sidescompunereanumerelorpˆan˘ala100
Cunoa¸stereacomponen¸teinumerelordinzeci¸siunit˘a¸tiesteimportant˘a,ˆınvedere
a ˆınsu¸siriicon¸stienteaalgoritmilordecalcul.ˆIn¸telegereacomponen¸teinumerelor
sepoaterealizaprincombinareaopera¸tiilordeformare,respectiv compunerea
numerelor, ¸sidedescompunereˆınunit˘a¸tilecomponente.Utilizareamaterialului
didacticestenecesar˘apentruˆınsu¸sireacon¸stient˘aacestoropera¸tii.Sepotutiliza:
num˘ar˘atoareacubile,abacul,be¸ti¸soarele,tablacucifremobile,cubuldemontabil,
etc.
Dup˘amaimulteexerci¸tiidedescompunere¸sicompunerepebazamaterialu-
lui,sepoatetreceladescompunereamintal˘aanumerelorrespectiveˆınunit˘a¸tile
componente,f˘ar˘amaterialdidactic.

Scriereanumerelorpˆan˘ala100
Scriereanumerelorreflect˘acomponen¸taacestora,deaceeaexerci¸tiiledecompunere
¸sidescompunereˆınzeci¸siunit˘a¸tiprecedscrierea.Cunoscˆandacestea, elevilorli
semaiaminte¸steloculunit˘a¸tilor¸siloculzecilorˆınscriereanumerelor.Etapelede
scriereaunuinum˘arsunturm˘atoarele:
• pronun¸tareanum˘aruluidec˘atreprofesor;
• formareanum˘aruluidec˘atreelevi,cuajutorulmaterialelordidactice;
• scriereanum˘aruluicuajutorultabeluluicarecuprindecoloanele:unit˘a¸ti,zeci,
sute;
• scriereanum˘aruluif˘ar˘atabel.
ˆIncadrulnumera¸tieiscriseesteindicats˘aserevin˘a¸sis˘aseinsisteasupra
semnifica¸tieicifrei0ˆınsensulc˘aeasepuneˆınloculunit˘a¸tilorcarelipsesc.
ˆInceeaceprive¸stegradareaexerci¸tiilordescriereanumerelorpˆan˘ala100,se
potfaceurm˘atoarelepreciz˘ari:
• sescriumaiˆıntˆainumereleformatedinzeciˆıntregi;

• sescriuapoinumereleformatedinzeci¸siunit˘a¸ti,perˆand,ˆıncepˆandcu21-30,
etc.;

99
 • sescriunumerealeatoarepˆan˘ala100.

Exerci¸tiiledecompunere,descompunere¸siscriereanumerelorpˆan˘ala100sunt
importante, deoarece acestea, completate cu cele referitoare la numerele de 3 cifre,
constituiebazaoric˘arornumeredinsistemulzecimal.

Comparareanumerelorformatedinzeci¸siunit˘a¸ti
Introducerearela¸tieideordinepemul¸timeanumerelorstudiatevizeaz˘acompararea
numerelordou˘acˆatedou˘a. Exerci¸tiiledecompararesefacgradat, cusprijinul
materialuluididactic:secomparanumerelecareauacela¸sinum˘ardezeci,apoi
numerelacarenum˘aruldezeciestediferit.
Totcuacela¸siscopseformuleaz˘a¸sicerin¸tecaaflareaceluimaimaresaua
celuimaimictermenalunui¸sirsauordonareacresc˘atoaresaudescresc˘atoarea
termenilorunui¸sir.
Foarteeficientedinpunctdevedereformativsuntactivit˘a¸tiledecompararea
numerelorprinrotunjirelanum˘aruldezeci¸siactivit˘a¸tiledecomparare¸siordonare
anumerelorpeax˘a.

5.4 Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelorscrisecutrei
sau mai multecifre
Predarea-ˆınv˘a¸tareanumerelorpˆan˘ala1000,apoianumerelordepatru¸simaimulte
cifre,prezint˘aurm˘atoarelecaracteristici:

• Arelocconsolidarea¸sisistematizareacuno¸stin¸telordobˆanditeˆıncadrulnu-
merelorpˆan˘ala100, completarea¸siridicareapeotreapt˘amaiˆınalt˘ade
abstractizareano¸tiuniidenum˘arnatural.

• Seintroducno¸tiuniledeordin¸siclas˘a.

• Sistemulzecimaldenumera¸tieseˆımbog˘a¸te¸steconsiderabilcunoiunit˘a¸tide
calcul,acesteaaplicˆandu-sepeoscar˘aincomparabilmaimare.

• Seintroducepescar˘amailarg˘aterminologiaspecific˘amatematicii.

• Studiulmatematiciisebazeaz˘adinceˆıncemaipu¸tinpeintui¸tie,rolul
gˆandiriidevinepreponderent.

Dinpunctdevederemetodic,ˆınstudiulnumerelormaimaridecˆat1000nuin-
tervindecˆatpu¸tineelemente¸siprocedeenoi,deosebitedeceleaplicabilenumerelor
detreicifre,ˆıntrucˆattoateprocedeeleaplicatelaopera¸tiilecunumeredepatru

10
0
¸simaimultecifreconstituiedoaroextindereaprocedeeloraplicatelaopera¸tiile
cunumerepˆan˘ala1000.Deaceea,studiulnumerelorpˆan˘ala1000¸sipeste1000
constituieounitatemetodic˘a.

Formareano¸tiuniidesut˘acaunitatedecalcul
Formareano¸tiuniidesut˘acaunitatedecalculconstituieprimulobiectivalstudiu-
luinumerelordemaimultecifre.Cuajutorulmaterialuluididactic:be¸ti¸soare,cubul
demontabil,num˘ar˘atoareautilizat˘aconven¸tionalsauabacul,eleviisuntsolicita¸ti
s˘aobservec˘asutaareroluldenou˘aunitatedecalcul,c˘asutelesenum˘ar˘aca¸si
zecilesauunit˘a¸tile,c˘azecesuteformeaz˘aomie.

Formareanumerelordetreicifre,num˘ararea,compunerea¸sidescom-
punereanumerelor
Celmaipotrivit procedeupentruformareanumerelordinsute, zeci¸siunit˘a¸tiˆıl
constituieutilizareaˆınmodgradatadiferitelormaterialedidactice,astfelˆıncˆats˘a
seasiguretrecereatreptat˘adelagˆandireaconcret˘alaceaabstract˘a¸si,ˆınacela¸si
timp,eleviis˘aasociezeimagineanum˘aruluicumul¸timeadeobiectecarereprezint˘a
con¸tinutulaceluinum˘ar.
Experien¸taarat˘ac˘aeleviiˆın¸telegmaibineprocesuldeformareanumerelor,de-
prindcumaimult˘au¸surin¸t˘atehnicaacestuiproces¸sinum˘arareadac˘aseformeaz˘
a numereleperˆand:101, 102,etc., pˆan˘apela120-130,apoitrecˆandu-sela191,
192,etc.,apoialalogcuceleˆıntre200¸si300, etc.Atˆatlaformareanumerelor,
cˆat¸silanum˘arare,oaten¸tiedeosebit˘atrebuieacordat˘anumerelorcarereprezint˘a
salturicalitative,adic˘anumerelorcare,prinad˘augareauneiunit˘a¸ti,ˆınregistreaz˘a
transformareaunit˘a¸tilordeunanumitordinˆınunit˘a¸tideordinimediatsuperior.
ˆInformareanumerelorseparcurgurm˘atoareleetape:

• formareaunuinum˘ardinanumiteunit˘a¸tidecalculindicateˆınordinede- scresc˘atoare;
• formareaunuinum˘ardinunit˘a¸tidecalculindicateˆınordinecresc˘atoare;

• formareaunuinum˘ardinunit˘a¸tidecalculindicatef˘ar˘arespectareaunei
ordini.

Pentrudescompunereanumerelorˆınunit˘a¸tilecomponente,profesorulformeaz˘a
anumitenumerecuajutorulmaterialuluididactic¸sicereelevilors˘aindiceunit˘a¸tile
dincaresuntformatenumerelerespective.Dup˘aceeleviidobˆandescsuficiente
cuno¸stin¸te¸sideprinderi,vorformaeiˆın¸si¸sinumerelepecarelevordescompune.
Exerci¸tiiledecompunere¸sidescompunereanumerelorˆınunit˘a¸tilecomponente

10
1
suntdeosebitdeutile¸sinecesareˆınvedereaˆınsu¸siriicon¸stienteano¸tiunilorprivi-
toarelascrierea¸sicitireanumerelor,laformareano¸tiunilordeordine¸siclase,dar
maialesˆınefectuareaopera¸tiiloraritmetice.

Scrierea¸sicitireanumerelordetreicifre
Etapaintermediar˘aˆıntrecompunereanumerelor¸siscrierealoroconstituiefor-
mareanumerelorlafi¸sacunumere¸silatablacucifremobile. Dac˘anusenegli-
jeaz˘aˆıntrebuin¸tareaacestormateriale,citireanumerelorsefacedirect,iarscrierea
reprezint˘adoarcopiereapecaieteanumerelorastfelformate.
Pentru scrierea numerelor de trei cifre, se vor stabili ˆın prealabil cu elevii
urm˘atoarele:

• numereledela100la1000suntformatedintreiunit˘a¸tidecalcul,decisevor scrie cu
treicifre;

• loculfiec˘areiunit˘a¸ti.

Scriereaunuinum˘artreceprinurm˘atoareleetape:

• pronun¸tareaclar˘aanum˘aruluidec˘atreprofesor;

• descompunereanum˘aruluiˆınunit˘a¸tilecomponente;

• formareanum˘aruluicuajutorulmaterialelordidactice;

• scriereanum˘aruluiˆıntabel;

• scriereanumerelorf˘ar˘aajutorultabelului.

Serevineasuprasemnifica¸tieicifrei0,caresepoatepuneˆınloculunit˘a¸tilorsau
zecilordac˘aacestealipsesc.
Gradareaexerci¸tiilordescriereanumerelor,dup˘adificult˘a¸tilepecareleprezint˘a,
esteurm˘atoarea:

• scriereanumerelorformatedintoatetreifeluriledeunit˘a¸ti;

• scriereanumerelordincarelipsescunit˘a¸tilesimple;

• scriereanumerelordincarelipsescatˆatunit˘a¸tilesimple,cˆat¸sizecile;

• scriereanumerelorformatedinsute¸siunit˘a¸tisimple.

Citireaunuinum˘ardetreicifresefaceprinar˘atarea¸sidenumireanum˘arului
deunit˘a¸tidediferiteordinedincareesteformatnum˘arulrespectiv.

10
2
5.4.1 No¸tiuniledeordin¸siclas˘a
Cuno¸stin¸teledobˆanditepˆan˘aaicicuprindprimeletreiunit˘a¸tidecalcul:unit˘a¸ti
simple,zeci¸sisute.Laacesteaseadaug˘a¸siapatraunitate,mia,pecareeleviio
cunoscprinpronun¸tare,citire¸siscriere.ˆInvedereatreceriilaalteunit˘a¸tidecalcul,
aparenecesitateaintroduceriino¸tiuniideordin,apoiaaceleiadeclas˘a.
Ordinuluneiunit˘a¸tidecalcularat˘aloculpecareˆılocup˘aaceaunitateˆınsucce-
siuneaunit˘a¸tilordecalculdinsistemulzecimal.Ungrupdetreiordineconsecutive,
ˆıncepˆandcuunit˘a¸tilesimple,formeaz˘aoclas˘a.T¸inˆandseamadeacesteindica¸tii
,
urmeaz˘as˘asestudiezecueleviicon¸tinutulno¸tiunilorrespective,ˆınvedereaform˘ari
i
¸siˆınsu¸siriilor.ˆInacestscop,dup˘aceseamintescunit˘a¸tiledecalculˆınv˘a¸tate,pre-
cizˆandu-seloculpecareˆılocup˘afiecare¸sidup˘aceeleviisuntanun¸ta¸tic˘avor
ˆınv˘a¸ta¸sialteunit˘a¸tidecalcul,setrecelascriereaperˆandaacestora,ar˘atˆandu-se
succesiunea,feluldeformare¸siraportulunitardintredou˘aunit˘a¸ticonsecutive.Se
introduceapoino¸tiuneadeclas˘a.
Materialuldidacticspecialpentruˆınsu¸sireaordinelor¸siclaselorestenum˘ar˘atoare
a cu discuri.

Formarea,scrierea,citirea¸sicomparareanumerelordemaimultecifre
Avˆandformateno¸tiuniledeordin¸siclas˘a,eleviivorputeas˘aurm˘areasc˘af˘ar˘a
dificult˘a¸ti¸sis˘a-¸siˆınsu¸seasc˘ascriereanumerelordemaimultecifre.Numerelese
formeaz˘alanum˘ar˘atoareacudiscuri,setrecˆıntabelulordinelor¸siclaselor, se
citesc.
Tabelulordinelor¸siclaselorseutilizeaz˘amultlaˆınceput,pˆan˘acˆandeleviisunt
capabilis˘asedispensezedeel.

clasa clasa clasa

milioanelor miilor unit˘a¸til
or
milioane sute zeci mii sute zeci unit˘a¸ti
demii de mii

Ordineaexerci¸tiilordescriereanumerelordemaimultecifreesteurm˘atoarea:

• numere formate numai din cifresemnificative;

• numerecareaulaurm˘azerouri;

• numere care au zerouriˆın interior.

ˆInceeaceprive¸stemarcareaclaselor,marcarenecesar˘acitiriinumerelor,aceasta
10
3
sefacel˘asˆandspa¸tiilibereˆıntreclaseaproximativegalecuspa¸tiulocupatdeocifr˘a.

10
4
 Pentrucitireanumerelordemaimultecifre,maiˆıntˆaisegrupeaz˘aunit˘a¸tileˆın
clase,apoisecite¸stenum˘arulpeclase,cuindicareaunit˘a¸tilordincareesteformat˘a
fiecareclas˘a.
Eleviitrebuiecon¸stientiza¸tic˘avaloareauneicifredepindedepozi¸tiapecareo
ocup˘aˆınscriereanum˘arului.
Pentrucomparare,sevorcomparamaiˆıntˆaiordineledem˘arimealenumerelor:
celcareestescriscumaimultecifreestemaimare.ˆIncazulˆıncareauacela¸si
num˘ardecifre,secompar˘acelmaimareordin.Exerci¸tiiledecompararepotfi
ˆıntredou˘anumere,saug˘asireaceluimaimaretermenalunui¸sirsauordonarea
cresc˘atoaresaudescresc˘atoareaunui¸sir.

5.5 Scrierea numerelor cu cifre romane

ˆIncasaaIV-a, eleviifaccuno¸stin¸t˘acuunnousistemdescriereanumerelor naturale,
de tip aditiv, scrierea cu cifre romane.
Dinpunctdevederemetodic,aceast˘atem˘aprezint˘aimportan¸t˘apentruc˘aelevii
con¸stientizeaz˘acuacestprilejurm˘atoarele:

• num˘arulnaturalnuestedeterminatdescriereasa;

• num˘arulnaturalesteunconceptmatematicfundamental;

• sistemeledescrierealenumerelornaturalesuntconven¸tiipebazac˘aroraoa-
meniipots˘acomunicenumerele,avˆandladispozi¸tieunmoddereprezentare;

• cifrelesuntdoarsimbolurilegraficecuajutorulc˘arorasescriunumerele;

• exist˘asistemedescriereanumerelorundevaloareacifreinuseschimb˘a,
indiferentdepozi¸tiaocupat˘aˆınscriereanum˘arului.

Esteinteresantpentruelevis˘avad˘a¸sialtesistemedescriereanumerelor, utilizate
ˆın trecut.
Scriereacucifreromaneesteutilizat˘a¸siˆınprezent, deciprezint˘aimportan¸t˘a
studiulei.
Acestsistemdescriereanumerelorutilizeaz˘a¸saptesimboluri,cifreleromane,
careauurm˘atoarelevalori:
I V X L C D M
1 5 10 50 100 500 1000
SimbolurileI,X,C¸siMsuntsimboluride baz˘a, iarcelelate:V,L, Dsunt
simboluriauxiliare.
Scriereanumerelorcuajutorulcifrelorromanerespect˘aurm˘atoarelereguli:

10
5
 • cifrelecuvaloaremaimaresescriuˆınfa¸tacelorcuvaloaremaimic˘a¸sivalorile
lorseadun˘a;

• num˘arulmaximdecifredeacela¸sifelcareserepet˘aunadup˘aaltaestetrei;

• pentruascrie4,40, 400,9, 90, 900,sea¸seaz˘aˆınfa¸tacifreidevaloaremai

marecifradevaloaremaimic˘a,iarvaloareanum˘aruluiseafl˘aprinsc˘adere.

Deexemplu,MDCCLXVIreprezint˘anum˘arul1000+500+200+50+10+
5+1,adic˘a1766.
MMCDXCIVreprezint˘a2000+(500-100)+(100-10)+(5-1)=2000+
400 + 90 + 4 = 2494.
Dup˘aˆınv˘a¸tareacifrelor¸siaregulilordescriere,sevorfaceexerci¸tiidetran-
scriereanumerelordinsistemulzecimalˆıncelcucifreromane¸siinvers.

10
6
Capitolul6

Predarea-
ˆınv˘a¸tareaopera¸tiilorcu
numerenaturaleˆınˆınv˘a¸t˘amˆ
antul primar

6.1 Formareareprezent˘arilordespreopera¸tiila
vˆarsta¸scolar˘amic˘a
Opera¸tiaaritmetic˘areprezint˘aoac¸tiuneˆıntreprins˘aˆıntr-
ositua¸tiereal˘a,ˆıntˆampl˘a-
toaresauprovocat˘a,ac¸tiunecareageneratunactra¸tionaldegˆandire.Opera¸tia
aritmetic˘aesterezultatuluneiopera¸tiimentaleasociat˘aac¸tiuniireale¸sireprezint˘a
matematizareaacesteiac¸tiuniprintransformareaeiˆıntr-unenun¸tsimbolic.
Interven¸tiaprinac¸tiuneprovoac˘aoschimbare¸sisitua¸tiamatematic˘asufer˘aa
st- felotransformare.Aceast˘ainterven¸tieprinac¸tiunecareprovoac˘aotransformare
reprezint˘aopera¸tiamatematic˘a. Sensultransform˘arii(ad˘augare,luare,multipli-
care,divizare)inducesensulopera¸tiei(adunare,sc˘adere,ˆınmul¸tire,ˆımp˘ar¸tire).
ˆInv˘a¸tareaopera¸tiilorpresupunedescifrareasensuluitransform˘arii¸sitraducerea
dec˘atreeleviaacesteitransform˘ariˆınlimbajmatematic.ˆInsu¸sireadec˘atrecopil
aopera¸tieiaritmeticeasociateuneiac¸tiunirealepresupunedobˆandireaconserv˘arii
cantit˘a¸tii,indiferentdenatur˘a,form˘a¸sipozi¸tiespa¸tial˘a,¸siareversibilit˘a¸tii[1
2].
ˆInformareauneiopera¸tiiaritmetice,caac¸tiunemental˘a,punctuldeplecareˆıl
constituieac¸tiuneaextern˘acuobiecte,ac¸tiunecareproducetransform˘arisemni-
ficativesubraport cognitiv.Deexemplu,ˆıncazulopera¸tieideadunare,procesul
parcurgeurm˘atorultraseu[12].Seconsider˘acanivelurideformare:planulac¸tiunii
materiale,planullimbajuluiextern¸siplanullimbajuluiintern.
10
7
 Etapelededobˆandireˆınplanmintalaprocesuluideopera¸tieˆıncazulplanului
ac¸tiuniimaterialesunturm˘atoarele:ac¸tiuniefective,prindeplasaresauad˘augare
real˘aaunuigrupdeobiectelaaltul,copilulconsiderˆandu-leapoiˆımpreun˘a.Tot

10
8
ˆınacestplan, caform˘ademanifestareacopiluluiˆınprocesuldedobˆandirea
conceptuluideopera¸tie:copilulformeaz˘amul¸timi;punelˆang˘aobiectelepecarele
areˆınc˘aunobiect,leconsider˘aˆımpreun˘a,lenum˘ar˘acuvocetare¸sistabile¸stecˆa
te obiecte sunt la unloc.
Considerˆandplanullimbajuluiextern,procesulˆı¸sipierdetreptatcaracterulcon-
cret,adunareasefacef˘ar˘asprijinpeobiecte.Formademanifestare:arelocinte-
riorizareaac¸tiuniiexterne-copiluladaug˘adirectunitateatermenuluialdoilea,
num˘arˆandˆıncontinuarecuprivirea,f˘ar˘aamaipunemˆanapeobiecte.
ˆInplanul limbajuluiintern, opera¸tiaserealizeaz˘acaactdegˆandireverbal˘a,
procesulsetranspuneˆınplanmental.ˆInaceast˘aetap˘a,procesularelocprinre-
producereastructuriigeneraleaac¸tiuniiexterne.Formademanifestareacopilului:
ac¸tiuneextern˘amaterial˘a-copiluladaug˘alaprimultermenaldoileatermen,luat
ˆıntotalitate,aceststadiumarcˆandconceptualizareaopera¸tiei,ˆıntrucˆat:

• copilulfaceabstrac¸tiedenaturaobiectelor,depozi¸tialorspa¸tial˘a,general-
izeaz˘aopera¸tia;

• copilulˆın¸telegesensultermeniloropera¸tionaliprintr-unprocessimilarcelui
deˆınsu¸sireasensuluiunorcuvintecarenumescac¸tiuni.

Pentruadunare,simbolulverbal”¸sicu”sau”plus”esteintrodusˆınrela¸tiecuo
ac¸tiunedead˘augareaunorelementelaomul¸time.Prinac¸tiunerepetat˘a,simbolul
verbalcap˘at˘asens¸sisemnifica¸tie,pringeneralizareaunoropera¸tiiconcrete,execu-
tatecumul¸timideobiecte.Cunoa¸sterea¸siˆın¸telegereaacestuiprocesareconsecin¸te
lanivelulproiect˘ariididactice¸sistructureaz˘asuccesiuneaexperien¸telordeˆınv˘a¸ta
re decareelevulbeneficiaz˘aˆındemersuldidacticdesf˘a¸suratˆınclas˘a.
Eleviiauf˘acutcuno¸stin¸t˘alagr˘adini¸t˘acuopera¸tiiledeadunare¸sisc˘aderecu
o unitate.Luˆandˆınconsiderareprocesuldeformareaconceptuluideopera¸tie,dez-
voltarea¸sidobˆandireadeprinderilordecalculˆıncepˆanddelagrupapreg˘atitoare¸si
pˆan˘alafinalulcicluluiprimarˆıncadrulunuidemerscoerentdeˆınv˘a¸tarepresupune
parcurgereaunuitraseumetodiccaredebuteaz˘acuˆın¸telegereasensuluiopera¸tiei,
cuadunarea¸sisc˘adereacuounitaterealizateˆınform˘aexplicit˘a¸siverbalizat˘a,¸si
continu˘acuˆınv˘a¸tareaalgoritmuluidecalculalopera¸tiilordeadunare¸sisc˘adereˆı
n concentre numerice tot mai largi.
Adunarea¸sisc˘adereacuounitatearecaobiectivfamiliarizareacualgoritmul
deoperare¸sicontribuielaformareaconceptuluideopera¸tie,procescarenueste
finalizatdup˘aparcurgereaprimeietape.Dinpunctdevederepsihologic,concep-
tualizareaopera¸tieideadunareserealizeaz˘alavˆarstade10-11ani.Adunareacu
ounitatesesprijin˘apedeprindereadecompunereanum˘arului, estesus¸tinut˘a
deprocesulalgoritmicdeformareaunuinum˘ar¸sidecunoa¸stereamoduluidefor-
marea¸siruluinumeric.ˆIncazulopera¸tieidesc˘adere,deprindereadedescompunere

10
9
anumerelorestesemnificativ˘acaachizi¸tieoperatorie.Toateacestedeprinderi
men¸tionatevorfivalorificateformativˆınprocesuldeˆınv˘a¸tare.
ˆInv˘a¸tareaprinac¸tiuner˘amˆanedominantademersuluimetodic:

• sevalorific˘aproblemeleac¸tiunecaelementmotiva¸tional¸sipretextcognitiv;

• setranscriuprinac¸tiunecuobiectedateleproblemei¸siserezolv˘aprinnum˘arare;

• sescrieopera¸tiacorespunz˘atoare;

• severbalizeaz˘afiecareac¸tiune¸siseintroduceterminologiaspecific˘a,ac-
centuˆandu-seleg˘aturacuac¸tiuneaobiectual˘a.

6.2 Adunarea¸sisc˘adereaˆınconcentrul0-10
Studiulorganizatalopera¸tiilordeadunare¸sisc˘adereˆınconcentrul0-10seface
dup˘aceelevii¸si-auˆınsu¸sitconceptuldenum˘arnatural,numera¸tia¸sirela¸tiade
ordinedefinit˘apemul¸timeanumerelornaturale.Seˆıncepecuacestedou˘aopara¸tii
pentruc˘aelesuntmaiaccesibile¸scolaruluidevˆarst˘amic˘a,auuncaracterintuitiv
pronun¸tat¸sicorespundparticularit˘a¸tilorluidevˆarst˘a.
Introducereaopera¸tiilordeadunare¸sidesc˘aderesepoatefacefiefolosind
reuniuneaadou˘amul¸timidisjuncte,respectivdiferen¸ta,fiefolosindrigletele.Ac-
tivit˘a¸tilepecareledesf˘a¸soar˘aeleviicumul¸timideobiecte¸sicurigleteˆıipreg˘atesc
pentruˆın¸telegereaesen¸teicelordou˘aopera¸tii.Gˆandireacopiluluivaoperaprin
abstractizare,pringeneralizare¸siprinanalogiesauizomorfism.
ˆInprimulcaz,eleviivorˆın¸telege,folosindexemplevariatedemul¸timi,c˘arezul-
tatuladun˘ariiadou˘anumereestecardinalulreuniuniiadou˘amul¸timidisjuncte
finitecareaufiecareatˆateaelementecˆatecorespundnumerelorcareseadun˘a.Pe
planulopera¸tiilorcumul¸timiavemde-afacecuoreuniune,iarpeplanulopera¸tiilor cu
numere, avem oadunare.
Pentruformarea¸siˆınsu¸sireano¸tiuniideadunareseparcurgurm˘atoareleetape:

• etapaperceptiv˘a,ˆıncaresefacopera¸tiicumul¸timiconcretedeobiecteuzuale;

• etapareprezent˘arilor, cˆandseefectueaz˘aopera¸tiicureprezent˘aricareau
tendin¸tadeasegeneraliza;

• etapaabstract˘a,cˆandseintroduceconceptulmatematicdeadunare.

Introducereaopera¸tiilordeadunare,respectivsc˘aderelaclasaIsepoaterealiza
prinlec¸tiispeciale,ˆıncareseurm˘are¸stefamiliarizareaelevuluicuacesteopera¸tii,
cusemnifica¸tialor.

11
0
 Lec¸tiaSemnifica¸tiaadun˘ariiarecascopintroducereaopera¸tieideadunarepe
bazareuniuniiadou˘amul¸timideobiecte¸sig˘asirearezultatuluiprinnum˘arare.
Obiectiveleacesteilec¸tiisunt:

• eleviicon¸stientizeaz˘afaptulc˘apunˆandlaunlocelementeleadou˘amul¸timi
auf˘acutoopera¸tie;

• suntimportante:num˘aruldeelementealprimeimul¸timi,alceleideadoua
¸sinum˘arultotal;

• opera¸tiarealizat˘acumul¸timileareotranscrierematematic˘a;

• semnifica¸tiasimbolurilor+¸si=;

• cumsea¸seaz˘anumerelecareauintervenitˆınscriereaopera¸tiei.
ˆInfazaconcret˘aseutilizeaz˘amul¸timideobiectecaresereunesc¸sisescrie
opera¸tiacorespunz˘atoare,rezultatuldeducˆandu-seprinnum˘arare.
ˆInfazasemiabstract˘a, aform˘ariireprezent˘arilorimaginativconcrete,seuti-
lizeaz˘areprezent˘arialeobiectelorprindesen.Trebuieacordat˘amareaten¸tierepre-
zent˘ariicorecteprindesen:sereprezint˘aelementeleprimeimul¸timi,apoialecelei
deadoua¸sitoateobiecteledesenateseconsider˘aˆımpreun˘a.Nusedeseneaz˘aalte
obiectepentrureprezentareasumei!Sumaesteformat˘adinobiecteledejadesenate,
puse la unloc.
ˆInaceast˘aprim˘alec¸tie,fazaabstract˘anuseatinge,nuselucreaz˘acunumere
abstracte,doarcuobiectesaureprezent˘arialelor.
Lec¸tiaSemnifica¸tiasc˘aderiiarecascopintroducereaopera¸tieidesc˘aderepe
bazadiferen¸teidintreomul¸timedeobiecte¸siosubmul¸timeaei.
Obiectiveleacesteilec¸tiisunt:

• eleviicon¸stientizeaz˘afaptulc˘aluˆanddinelementeleuneimul¸timioparte,
auf˘acutoopera¸tie;

• suntimportante:num˘aruldeelementemul¸timiiini¸tiale,alceleicareseia
deoparte¸sinum˘aruldeelementer˘amase;

• opera¸tiarealizat˘acumul¸timileareotranscrierematematic˘a;

• semnifica¸tiasimbolurilor-¸si=;

• cumsea¸seaz˘anumerelecareauintervenitˆınscriereaopera¸tiei;spredeosebire
deadunare,esteimportantcarenum˘arsescrieprimul,careestealdoilea¸si
cesemnific˘aele¸sicesescriedup˘aegal.

11
1
 ˆInfazaconcret˘aseformeaz˘aomul¸timedeobiecte,dincareopartesuntluate.
Sesubliniaz˘acˆateaufostini¸tial,cˆates-auluat,cˆateaur˘amas.Sescrieopera¸tia
desc˘adere.Procedeulserepet˘a¸sicualtemul¸timi.
ˆInfazasemiconcret˘aseutilizeaz˘adesenul.Sereprezint˘aelementelemul¸timii
ini¸tiale,dincaresetaieoparte.Nusereprezint˘aaltele!Sc˘adereˆınseamn˘ac˘adin
aceleobiectecareaufostini¸tialseiauunele,iarceler˘amasereprezint˘arezultatul
sc˘aderii.
LaclasaIsestudiaz˘aperˆandadunareacu1, sc˘adereacu1,adunareacu2,
sc˘adereacu2,apoiabiaadunarea¸sisc˘adreacu0,apoisecontinu˘acu3,4¸sia¸sa
maideparte,adunareacu7,8,9¸si10¸sisc˘adereacuacestenumerefiindrealizate
ˆıncˆateosingur˘alec¸tie,avˆandˆınvederec˘arezultatenoisuntpu¸tine.Peparcurs
suntprev˘azuteorederecapitulareacelorˆınv˘a¸tate.
Olec¸tiedeadunaresausc˘aderecuunanumitnum˘ararecascopdeducerea¸si
ˆınsu¸sireatuturorrezultateloropera¸tiilorrespectiveˆınconcentrul0-10.
Fiecarerezultatsededucecuclasapebazamaterialuluididactic.Sealc˘atuie¸ste
astfeltablaadun˘ariicunum˘arulrespectiv.Seobserv˘aproprietateadecomutativ-
itateaadun˘arii¸si,pebazaei,sealc˘atuie¸stetablaschimbˆandordineatermenilor.
ˆInsu¸sireacon¸stient˘aatableiadun˘arii¸sisc˘aderiiseasigur˘acuprolejulpred˘arii
fiec˘aruiexempluˆınparte.Pentrumemorareatablelorrespective,seˆıntrebuin¸teaz˘a
diferiteprocedee,atˆatlafinelefiec˘areilec¸tii,cˆat¸sidup˘aformulareaˆınˆıntregime
a tablelor:

• repetareatableirespectiveperˆand,individual¸siˆıncor,curezultatelescrise;

• repetareatableiperˆand,curezultatele¸sterse;

• repetareatableipes˘arite,cucompletarearezultatelor;

• repetarea din memorie atablei;

• rezolvareacuprofesorulsauprinmunc˘aindependent˘aaunorexerci¸tiidin
tablelerespective,princalculmintal,princalculoralsaucuajutorulmate-
rialuluididactic;

Toateacesteprocedeeurm˘arescmemorareadec˘atreeleviatableiadun˘arii¸si
sc˘aderiiprinutilizareaunorcˆatmaivariate¸simaiantrenanteformedelucru.
Peparcurs,pelˆangacomutativitateaadun˘arii,semaiintroduce¸siproprietatea
deasociativitate,prinexerci¸tiideadunarecutreitermeni.
Aflareatermenuluilips˘aaparelaacestnivelˆınexerci¸tiileˆıncareuntermen
trebuiecompletatˆınc˘asu¸t˘a.Acesteexerci¸tiiserezolv˘apebazaimaginilor,cuaju-
torulnum˘ar˘ariisauadeprinderilordedescompunereanumerelorpecareeleviile-
audobˆanditanterior.Datorit˘afaptuluic˘asebazeaz˘apedescompunere,exerci¸tiile

11
2
senumescadun˘aricutermenilips˘asauadun˘arilacunare,carenutrebuieconfun-
datecuexerci¸tiiledeaflareatermenuluinecunoscut¸sicareserezolv˘aprinproba
opera¸tiei.
Opera¸tiilestudiateseaplic˘aˆınrezolvareaunorproblemesimple,momentˆın
careseaccentueaz˘aformul˘arilecareconduclaadunare, respectiv sc˘adere:”au
venit”,”ˆıntotal”,”ˆımpreun˘a”,”cuatˆatmaimare”,”cuatˆatmaimult”,”auple-
cat”,”auzburat”,”aur˘amas”,”cuatˆatmaipu¸tin”,”cuatˆatmaimic”,contribuind
astfellaˆınsu¸sireaunuilimbajmatematiccorect.

6.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala10
0, f˘ar˘atrecerepesteordin
Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala100ridic˘aproblemedeordinmetodic
datorit˘afaptuluic˘aseopereaz˘acunumereformatedinzeci¸siunit˘a¸ti¸siseintroduc
dou˘amodalit˘a¸tidecalcul:desf˘a¸surat¸siˆınscris.Unelementsemnificativdinpunct
devedereformativr˘amˆaneac¸tiuneadirect˘acuobiecte¸siˆınv˘a¸tareaprinac¸tiune,
darproblematizareaareunrolmajorˆınˆınv˘a¸tare.Calitatea¸simoduldeorganizare
asitua¸tiilorproblem˘ainfluen¸teaz˘apozitiveficien¸taˆınv˘a¸t˘arii.

6.3.1 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturaleˆınconcen-
trul0-20
Sereactualizeaz˘acompunerea¸sidescompunereanumerelorcuprinseˆıntre10¸si20,
ˆınzecea¸siunit˘a¸tiledincaresuntformate.Primeleexerci¸tiideadunarevizeaz˘a
componen¸tanumerelor:10+5=15,5+10=15,etc.
ˆInetapaurm˘atoare,acestenumereformatedintr-ozece¸siunit˘a¸tiseadun˘a
cuunit˘a¸ti.Acesteexerci¸tiiseefectueaz˘acuajutorulmaterialuluididactic¸si,ˆın
paralel,latabl˘asescriedesf˘a¸surat:15+3=10+5+3=10+8=18.Primul
num˘arsedescompuneˆınzece¸siunit˘a¸ti,iaracesteunit˘a¸tiseadun˘acucel˘alalt
num˘arcarecon¸tinenumaiunit˘a¸ti,iarrezultatulseadun˘acuzecea.Serenun¸t˘a
treptatlasuportulmaterial,pem˘asur˘aceseˆınsu¸se¸stealgoritmul.Seaplic˘aˆın
rezolvarea unor problemesimple.
Primalec¸tiedesc˘adereaacestornumerevizeaz˘acomponen¸tanum˘aruluidin
zece¸siunit˘a¸ti.Sescaddinnum˘arunit˘a¸tileacestuia¸sir˘amˆanezeceasauseacade
zecea¸sir˘amˆanunit˘a¸tile:16-6=10,sau16-10=6.
Urm˘atoareletipuridesc˘aderesuntZU-U¸siZU-ZU.ˆInprimulcaz,unit˘a¸tile
sescaddinunit˘a¸tilenum˘arului,darˆınaldoileacaztrebuiesc˘azut˘a¸sizecea,ceea
cefacecaacesteexerci¸tiis˘afiemaidificile, pentruc˘arezultatulnumaicon¸tine
zeci:17-3=10+7-3=10+4=14;17-13=10+7-10-3=4.

11
3
 Serepet˘aprocedeeleˆınv˘a¸tate¸sisededuce,pebaz˘adeexemple,leg˘aturadintre
adunare¸sisc˘adere:
12 + 5 = 17; 5 + 12 = 17; 17 - 5 = 12; 17 - 12 = 5.

6.3.2 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturaleˆınconcen-
trul0-30
Cazuriledeadunarecaresestudiaz˘aurmeaz˘auntraseulogic,delasimplula
complex.Primulcaz,adunareaunuinum˘arformatdinzecicuunnum˘arformat
dinunit˘a¸ti,corespundecomponen¸teinumerelor,dejacunoscut˘adeelevi,astfelc˘a
acesteadun˘arinuartrebuis˘aridiceprobleme:20+6=26.
Urm˘atorulcaz,ZU+U,repet˘aalgoritmuldelaadunareanumerelorpˆan˘ala
20,adic˘aunit˘a¸tileseadun˘alaunit˘a¸tilenum˘arului:24+5=29.
Analogsestudiaz˘acazulsc˘aderiiZU-U:27-2=25.
Ultimulcaz,celmaidificilesteZU+ZU,respectivZU-ZU.Rezolvareaacestor
exerci¸tiisebazeaz˘apedescompunereanumerelorˆınzeci¸siunit˘a¸ti¸sioperareacu
unit˘a¸tideacela¸siordin:
14 + 13 = 10 + 4 + 10 + 3 = 10 + 10 + 4 + 3 = 20 + 7 = 27.
28 - 13 = 20 + 8 - 10 - 3 = 20 - 10 + 8 - 3 = 10 + 5 = 15.

6.3.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala100
Predareaadun˘arii¸sisc˘aderiinumerelorformatedintr-unnum˘arˆıntregdezeci
serealizeaz˘ainsistˆandasuprafaptuluic˘azeceaesteounitatedenum˘arare¸sic˘a
opera¸tiiledeadunare¸sidesc˘adereserealizeaz˘adup˘amodelulefectu˘ariilorcu
unit˘a¸ti.
Din2+3=5sededucec˘a20+30=50.
Din8-2=6sededucec˘a80-20=60.
Uncazparticularalopera¸tiilorcunumereformatenumaidinzeciˆılconstituie
numereleac˘arorsum˘aeste100¸sisc˘adereaunuinum˘arformatnumaidinzeci
din100.ˆIn¸telegereaacestorcazurisebazeaz˘apecuno¸stin¸telelegatededescom-
punereasuteiˆınnumereformatenumaidinzeci,dup˘amodeluldescompuneriizecii
ˆınunit˘a¸ti.
Din 2 + 8 = 10 se deduce 20 + 80 = 100.
Din 10 - 8 = 2 se deduce 100 - 80 = 20.
Materialuldidacticcaresefolose¸steˆınacestcazpoatefi:be¸ti¸soarelegateˆın
m˘anunchiuridecˆate10,rigletede10unit˘a¸ti,tablamagnetic˘acusimboluri.
Predarea-
ˆınv˘a¸tareaadun˘ariinumerelornaturalemaimicidecˆat100,f˘ar˘atrecere
pesteordin,esterecomandabils˘aserealizezeˆınmaimulteetape:

11
4
 • adunareaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai
dinunit˘a¸ti;

• adunareaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai din
zeci;

• adunareaadou˘anumereformatedinzeci¸siunit˘a¸tif˘ar˘atrecerepesteordin.

Pentruaadunaunnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai
dinunit˘a¸ti,sefolose¸stedescompunereanum˘aruluiˆınzeci¸siunit˘a¸ti¸sipropriet˘a
¸tile decomutativitate¸siasociativitatealeadun˘arii.Deexemplu:

34 + 5 = (30 + 4) + 5 = 30 + (4 + 5) = 30 + 9 = 39.

Pentruaadunaunnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai
dinzeci,seprocedeaz˘aˆınfelulurm˘ator:

• sedescompunenum˘arulformatdinzeci¸siunit˘a¸tiˆındou˘anumere,unul
formatnumaidinzeci,iarcel˘alaltnumaidinunit˘a¸ti;

• seadun˘anum˘arulformatnumaidinzeciob¸tinut prindescompunerecu
num˘aruldatformatnumaidinzeci;

• seadun˘anum˘arulob¸tinutprinadunareanumerelorformatenumaidinzeci
cunum˘arulformatnumaidinunit˘a¸ti.

De exemplu:

56 + 20 = (50 + 6) + 20 = (50 + 20) + 6 = 70 + 6 = 76

Combinˆandceledou˘acazuri,adunareaadou˘anumereformatedinzeci¸si
unit˘a¸ti,f˘ar˘atrecerepesteordin,seefectueaz˘aˆınfelulurm˘ator:

• sedescompunefiecaredintreceledou˘anumere,ˆınnumereformatenumaidin
zeci¸sinumaidinunit˘a¸ti;

• folosindpropriet˘a¸tiledecomutativitate¸sideasociativitatealeadun˘arii,se
grupeaz˘anumereleformatenumaidinzeci¸siseadun˘a,lafel¸siceleformate
numaidinunit˘a¸ti;

• seadun˘asumelepar¸tiale.

Deexemplu:

36 + 42 = (30 + 6) + (40 + 2) = (30 + 40) + (6 + 2) = 70 + 8 = 78

11
5
 Adunareanumerelorformatedinzeci¸siunit˘a¸ti,f˘ar˘atrecerepesteordin,se
varealizaprindescompunere¸siadun˘aripar¸tialepˆan˘acealgoritmulesteˆınsu¸sit
con¸stient¸sipedeplindec˘atreelevi.Dup˘aceprofesoruls-aasiguratdeaceasta,
vatrecelacalcululˆınscris,prina¸sezareanumerelorunulsubaltul,unit˘a¸tisub
unit˘a¸ti¸sizecisubzeci.Lacalcululˆınscris,adunareaseefectueaz˘adeladreapta
lastˆanga.
Algoritmuldesc˘adereaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tidintr-unnum˘ar
formatdinzeci¸siunit˘a¸tisecon¸stientizeaz˘a¸siseˆınsu¸se¸stetrecˆandprinmaimult
e etape:

• sc˘adereadintr-unnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tiaunuinum˘arformat
numaidinunit˘a¸ti;

• sc˘adereadintr-unnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tiaunuinum˘arformat numai
din zeci;

• sc˘adereadintr-unnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tiaunuinum˘arformatdin
zeci¸siunit˘a¸ti.

Procedeeleˆıntrebuin¸tatelaefectuareacategoriilordeexerci¸tiispecificatecon-
stituieparticulariz˘arialeprocedeuluigeneral.Procedeulgeneralsebazeaz˘ape
componen¸tazecimal˘aanumerelor, potrivitc˘areiasescadunit˘a¸tiledinunt˘a¸ti¸si
zecile dinzeci.
Exemple:

48 - 6 = (40 + 8) - 6 = 40 + (8 - 6) = 40 + 2 = 42
57 - 30 = (50 + 7) - 30 = (50 - 30) + 7 = 20 + 7 = 27
96 - 42 = (90 + 6) - (40 + 2) = (90 - 40) + (6 - 2) = 50 + 4 = 54

Pentrucazulgeneral,sc˘adereasepoateefectua¸sisc˘azˆanddindesc˘azutnum˘aru
l formatdinzecilesc˘az˘atorului,iardinaceast˘adiferen¸t˘asescadapoiunit˘a¸tile
sc˘az˘atorului.Deexemplu:

96 - 42 = 96 - 40 - 2 = 56 - 2 = 54

Acestprocedeunecesit˘adoardou˘aopera¸tii,ˆıncompara¸tiecuprecedentulcare
necesit˘atreiopera¸tii.Cutoateacestea,eleviiˆın¸telegmaiu¸sorprimulprocedeu¸si
ˆılprefer˘a.Folosireaunuiprocedeusauaceluilalttrebuies˘ar˘amˆan˘alalatitudinea
elevilor,profesorulavˆandobliga¸tiadea-iˆınv˘a¸taambeleprocedee.

11
6
6.4 Adunarea¸sisc˘adereanumerelorpˆan˘ala10
0, cu trecere pesteordin
Predarea¸siˆınsu¸sireaalgoritmilordeadunare¸sisc˘aderecutrecerepesteordin
sebazeaz˘apescriereazecimal˘aanumerelornaturale,pecompunerea¸sidescom-
punereaacestornumere,pepropriet˘a¸tileadun˘arii,peˆınsu¸sireaadun˘arii¸sisc˘ade
rii f˘ar˘atrecerepesteordin.
Etapelenecesareˆınstudiulacestoropera¸tiisunturm˘atoarele:

• adunarealaunnum˘arscriscudou˘acifreaunuinum˘arformatdinzeci¸si
unit˘a¸ti,astfelˆıncˆatsumas˘afieunnum˘arformatnumaidinzeci;

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tidintr-unnum˘arformatnumai
din zeci;

• exerci¸tiide”completareazecii”;

• adunareanumerelorformatenumaidinunit˘a¸ti;

• sc˘adereadintr-unnum˘arformatdinozece¸siunit˘a¸tiaunuinum˘ardeunit˘a¸ti;

• adunarea¸sisc˘adereaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘ar
formatdinunit˘a¸ti;

• adunarea¸sisc˘adereanumerelorformatedinzeci¸siunit˘a¸ti.
ˆInprimulcaz,dificultateaconst˘aˆınatransformacele10unit˘a¸tiˆıntr-ozece¸si
apoiaoad˘augalasumazecilor:

72 + 8 = (70 + 2) + 8 = 70 + (2 + 8) = 70 + 10 = 80
36 + 24 = (30 + 6) + (20 + 4) = (30 + 20) + (6 + 4) = 50 + 10 = 60
ˆInceeaceprive¸stesc˘adereadintr-unnum˘arˆıntregdezeci,dificultateaconst˘a
ˆıntransformareauneizeciadesc˘azutuluiˆınzeceunit˘a¸ti¸siapoisc˘adereaunit˘a¸til
or sc˘az˘atoruluidinacestea:

30 - 6 = 20 + 10 - 6 = 20 + (10 - 6) = 20 + 4
60 - 36 = 50 + 10 - 30 - 6 = 50 - 30 + 10 - 6 = 20 + 4 = 24, sau:
60 - 36 = 60 - 30 - 6 = 30 - 6 = 24

Exerci¸tiilede”completareazecii”ˆınseamn˘aexerci¸tiidetipul7+?=10,utile
pentrucazurilecˆandtrebuieadunateunit˘a¸tiac˘arorsum˘adep˘a¸se¸ste10.
Dup˘adificult˘a¸tilepecareleprezint˘a, gradareaexerci¸tiilordeadunareanu-
merelorformatenumaidinunit˘a¸ticutrecerepestezeceesteurm˘atoarea:adunarea

11
7
lanum˘arul9anumerelor2,3,...,9;adunarealanum˘arul8anumerelor3,4,...,9;
adunarealanum˘arul7anumerelor4,5,6,...,9,¸sia¸samaideparte.
Procedeulcareseutilizeaz˘aconst˘aˆınad˘augarealaprimulnum˘araunit˘a¸tilor
necesarepentruformareauneizeci,lacareseadaug˘aapoiunit˘a¸tiler˘amase. De
aceea,exerci¸tiilede”completareazecii”suntutilepentruaobservamaiu¸sor
moduldedescompunereaceluide-aldoileanum˘ar.
Exemplu:
7+5=7+(3+2)=(7+3)+2=10+2=12
ˆInceeaceprive¸stecomutativitateaadun˘arii,aceastasepoateaplicamaiales
ˆıncazulopera¸tiilorcutrecerepesteordin,ˆıntrucˆateleviivorputeaobserva,spre
exemplu,c˘aadunarea3+8sepoateefectuamaiu¸sordac˘asescrie8+3,deoarece
estemaisimplus˘asecompleteze8pˆan˘ala10,decˆat3pˆan˘ala10.
Sc˘adereacutrecerepestezecesepoateefectuaprindou˘aprocedee.Primul
const˘aˆındescompunereasc˘az˘atoruluiˆınatˆateaunit˘a¸ticˆatearedesc˘azutul¸si
restul deunit˘a¸ti.Primelesescaddindesc˘azut,iarceler˘amasesescaddin10.
Exemplu:
13 - 7 = 13 - 3 - 4 = 10 - 4 = 6
Aldoileaprocedeuconst˘aˆınsc˘adereanum˘aruluialdoileadinzeceaprimului
num˘ar¸siad˘augarealaunit˘a¸tileacestuiaarestuluiob¸tinut.
Exemplu:
13 - 7 = 10 - 7 + 3 = 3 + 3 = 6
Acestprocedeuutilizeaz˘aopera¸tiidiferite:adunarea¸sisc˘aderea¸sipuneˆın
leg˘atur˘aunit˘a¸tideordindiferit,deaceeaparemaidificil.
T¸inˆandcontdefaptulc˘atoateopera¸tiileulterioareˆıncareintervineadunarea
sausc˘adereasebazeaz˘aˆınmodspecialpeopera¸tiileefectuateˆınconcentrul0-20,
importan¸taˆınsu¸siriiˆıncondi¸tiioptimeaacestoropera¸tiiseimpunedelasine.
Deaceeaestenecesars˘aseutilizezetoatemijloaceleposibilenunumaipentru
ˆınsu¸sireaˆınmodcon¸stientaopera¸tiilorrespective,dar¸sipentrumemorareatablei
adun˘arii¸sisc˘aderiinumerelor0-20.Procedeeutilizateˆınacestscoppotfi:
• citirea tablei cu rezultatelescrise;

• citireatableiperˆand,curezultatele¸sterse;

• citireatableipes˘aritecurezultatele¸sterse;

• completarearezultatelor;

• repetarea din memorie atablei;

11
8
 • utilizarearezultatelortableiˆınrezolvareadeexerci¸tii;

• organizareacuregularitateamomentelordecalculmintal;

• rezolvareadeproblemesimple¸sicompuse.

Pentruaadunaunnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai
dinunit˘a¸ti,sefolosescmaimulteprocedee:

• adunarealaunit˘a¸tileprimuluinum˘araunit˘a¸tilorceluidealdoileanum˘ar
(ceeaces-astudiatdeja)¸siapoiad˘augarealazecileprimuluinum˘ararezul-
tatuluiob¸tinut:

57 + 8 = 50 + 7 + 8 = 50 + (7 + 8) = 50 + 15 = 65

• ad˘augarealaunit˘a¸tileprimuluinum˘ar,pˆan˘asecompleteaz˘aozece,deunit˘
a¸ti dinaldoileanum˘ar¸siadunarealanum˘arulformatnumaidinzecicares-a
ob¸tinutaunit˘a¸tilorr˘amasedinaldoileanum˘ar:

57 + 8 = 57 + (3 + 5) = (57 + 3) + 5 = 60 + 5 = 65

• altreileaprocedeuestenumitprinrotunjire.Serotunje¸steunuldintermeni
prinlips˘asauadaos,ob¸tinˆandu-seunnum˘arformatnumaidinzeci.Seadun˘a
acestacualdoileatermen,iardinrezultatsescadsauseadun˘aunit˘a¸tile
careaufostnecesarepentrurotunjire,ˆınfunc¸tiedemodulˆıncares-af˘acut
rotunjirea:prinlips˘asauprinadaos:

47 + 5 = 50 + 5 - 3 = 55 - 3 = 52

Pentruasc˘adeadintr-unnum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸tiunnum˘arformat
numaidinunit˘a¸tisefolosescprocedeeasem˘an˘atoare:

• sescaddindesc˘azutunit˘a¸tilepecarelecon¸tine,iardindiferen¸taob¸tinut˘a
sescadcelelalteunit˘a¸tialesc˘az˘atorului:

32 - 8 = 32 - 2 - 6 = (32 - 2) - 6 = 30 - 6 = 24

• setransform˘aozeceadesc˘azutuluiˆınzeceunit˘a¸ticareseadun˘acuunit˘a¸tile
ini¸tiale.Dinnum˘aruldeunit˘a¸tiastfelob¸tinutsescadesc˘az˘atorul.seadun˘a
num˘aruldezecir˘amasecudiferen¸taob¸tinut˘a:

74 - 9 = 60 + 10 + 4 - 9 = 60 + 14 - 9 = 60 + 5 = 65

10
0
 • sesepar˘aozecedeladesc˘azutdincaresescadesc˘az˘atorul,iarapoiseadun˘a
num˘arulr˘amascudiferen¸ta:

33 - 8 = 23 + 10 - 8 = 23 + (10 - 8) = 23 + 2 = 25

• serotunje¸ste,prinlips˘asauadaos,fiedesc˘azutul,fiesc˘az˘atorul:

52 - 7 = 50 - 7 + 2 = 43 + 2 = 45
54 - 9 = 54 - 10 + 1 = 44 + 1 = 45

Pentruaadunasausc˘adeaˆıntreeledou˘anumerenaturalemaimicidecˆato
sut˘a,formatedinzeci¸siunit˘a¸ti,sepoatefolosiunuldintreurm˘atoareleprocedee:

• procedeulgeneral,careconst˘aˆınefectuareaopera¸tiilorˆıntreunit˘a¸tideacela¸s
i fel(unit˘a¸ticuunit˘a¸ti¸sizecicuzeci)¸siˆınsumˆandrezultateleob¸tinute:

26+58=20+6+50+8=20+50+6+8=70+14=84

• prin descompunerea unuia dintretermeni:

38 + 27 = 38 + 20 + 7 = 58 + 7 = 58 + 2 + 5 = 60 + 5 = 65
52 - 28 = 52 - 20 - 8 = 32 - 8 = 32 - 2 - 6 = 24

• procedeulrotunjiriiunuiadintretermeni¸siad˘augareasausc˘adereaunit˘a¸tilor
cucares-af˘acutrotunjirea:

64 - 38 = 64 - 40 + 2 = 24 + 2 = 26

Procedeulprinrotunjireesteuninstrumentfoarteutilˆınefectuarearapid˘a,
mintal˘a,aunoropera¸tiicunumere.

6.5 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalemai
maridecˆat100
Predarea-ˆınv˘a¸tareaadun˘arii¸sisc˘aderiicunumeremaimaridecˆat100sefaceˆın
maimulteetape:adunarea¸sisc˘adereaf˘ar˘atrecerepesteordin,anumerelorpˆan˘a
la1000,apoicutrecerepesteordin,anumerelorpˆan˘ala1000,apoiadunarea¸si
sc˘adereanumerelormaimaridecˆat1000.

101
6.5.1 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalef˘ar˘atrecer
e pesteordin
Adunareaf˘ar˘atrecerepesteordinanumerelornaturalemaimaridecˆat100¸simai
micidecˆat1000seintroduceˆınurm˘atoareaordine:

• adunareaadou˘anumereformatenumaidinsute,caresebazeaz˘apefaptul
c˘asutelesuntunit˘a¸tideordinulaltreilea,iaradunarealorserealizeaz˘aca
¸siadunareaunit˘a¸tilorsauazecilor;

• adunarealaunnum˘arformatdinsute¸sizeciaunuinum˘arformatnumai
dinunit˘a¸tisaunumaidinzecisaunumaidinsute;

• adunarealaunnum˘arformatdinsute,zeci¸siunit˘a¸tiaunuinum˘arformat
numaidinunit˘a¸tisaunumaidinzecisaunumaidinsute;

• adunarealaunnum˘arformatdinsute¸sizeciaunuinum˘arformatnumai
dinunit˘a¸ti¸sizeci,saunumaidinsute¸sizeci,saunumaidinsute¸siunit˘a¸ti;

• adunarealaunnum˘arformatdinsute,zeci¸siunit˘a¸tiaunuinum˘arformat
dinsute,zeci¸siunit˘a¸ti.

Procedeeleaplicabilelaacestecazurideadunaresebazeaz˘aperegulilepro-
cedeuluigeneral-deadunareˆıntreeleanumerelordeunit˘a¸tideacela¸siordin¸si
constituireanum˘aruluirezultat.
Opera¸tiadesc˘adereestemaidificil˘adecˆatceadeadunare.Sc˘adereaf˘ar˘atrecer
e pesteordinparcurgeurm˘atoareleetape:

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinunit˘a¸tidintr-unnum˘arformatdinunit˘a¸ti,
zeci,sute;

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinzecidintr-unnum˘arformatdinunit˘a¸ti,
zeci,sute;

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinsutedintr-unnum˘arformatdinunit˘a¸ti,
zeci,sute;

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinunit˘a¸ti¸sizecidintr-unnum˘arformatdin
unit˘a¸ti,zeci,sute;

• sc˘adereaunuinum˘arformatdinunit˘a¸ti,zeci¸sisutedintr-unnum˘arformat
dinunit˘a¸ti,zeci,sute;

Abia dup˘aces-auˆınsu¸sitfoartebineprocedeeledeadunare¸sisc˘aderef˘ar˘a
trecerepesteordinsepoatetrecelaefectuareadeopera¸tiicutrecerepesteordin.

102
6.5.2 Adunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalecutrecere
pesteordin
Adunareanumerelornaturalecutrecerepesteordinseˆınva¸t˘a,deasemenea,trecˆand
prinmaimulteetape.Toateprocedeelesebazeaz˘apeformarea¸siscriereazecimal˘a
anumerelornaturale¸sipefaptulc˘azeceunit˘a¸tide unanumitordinformeaz˘ao
unitate de ordinsuperior.
Ordinearecomandat˘apentruadunareesteurm˘atoarea:

• adunareaunuinum˘arformatdinzeci¸siunit˘a¸ticuunnum˘arformatnumai
dinzeci,sumazecilortrecˆandde100:

56 + 70 = 50 + 6 + 70 = 50 + 70 + 6 = 50 + 50 + 20 + 6 = 100 + 26 =
= 126

ˆInanalizaacestuicaztrebuies˘aseinsistepeformareasuteidinzecileprimu-
luinum˘ar¸siopartedinzecileceluidealdoileanum˘ar.

• adunareaadou˘anumreformatefiecaredinzeci¸siunit˘a¸ti,darprinadunarea
unit˘a¸tilordeacela¸siordinnumaiosum˘adep˘a¸se¸steordinulrespectiv:

62 + 74 = 60 + 2 + 70 + 4 = 60 + 40 + 30 + 2 + 4 = 100 + 36 = 136

• adunareaadou˘anumereformatedinzeci¸siunit˘a¸tiastfelˆıncˆatprinadunarea
atˆatazecilorˆıntreelecˆat¸siaunit˘a¸tilors˘asedep˘a¸seasc˘aordinulrespectiv:

84 + 78 = 80 + 4 + 70 + 8 = 80 + 70 + 4 + 8 = 150 + 12 = 162

• adunareaadou˘anumereformatedinsute,zeci¸siunit˘a¸ti,iarcel˘alaltnumai
dinunit˘a¸tisauunit˘a¸ti¸sizeci:

564 + 7 = 560 + 4 + 7 = 560 + 11 = 571

647 + 85 = 640 + 7 + 80 + 5 = 720 + 12 = 732

• adunareaadou˘anumereformatefiecaredinunit˘a¸ti,zeci¸sisute:

586 + 349 = 500 + 80 + 6 + 300 + 40 + 9 = 500 + 300 + 80 + 40 + 6 +

+ 9 = 800 + 120 + 15 = 920 + 15 = 935

103
 ˆInfiecarecaztrebuieinsistatasuprafaptuluic˘aseadun˘aˆıntreeleunit˘a¸tilede
acela¸siordin,c˘adin10unit˘a¸tideunanumitordinseformeaz˘aounitatedeordin
imediatsuperiorcareseadun˘alaunit˘a¸tiledeordinulrespectiv.
Latoateacesteexerci¸tiisevaface¸sicalcululˆınscris,prina¸sezareanumerelor
unelesubaltele,unit˘a¸tideacela¸siordinsubunit˘a¸tideacela¸siordin.
Sc˘adereacutrecerepesteordinpresupunetransformareauneiunit˘a¸tideun
anumitordinˆınzeceunit˘a¸tideordinimediatinferior.
Primeleetapecuprindexerci¸tiidesc˘adereaunuinum˘ardezecidin100,apoia
unuinum˘ardezeci¸siunit˘a¸tidin100.Urm˘atoareleetapesuntceledelasc˘aderea
f˘ar˘atrecerepesteordin,dardedataaceastanum˘aruldeunit˘a¸tideunanumit
ordinaldesc˘azutuluiestemaimicdecˆatnum˘aruldeunit˘a¸tideacela¸siordinal
sc˘az˘atorului.
Exemple:

735 - 82 = 600 + 130 + 5 - 80 - 2 = 600 + 130 - 80 + 5 - 2 = 600 + 50 + 3 = 653

523 - 148 = 400 + 110 + 13 - 100 - 40 - 8 = 400 - 100 + 110 - 40 + 13 - 8 =
= 300 + 70 + 5 = 375

Serecomand˘acalascriereacalcululuiˆınscris,ˆıncazulˆıncarenum˘arulunit˘a¸tilo
r deunanumitordinestemaimicdecˆatnum˘aruldeunit˘a¸tideacela¸siordinal
sc˘az˘atorului,s˘asespecificeprinscrieredeasupracifrelordesc˘azutuluifaptulc˘a
ounitateafosttransferat˘a¸sitransformat˘a.Lasc˘aderileˆıncareseceretransfor-
mareauneiunit˘a¸tidelaordinulsutelorpˆan˘alaordinulunit˘a¸tilor,seconsemneaz˘a
c˘alaordinulzecilorselas˘a9zeci,iarozecesetransform˘aˆın10unit˘a¸ti.

6.5.3 Adunarea¸sisc˘adereanumerelormaimaridecˆat1000
Opera¸tiiledeadunare¸sisc˘adereanumerelornaturalemaimaridecˆat1000se
efectueaz˘aoral¸siˆınscris,ˆınetapesimilare¸siprinprocedeeanaloagecucele
ˆınv˘a¸tatelaadunarea¸sisc˘adereanumerelornaturalemaimicidecˆat1000.
Pentruadunareaˆınscris,ca¸sipentrusc˘adere,anumerelormaimaridecˆat
1000estenecesars˘afiecunoscutetemeinicdec˘atreeleviclasele¸siordineleˆın
scriereazecimal˘aaacestornumere,ordineaclaselor¸siordineaordinelorˆınfiecare
clas˘a,scrierea¸sicitireacorect˘aanumerelordeoricem˘arime,opera¸tiiledeadunare
¸sisc˘adereˆınsu¸siteanterior,s˘afieformat˘adeprindereadescriereaclaselorsubace-
lea¸siclase¸siaordinelordinfiecareclas˘asubordinelecorespunz˘atoarealeclaselor
respective.Prinexerci¸tiirepetate,trecˆandu-seprinetapesimilarecuceleprincare s-
atrecut laefectuareaacestoropera¸tiicunumeremaimici,comparativ seva
ajungelaconcluziac˘atehnicadecalculesteaceea¸si.

104
6.6 Predarea-ˆınv˘a¸tareaopera¸tieideˆınmul¸tire
6.6.1 ˆIn¸telegereasensuluiopera¸tieideˆınmul¸tire
ˆIn¸telegereasensuluiopera¸tieideˆınmul¸tiresolicit˘avalorificareadeprinderilorde
adunareˆıncazulparticularaladun˘ariicutermeniegali.Opera¸tiaaparecaonece-
sitatedera¸tionalizare¸siprescurtareaunuicalcul.Rolulintui¸tieiestediminuat,
accentulfiindpuspeˆın¸telegereasemnifica¸tieiuneiconven¸tiidescriere¸sideasociere
aunuimodparticulardeac¸tiune¸siverbalizarecuunprocedeudecalcul.
Introducereaopera¸tieideˆınmul¸tiresefacepebazacazuluiparticulardeadunare
cutermeniegali.Oadunarecutermeniegalisauoadunarerepetat˘acumsemai
nume¸ste,2+2+2+2esterezultatuluneiac¸tiuniˆıncare2esteluat/repetat
de4orisauesterepetatde4orinum˘arul2.
2+2+2+2=4x2
Conven¸tiadescriere4x2puneˆıneviden¸t˘ape2careserepet˘a,iar4indic˘a
num˘aruldetermeniegali.Scrierea2x4semnific˘aoadunarerepetat˘aˆıncare
termenulcareserepet˘aeste4,iar2arat˘ac˘aelserepet˘ade2ori.
Conven¸tiadenota¸tieacord˘aprimuluinum˘ardinˆınmul¸tireroluldeanum˘ara
decˆateoriserepet˘atermenuladun˘arii,iaraldoileanum˘ardinˆınmul¸tirenume¸ste
termenulcareserepet˘aprinadunare, semnulˆınmul¸tiriiindicˆandrepetareaunui
termen prinadunare.
ˆInacestmodˆınmul¸tireaseprezint˘acaomodalitatedescriereaadun˘arii
repetate,careareavantajulscrieriicondensateauneiadun˘aricuunnum˘ardatde
termeniegali¸siidentificareaunuiprocedeu de num˘ararepringrupare¸siutilizarea
unei conven¸tii de scriere.
Eleviivorefectuacalcululfolosindobiecte,num˘ar˘atoaresaucalcululmintal.
Activit˘a¸tiledesf˘a¸suratecuclasavorfipreponderentobiectuale¸sivorficentrate
pesarcinideˆınv˘a¸tarecarevizeaz˘aaflareanum˘aruluideelementedintr-omul¸time
pringrupareaobiectelor, g˘asireanum˘aruluide grupe¸sianum˘aruluide elemente
dinfiecaregrup˘a¸siexprimareamoduluidegrupareprinscriereasubform˘ade
adunarerepetat˘adetermeniegali.
Eleviivoroperacuobiecte,be¸ti¸soare,bile,pecarelevorgrupacˆate2,3,
etc.¸sivorexprimarezultatulnum˘ar˘ariiprinprecizareanum˘aruluidegrupe¸sia
num˘aruluideobiectedinfiecaregrup˘a.
ˆInetapaurm˘atoare,eleviivorrezolvasarcinicarevorsolicitagrupareaunor
obiecteˆınmodulindicatprinscriereasubform˘adeadunarerepetat˘a,iarapoisub
form˘adeˆınmul¸tire.
Activit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tareconduclarealizareaurm˘atoarelorobiective:

• scriereaunoradun˘aricutermeniegalisubform˘adeˆınmul¸tire;

• scriereaunorˆınmul¸tiricaadun˘aricutermeniegali;

105
 • con¸stientizareasemnifica¸tieifactorilorlaˆınmul¸tire(f˘ar˘autilizareaterminolo
- giei);

• identificareanum˘aruluidetermeniaiuneiadun˘aricutermeniegalidac˘a
estedat˘asubform˘adeˆınmul¸tire;

• identificareatermenuluirepetatdintr-oadunaredac˘aestedat˘ascriereasub
form˘adeˆınmul¸tire;

• identificareaprimuluifactor(decˆateoriserepet˘atermenulrepetataladun˘arii)
dac˘ased˘aadunareacutermeniegali;

• identificareaceluide aldoileafactor(termenulcareserepet˘aˆınadunare)
atuncicˆandsed˘aadunareacutermeniegali.

Demersuldidacticvaurm˘ariformareadeprinderilordeverbalizareˆınlimbaj
matematicspecificeopera¸tieideˆınmul¸tire,cufolosirearepetat˘aaunorexprim˘ari
detipulde moricˆaten, nluatde mori, nrepetatde mori., pentruaexprima
verbalscriereasubform˘adeˆınmul¸tireauneiadun˘aricutermeniegali.
ˆInaceast˘aetap˘aaˆınv˘a¸t˘arii,modalitateadecalculaˆınmul¸tiriloresteprin
adunare,lafelcumˆınetapadeˆın¸telegereasensuluiopera¸tieideadunare,modal-
itateaeranum˘ararea.Activit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tareurm˘aresc:

• exerci¸tiidegruparedeelemente¸sipartajaredegrupedup˘aregulidate;

• exerci¸tiidenum˘ararecupasdat,cusprijinˆınobiecte¸sidesenepentruintuirea
ˆınmul¸tirii;

• exerci¸tiideg˘asireacˆatmaimultormodalit˘a¸tidescriereaunuinum˘arsub
form˘adesum˘adetermeniegalisaudeprodus;

• descompunereaunuinum˘arsubform˘adesum˘adetermeniegali.

Delaprimelelec¸tiidepredareaˆınmul¸tiriinumerelornaturaleseurm˘are¸ste
scoatereaˆıneviden¸t˘aapropriet˘a¸tiidecomutativitate.Proprietateaestefolosit˘aˆı
n stabilirearezultatelorˆınmul¸tirii,cˆandsetrecelaalc˘atuireatableiˆınmul¸tirii.
Dinpunctdevederemetodic,comutativitateˆınmul¸tiriipoatefidemonstrat˘a
elevilorˆınfelulurm˘ator:serealizeaz˘auntabelmatricealde3linii¸si5coloanede
obiecte.Seconstat˘ac˘asuntde3ori5obiectesaude5ori3obiecte.deciobiectele
potficalculateˆındou˘amoduri:3x5sau5x3. Celedou˘aprodusereprezint˘a
acela¸sinum˘ar:num˘arulobiectelordintabel.

106
6.6.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareatableiˆınmul¸tirii
Determinareaprodusuluiadou˘anumerecuajutoruladun˘ariirepetatedevine
greoaiedac˘anumerelesuntmari.Deaceeaeleviitrebuies˘aˆı¸siformezedeprinderide
calculutilizˆandopera¸tiadeˆınmul¸tire.Tablaˆınmul¸tiriitrebuieˆınv˘a¸tat˘acon¸s
tient, cu ajutorul unor procedeevariate.
ˆInv˘a¸tareatableiˆınmul¸tiriisevarealizaprinefectuarearepetat˘aaunorˆınmul¸tiri,
memorareanefiindunscopˆınsine,cirezultatulaplic˘ariieirepetate.
Predarea-ˆınv˘a¸tareaopera¸tieisesprijin˘apeadunarearepetat˘a¸sipefolosirea
unortehnicivariatedecalcul.Dup˘aceeleviiauˆın¸telessemnifica¸tiaˆınmul¸tiriise
trecelaˆınv˘a¸tareaˆınmul¸tiriicufiecarenum˘arperˆand:cu2,cu3,etc.ˆInmul¸tireac
u 0¸sicu1sestudiaz˘adup˘aces-
aˆınv˘a¸tatdejaˆınmul¸tireacual¸tifactori.Ob¸tinerea
rezultatelorˆınmul¸tirilorsebazeaz˘aperezultatelecunoscutedelalec¸tiileprece-
dente, pe proprietatea de comutativitate, iar rezultatele noi se deduc prin adunarea
repetat˘asauporninddelarezultatulprecedentlacaresemaiadun˘aodat˘anum˘arul
respectiv.
Etapelecareseparcurgpentruˆınv˘a¸tareaˆınmul¸tiriicuunanumitfactorsunt urm˘atoarele:

• repetareaˆınmul¸tirilorˆınv˘a¸tateanteriorˆıncontextecˆatmaivariate,cuuti-
lizareamaterialuluididacticoridecˆateoriestenevoie.Sepuneaccentulpe
calcululoral, peactivit˘a¸tide rezolvarede probleme relevantepentruobiec-
tivulurm˘arit¸sipeutilizareaterminologieimatematicespecifice;

• determinarearezultatelorprimelorˆınmul¸tiricunoulfactor,pebazapro-
priet˘a¸tiidecomutativitate;

• ob¸tinerearezultatelorcelorlalteˆınmul¸tiricufactorulrespectivprinutilizarea
rezultatelorˆınmul¸tirilorcunoscutesauprincalcul,cuajutoruladun˘ariirepetate;

• formareatableiˆınmul¸tiriicunoulnum˘ar;

• aplicareatableiˆınmul¸tiriiˆıncontextecˆatmaivariate,cuscopulˆınv˘a¸t˘arii
con¸stiente.

Deexemplu,laˆınmul¸tireacufactorul5,produsele1x5,2x5,3x5¸si4x5
suntcunoscutedelacazurilestudiateanterior.Primulrezultatnoueste5x5,caresede
ducefieprinadunarea5+5+5+5+5,fie4x5+5,adic˘ade4ori5plus
ˆınc˘a5.Pentru6x5=5x5+5,etc.Astfelsededucprincalcultoaterezultatele.
Automatizareadeprinderiidecalculprinutilizareatableiˆınmul¸tiriiesteun
demersstructuratpeunsistemdeexerci¸tiicarepoatecuprindediferiteˆınmul¸tiri,
problemesimplebazatepedesene,ˆınmul¸tirilacunare,num˘araredinnˆınn,adic˘a
g˘asireamultiplilorunuinum˘ar(f˘ar˘aafidenumi¸tiastfel),scriereaunornumere

107
subform˘adeprodusˆıncˆatmaimultemoduriposibile,exerci¸tiibazateperela¸tia
dintreadunare¸siˆınmul¸tire¸sipesemnifica¸tiafactorilor.

6.6.3 ˆInmul¸tireanumerelorpˆan˘ala1000
ˆInsu¸sireacon¸stient˘aaalgoritmuluidecalculpentruˆınmul¸tireaunuinum˘ardedou
˘a sautreicifrecuunaltnum˘arpresupuneutilizareapropriet˘a¸tilordedistributivitate
aˆınmul¸tiriifa¸t˘adeadunare,asociativitateaˆınmul¸tirii¸sipropriet˘a¸tileadun˘ari
i.
Distributivitateaˆınmul¸tiriiseintuie¸ste¸sidemonstreaz˘aprinexerci¸tiidetipul:
ˆınmul¸tireacˆandunuldintrefactoriesteosum˘a.
Deexemplu:ofurculi¸t˘acost˘a4lei,iaruncu¸titcost˘a5lei.Cˆatcost˘a3furculi¸te
¸si3cu¸tite?
Problemasepoaterezolvaˆındou˘amoduri:seafl˘acˆatcost˘acele3furculi¸te:3x
4lei,cele3cu¸tite:3x5lei¸siseadun˘a.Aldoileamod:seafl˘acˆatcost˘aofurculi¸t˘a
¸siuncu¸titˆımpreun˘a:4+5lei,iarapoicˆatcost˘a3astfeldegrupe:3x(4+5).
Seob¸tineacela¸sirezultat,adic˘a:
3x(4+5)=(3x4)+(3x5)
Seconcluzioneaz˘a:pentruˆınmul¸tireaunuifactorcuosum˘a,seˆınmul¸te¸stefactorul
cufiecaretermenalsumei,iarrezultatelepar¸tialeseadun˘a.Proprietateasepoate
scrie¸siinvers,bazˆandu-nepecomutativitateaˆınmul¸tirii:
(4+5)x3=(4x3)+(5x3)
Oalt˘aproprietateimportant˘apentruˆın¸telegereaˆınmul¸tiriinumerelordemai
multecifreesteasociativitatea. Aceast˘aproprietateseintuie¸ste¸sidemonstreaz˘a
practic prin ˆınmul¸tirea cu treifactori.
Deexemplu:lamagazinuldeelectronice,pe2rafturisuntcˆate3televizoare.
Pefiecareecransev˘adcˆate2cai.Cˆa¸ticaisev˘adpetoateecraneletelevizoarelor?
S¸iaceast˘aproblem˘asepoaterezolvaˆındou˘amoduri:seafl˘amaiˆıntˆaicˆate
televizoaresunt:2x3,iarapoicˆa¸ticai:(2x3)x2cai.Aldoileamod:seafl˘acˆa¸ti
caisuntpeunraft:3x2cai,iarapoipeambelerafturi:2x(3x2)cai.Rezultatul
esteacela¸si:
(2 x 3) x 2 = 2 x (3 x 2)
Concluziaestec˘alaˆınmul¸tireaatreifactori,numerelesepotasocia,fieseˆınmul¸tesc
primeledou˘a,iarrezultatulcuceldealtreilea,fieseˆınmul¸te¸steprimulcuprodusul
celorlaltedou˘a.
Oalt˘aproprietateimportant˘apentruintroducereaalgoritmuluidecalculeste
reguladeˆınmul¸tirecu10,respectiv100.Acesteasuntcazurispecialedeˆınmul¸tire,
rezultatulob¸tinˆandu-seprinad˘augareaunuizero,respectiv adou˘azerourila
sfˆar¸situlnum˘arului.
10
8
ˆInmul¸tireaunuinum˘ardedou˘acifrecuunnum˘ardeocifr˘a

Acestcazserezolv˘amaiˆıntˆaipentruˆınmul¸tirif˘ar˘atrecerepesteordin,deexemplu
: 2x43.Primeleexerci¸tiiselucreaz˘aˆınparalelcumaterialdidactic,cuajutorul
c˘aruiasereprezint˘anum˘arul43dedou˘aori,iarcalcululdesf˘a¸suratsescrie:

2 x 43 = 2 x (40 + 3) = (2 x 40) + (2 x 3) = (2 x (4 x 10)) + 6 =

= ((2 x 4) x 10) + 6 = (8 x 10) + 6 = 80 + 6 = 86

Maiˆıntˆaifactoruldedou˘acifresedescompuneˆınzeci¸siunit˘a¸ti,apoiseaplic˘a
ˆınmul¸tireaunuifactorcuosum˘a,apoisescriecaprodusnum˘arulcarereprezint˘a
zecile¸siseaplic˘aasociativitatea,sepotgrupafactoriiastfelˆıncˆatseˆınmul¸te¸ste2
cu4,iarapoirezultatulcu10.ˆInacestmomentseatrageaten¸tiac˘aseˆınmul¸te¸ste
factoruldeocifr˘acunum˘arulzecilor¸siseob¸tinzeci,adic˘a80.Seadun˘arezultatele
par¸tialeob¸tinute.
Acela¸sicalculseface¸siˆınscris, seexplic˘aa¸sezareanumerelorunulsubal-
tul,ˆınmul¸tireaˆınscrisˆıncepedeladreapta,seˆınmul¸tescmaiˆıntˆaiunit˘a¸tile,iar
rezultatulsescriesubunit˘a¸ti,apoizecile,iarrezultatulsescriesubzeci.
Urm˘atorulcazvizeaz˘atrecereapesteordinulunit˘a¸tilor.Seprocedeaz˘aanalog,
la calculul dezvoltat nu se produce nici o schimbare, dar la calculul ˆın scris, ze-
cilerezultateprinˆınmul¸tireaunit˘a¸tilortrebuieadunatelazecilerezultatului.De
exemplu: 38 x 2 =76
Latrecereapesteordinulzecilor sevaob¸tineunnum˘arcarecon¸tine¸sisute:73
x2=146,num˘arulsutelorscriindu-seˆınfa¸t˘a,pepozi¸tiacorespunz˘atoare.
Ultimulcazcaresestudiaz˘aestecelalˆınmul¸tirilorcutrecerepesteordinul
unit˘a¸tilor ¸sialzecilor, carecombin˘acazurileanterioare.Deexemplu:47x3= 141.

ˆInmul¸tireaunuinum˘ardetreicifrecuunnum˘ardeocifr˘a

Dac˘aˆınmul¸tireaunuinum˘ardedou˘acifrecuunnum˘ardeocifr˘as-aˆın¸teles¸si
eleviiaudeprinsalgoritmuldelucru,laˆınmul¸tireaunuinum˘ardetreicifrecuun
num˘ardeocifr˘a,faptulc˘aaparˆınplussutelenuconstituieodificultatepreamare.
Num˘arulsutelorsealegeastfelˆıncˆatrezultatuls˘anudep˘a¸seasc˘a1000. Calculul
sevaefectuaˆınacestmomentcupreponderen¸t˘aˆınscris.
Primeleexemplevorcon¸tineˆınmul¸tirif˘ar˘atrecerepesteordin,adic˘a:
231x2=462,iarurm˘atoarelecutrecerepesteordinulunit˘a¸tilor:136x2=272;
cutrecerepesteordinulzecilor:173x2=346;cutrecerepesteordinulunit˘a¸tilor
¸sialzecilor:156x3=468.

109
ˆInmul¸tireanumerelordedou˘acifre

Pentrucaeleviis˘aˆınve¸tecon¸stientacesttipdeˆınmul¸tire,serecomand˘a,ca¸sila
cazurileprecedente,s˘asecorelezeceledou˘amodalit˘a¸tidecalcul:

• calcululdezvoltatcaresesprijin˘apecazurianterioaredeˆınmul¸tire,pepropri-
etateadedistributivitateaˆınmul¸tiriifa¸t˘adeadunare,semnifica¸tiaordinelor
unuinum˘ar¸sipedescompunereanumerelorˆınzeci¸siunit˘a¸ti:

24 x 13 = 24 x (3 + 10) = 24 x 3 + 24 x 10 = 72 + 240 = 312;

• calcululˆınscris,undesereg˘ase¸stefiecaredintreopera¸tiileanterioare:

2 4 x
1 3
7 2 produspar¸tial1
2 4 produspar¸tial2 24reprezint˘anum˘aruldezeci=240
3 1 2

Efectuareacalcululuiˆınscrisnecesit˘aobun˘aˆın¸telegereamoduluideexprimare
aunuinum˘arˆınfunc¸tiedenum˘aruldezecipecareˆılcon¸tine.Acestfapteste
important, deoarece,ˆınabsen¸tadeprinderilordescriereaunuinum˘arˆınforme
echivalente(ˆınfunc¸tiedenum˘aruldemii,sutesauzeci),nusepoatejustificamodul
dea¸sezareaproduselorpar¸tiale.Produselepar¸tialescrisedecalatsuntconsecin¸ta
faptuluic˘aprimulproduspar¸tialesteunnum˘arexprimatˆınunit˘a¸ti,iaraldoilea
produspar¸tialreprezint˘aunnum˘arscriscuajutorulnum˘aruluidezecidincare
esteformat.
F˘ar˘aˆın¸telegereaacestuifapt, nupoatefiexplicatmodulde adunareapro-
duselorpar¸tialecare,aparent,contrazicereguliledecalculˆınscrisˆınsu¸siteanterior.
Defapt,ˆınexemplulprecedent,seadun˘a72cu240, a¸sacumestejustificat
ˆıncalcululdezvoltat,darpentruc˘a240arecifraunit˘a¸tilor0seprefer˘a, pentru
simplificareamoduluidecalculscris,exprimarealuisubform˘ade24zeci¸sise scriu zeci
subzeci.
Acesteconven¸tiidescrierenupotfiacceptatedeelevidecˆatdac˘aactivit˘a¸tile
deˆınv˘a¸taresuntrelevante¸sidecodific˘aleg˘aturadintrecalcululdezvoltat¸sicelˆın
scris. Altfelalgoritmulseaplic˘amecanicdec˘atreelevi¸siseproducfrecventegre¸seli de
calcul.
Dac˘aalgoritmuldeˆınmul¸tireadou˘anumerededou˘acifres-
aˆın¸teles¸siseaplic˘a
corect,sepotefectua¸siˆınmul¸tiridenumeredetreicifrecunumerededou˘acifre.
S¸iˆınacestcazseob¸tindou˘aprodusepar¸tiale,cuaceea¸sisemnifica¸tie,modulde
a¸sezarelacalcululˆınscrisesteacela¸si,iarrezultatulseob¸tineprinadunarealor.

110
 Petotparcursulpred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariiˆınmul¸tirii,sepuneaccentulpeformarea
unuilimbajmatematiccorect,ˆınsu¸sireaterminologieispecifice:factori,produs¸si
aformulelorcareimplic˘aaceast˘aopera¸tie:de atˆateaorimaimult,de atˆateaori
maimare.

6.7 Predarea-ˆınv˘a¸tareaopera¸tieideˆımp˘ar¸tire
Opera¸tiadeˆımp˘ar¸tireesteceamaidificil˘adintreopera¸tiilearitmetice,datorit˘a
complexit˘a¸tiiei,variet˘a¸tiicazurilor¸sicaracteristicilorpecareleprezint˘a,cˆat¸si
datorit˘afaptuluic˘autilizeaz˘asimultantoateceletreiopera¸tiiprecedente,iarcal-
cululˆınscrisseefectueaz˘adelastˆangaladreapta,spredeosebiredecelelalte opera¸tii.

6.7.1 Semnifica¸tiaopera¸tieideˆımp˘ar¸tire
ˆImp˘ar¸tireasemnific˘aosc˘adererepetat˘a,darra¸tionamentelediferitecaredecurg
dinsitua¸tiipracticecaresolicit˘aˆımp˘ar¸tiresestructureaz˘adiferit¸siconducladou˘
a procedee:
• ˆımp˘ar¸tireaˆınp˘ar¸tiegale;
• ˆımp˘ar¸tireaprincuprindere.
ˆImp˘ar¸tireaˆınp˘ar¸tiegaleestemaiaccesibil˘aˆın¸telegeriicopilului,exprimare
a ˆıntrebuin¸tat˘aesteˆınconcordan¸t˘acuprocesuldegˆandirecareareloc,iarjustifi-
careaopera¸tiilorsefacef˘ar˘adificult˘a¸ti.
Iˆmp˘ar¸tireaˆınp˘ar¸tiegaleesteoform˘adera¸tionamentspecific˘aunorsitua¸tii
matematicecaresolicit˘aseparareauneimul¸timiˆınsubmul¸timidisjuncte,¸stiind
num˘aruldeelementealemul¸timiidate¸sinum˘aruldesubmul¸timicareseformeaz˘a.
Problemaestedeaaflacˆateelementevaaveafiecaresubmul¸time.
Exemplu:12caisetrebuieˆımp˘ar¸titeˆınmodegalpe4farfurioare.Cˆatecaise
vorfipeofarfurioar˘a?Procedeulderezolvare:seiau4caise¸sisepunecˆateocais˘a
pefiecarefarfurioar˘a.Aur˘amas:12-4=8caise.Semaiiau4caise¸sisepunepe
fiecarefarfurioar˘acˆateocais˘a.Aur˘amas8-4=4caise.Seiaucele4caise¸sise
punecˆateunapefiecarefarfurioar˘a.4-4=0,nuaumair˘amascaisedeˆımp˘ar¸tit.
Peofarfurioar˘asuntacum3caise.S-auf˘acut3sc˘aderirepetate:
12 - 4 = 8
8 - 4 =4
4 - 4 =0
Rezultatulestenum˘arulsc˘aderilorrepetatecares-auefectuat. Opera¸tiasescrie
subform˘adeˆımp˘ar¸tireastfel:

111
 12 : 4 = 3,

unde12reprezint˘anum˘arulini¸tialdeobiectecaretrebuieˆımp˘ar¸tite,deˆımp˘ar¸ti
tul,
4reprezint˘anum˘aruldep˘ar¸tiegaleˆıncareseˆımpartobiectele,adic˘aˆımp˘ar¸tito
rul, iar3estenum˘aruldeobiectecon¸tinutedefiecareparte,cˆatulˆımp˘ar¸tirii.
Traseulmetodiccarerezult˘adinac¸tiunecuprindeurm˘atoriipa¸si:

• sestabile¸stenum˘arulobiectelorcaretrebuieˆımp˘ar¸titeˆınmodegal¸sinum˘ar
ul p˘ar¸tilor;

• seiaunnum˘ardeobiecteegalcunum˘arulp˘ar¸tilor¸siserepartizeaz˘acˆate
unulfiec˘areip˘ar¸ti;

• opera¸tiadescris˘amaisusserepet˘apˆan˘anumair˘amˆanobiectedeˆımp˘ar¸tit;

• sescriuˆınparalelsc˘aderileefectuate;

• num˘arulopera¸tiilorcares-auf˘acutestenum˘aruldeobiectecorespunz˘atoare
fiec˘areip˘ar¸ti;

• sescriesubform˘adeˆımp˘ar¸tire.
ˆImp˘ar¸tireaprincuprindereprezint˘aungradmaimarededificultate,ˆıntrucˆat
nusepoateilustraˆınmodconcret¸siatˆatdeu¸sorcaˆımp˘ar¸tireaˆınp˘ar¸tiegale.La
ˆımp˘ar¸tireaprincuprindere¸siscriereaestemaidificil˘a.
Iˆmp˘ar¸tireaprincuprindereesteoform˘adera¸tionamentspecific˘aunorsitua¸tii
matematicecaresolicit˘aseparareauneimul¸timiˆınsubmul¸timidisjuncte¸stiind
num˘aruldeelementealemul¸timiidate¸sinum˘aruldeelementedinfiecaresubmul¸time.
Problemaestedeaaflacˆatesubmul¸timiseformeaz˘aastfel.
Exemplu:12caisetrebuieˆımp˘ar¸titecˆate4peofarfurioar˘a. Cˆatefarfurioare
vorfinecesare?Procedeulderezolvare:seiau4caise¸sisepunpeofarfurioar˘a.
Aur˘amas:12-4=8caise.Semaiiau4caise¸sisepunpealt˘afarfurioar˘a.Au r˘amas8-
4=4caise.Seiaucele4caise¸sisepunpeˆınc˘aofarfurioar˘a.4-4=0,
nuaumair˘amascaisedeˆımp˘ar¸tit.Suntacum3farfurioarecucaise.S-auf˘acut3
sc˘aderirepetate:

12 - 4 = 8
8 - 4 =4
4 - 4 =0

Rezultatulestenum˘arulsc˘aderilorrepetatecares-auefectuat. Opera¸tiasescrie
subform˘adeˆımp˘ar¸tireastfel:

12 : 4 = 3,

112
unde12reprezint˘anum˘arulini¸tialdeobiectecaretrebuieˆımp˘ar¸tite,deˆımp˘ar¸ti
tul, 4reprezint˘anum˘aruldeobiectedintr-
osubmul¸time,adic˘aˆımp˘ar¸titorul,iar3este num˘aruldesubmul¸timicares-
auformat,cˆatulˆımp˘ar¸tirii.
Traseulmetodicareurm˘atoriipa¸si:

• sestabile¸stenum˘aruldeobiectecaretrebuieˆımp˘ar¸tit¸sinum˘aruldeobiecte
pecarelecon¸tineosubmul¸time;

• dinnum˘aruldeobiecteseiaunnum˘aregalcucˆateobiectetrebuies˘acon¸tin˘a
osubmul¸time¸siseformeaz˘aprimasubmul¸time;

• dinobiecteler˘amaseseiadinnouacela¸sinum˘ardeobiecte¸siseconstituie
alt˘asubmul¸time;

• serepet˘aprocedeuldemaisuspˆan˘anumair˘amˆanobiectedeˆımp˘ar¸tit;

• num˘aruldep˘ar¸tiesterezultatulˆımp˘ar¸tirii;

• sescrieopera¸tiasubform˘adeˆımp˘ar¸tire.

Dinanalizacelordou˘aexempleseobserv˘ac˘aac¸tiuneacares-aefectuateste
diferit˘acasemnifica¸tie:ˆınprimulcazs-auˆımp˘ar¸titcaiselafarfurioare¸sis-au
ob¸tinut caise,iarˆınaldoileacazs-auˆımp˘ar¸titcaiselacaise¸sis-auob¸tinut far-
furioare.Dinpunctdevederematematic,ambelorprocedeelecorespundeaceea¸si
opera¸tie,darsemnifica¸tiatermenilorˆımp˘ar¸tirii¸siacˆatuluiestediferit˘a.

6.7.2 Predarea-ˆınv˘a¸tareatableiˆımp˘ar¸tirii
Dup˘aceelevii¸si-
auˆınsu¸sitcon¸stientprocedeeledeˆımp˘ar¸tireˆınp˘ar¸tiegale¸siprin
cuprindere,setrecelaalc˘atuireatableiˆımp˘ar¸tirii,folosindleg˘aturadintreˆınmul¸tir
e
¸siˆımp˘ar¸tire.
Stabilirearezultatelorˆımp˘ar¸tiriisebazeaz˘apetablaˆınmul¸tirii.
Leg˘aturadintreˆınmul¸tire¸siˆımp˘ar¸tiresepoatefaceprintr-
undesen,reprezentarea uneisitua¸tiicarepoatefiinterpretat˘apebazaambeloropera¸tii.
De exemplu:

• ˆInlivad˘asunt5rˆanduriacˆate8merifiecare.Num˘aruldemeriseafl˘aprin
ˆınmul¸tire:5x8=40.

• Dac˘a40demerisuntdistribui¸tiˆınmodegalpe5rˆanduri,cˆa¸timerisuntpe
unrˆand?Aceast˘aproblem˘aconducelaˆımp˘ar¸tireaˆınp˘ar¸tiegale:40:5=8.

113
 Dac˘a40demerisunta¸seza¸ticˆate8meripeunrˆand,aflareanum˘aruluide
• rˆanduriconducelaoˆımp˘ar¸tireprincuprindere:40:8=5.

114
Eleviipots˘aobservedinacestexempluurm˘atoarele:
• sepoateaflacˆatulˆımp˘ar¸tirii,folosindopera¸tiadeˆınmul¸tire;
• sepoatefaceprobaˆımp˘ar¸tiriiprinˆınmul¸tire¸siinvers.
Sestudiaz˘aperˆandtablaˆımp˘ar¸tiriicu2,cu3, ..., cu9, cu10¸sicazurilespeciale
cˆanddeˆımp˘ar¸tituleste0sauˆımp˘ar¸titoruleste1.Toaterezultatelesededucdin
tablaˆınmul¸tirii.
Pentrucunoa¸sterea,fixarea¸siaplicareatablelorˆınmul¸tirii¸siˆımp˘ar¸tirii,treb
uie efectuatunnum˘armaredeexerci¸tii¸siprobleme,ac˘arorrezolvaresefaceaplicˆand
acestetableˆındiferitesitua¸tii.

6.7.3 ˆImp˘ar¸tireaunuinum˘armaimicca1000launnum˘ar
deocifr˘a
ˆImp˘ar¸tireacurest

Pentruaseˆın¸telegeˆımp˘ar¸tireacurest,sereiaprocedeuldeˆımp˘ar¸tireprincuprinde
re pentruuncazˆıncareˆımp˘ar¸tireanusefaceexact.
Deexemplu,14caisesea¸seaz˘acˆate4caisepeofarfurioar˘a.Cˆatefarfurioarese
vorformaˆınacestmod?Seobserv˘a,cuajutorulmaterialului¸sialsc˘aderiirepetate
c˘aseob¸tin3farfurioare,darr˘amˆan¸si2caisenerepartizate,ceeacereprezint˘arestul
ˆımp˘a¸tirii.Sescrie:
14 : 4 = 3 (rest 2)
Sededucerela¸tiadintredeˆımp˘ar¸tit,ˆımp˘ar¸titor,cˆat¸sirest:
d = c x ˆı + r, unde r <ˆı
ˆImp˘ar¸tireacurestsestudiaz˘aatˆatpentruimportan¸taeicaˆımp˘ar¸tireˆıntre
oricarenumerenaturalecuˆımp˘ar¸titorulnenul,dar¸sipentruaseputeaintroduce
ˆımp˘ar¸tireanumerelordemaimultecifrelaunnum˘ardeocifr˘a.

ˆImp˘ar¸tireanumerelordedou˘acifrelaunnum˘ardeocifr˘a
ˆIncadrulopera¸tiilordeˆımp˘ar¸tiredeacestgen,accentultrebuies˘acad˘apeformare
a deprinderilordelucru,pecunoa¸sterea¸siˆınsu¸sireatehnicilordecalcul.Seintroduce
calculul ˆınscris.
Exerci¸tiiledeˆımp˘ar¸tireaunuinum˘arnaturaldedou˘acifrelaunnum˘ardeo
cifr˘aseintroducrespectˆandurm˘atoareleetape:
• Num˘arulzecilor¸sinum˘arulunit˘a¸tilordeˆımp˘ar¸tituluiseˆımpartexactla
ˆımp˘ar¸titor:

115
 – deˆımp˘ar¸titulcon¸tinenumaizeci:80:4=20;
– deˆımp˘ar¸titulcon¸tinezeci¸siunit˘a¸ti:68:2=34;

• Num˘arulunit˘a¸tilornuseˆımparteexactlaˆımp˘ar¸titor:65:3=21rest2;

• Num˘arulzecilornuseˆımparteexactlaˆımp˘ar¸titor:97:4=24rest1

ˆImp˘ar¸tireanumerelordetreicifrelaunnum˘ardeocifr˘a
ˆImp˘ar¸tireanumerelorformatedinsute,zeci¸siunit˘a¸tilaunnum˘arformatnumai
dinunit˘a¸tiserealizeaz˘aprinprocedee¸siˆınetapeca¸siˆıncazurileprezentate
anterior:

• Toatecifreledeˆımp˘ar¸tituluiseˆımpartexactlaˆımp˘ar¸titor:396:3=132;

• Num˘arulunit˘a¸tilornuseˆımparteexactlaˆımp˘ar¸titor:265:2=132rest1;

• Num˘arulzecilornuseˆımparteexactlaˆımp˘ar¸titor:653:2=326rest1;

• Num˘arulsutelornuseˆımparteexactlaˆımp˘ar¸titor:575:2=287rest1;

• Num˘arulzecilorestemaimicdecˆatˆımp˘ar¸titorul:325:3=108rest1;

• Num˘arulzeciloreste0:608:3=202rest2;

• Num˘arulsutelorestemaimicdecˆatˆımp˘ar¸titorul:257:3=85rest2.

Formareadeprinderilordecalculesteasigurat˘aprinrezolvareaunuimarenum˘ar
deexerci¸tiivariate.ˆInsu¸sireaalgoritmuluideˆımp˘ar¸tirelaunnum˘arcarecon¸tine
numaiunit˘a¸ti,asigur˘aˆın¸telegereaˆımp˘ar¸tiriilanumeremaimari,caresevastudia
maitˆarziu.

6.8 Formareadeprinderilordecalculmintal,oral
¸siˆınscris
6.8.1 Calcululmintal,calcululoral¸sicalcululˆınscris
Senume¸stecalculmintalcalcululcareseefectueaz˘aˆıngˆand,f˘ar˘aafolosimijloace
sau procedee ale calculului ˆın scris sau ale diferitelor dispozitive: abac, socotitoare,
calculator.
Calcululmintalpropriu-zisnecesit˘aspecificareaopera¸tieicuindicareaelementelor
ei,lacaresecererezultatul,opera¸tiaefectuˆandu-seˆınmintef˘ar˘autilizareadema-
terialdidactic,f˘ar˘arepetareaopera¸tiei¸sif˘ar˘ascriereaei.

116
 Calcululoralesteacelcalculˆıncareserepet˘aatˆatopera¸tiacˆat¸siprocedeele
ˆıntrebuin¸tateˆınefectuareaei,ˆıncaresecer¸sisedauexplica¸tiiindiferentdac˘ase
folose¸stesaunumaterialdidacticsaudac˘asescriusaunuopera¸tiiledebaz˘a¸si
celeauxiliare,f˘ar˘aafolosiˆıns˘aprocedeeletehnicealecalcululuiˆınscris.
Exerci¸tiiledecalculmintalcaresescriupetabl˘asauˆıncaietesenumescexerci¸tii
scrise.ˆIncalcululmintal,scriereaexerci¸tiilornuconstituieunprocedeudecalcul,
cisefacedoarcuscopuldeapuneˆıneviden¸t˘adiferiteetapealecalcululuiefectuate
ˆınminte,pentruare¸tineunelerezultatesauastabiliuneleprocedee.
Senume¸stecalculˆınscriscalcululˆıncaresefolosescanumiteprocedeescrise,
anumiteelementedetehnic˘abazatepescrierearezultatelorpar¸tiale¸siaopera¸tiilor.
Calcululmintalareunrolpredominantˆınˆınsu¸sireamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆant
ul primar,deoarececeamaimarepartedinexerci¸tiiserezolv˘aprincalculmintalˆın
aceast˘aperioad˘a.Chiar¸sidup˘aceeleviiˆınva¸t˘acalcululˆınscris,sefolose¸steˆın
paralel¸sicelmintal,neputˆandu-seconcepeodelimitareriguroas˘aaacestora.
Formareapriceperilor¸sideprinderilordecalculmintalareoimportan¸t˘ade-
osebit˘aˆınpreg˘atireaelevilor,deoarece:
• calcululmintal ini¸tiaz˘aelevulˆıncunoa¸stereadiferitelorformedecalcul,
formˆandu-ipriceperile¸sideprinderilenecesaretreceriilacalcululˆınscris;
• practicavie¸tiisocialenecesit˘autilizareacalcululuimintal;
• calcululmintaldezvolt˘afacult˘a¸tilecognitivealeelevului,ˆınspecialmemoria,
aten¸tia,judecata¸sirapiditateagˆandirii.

6.8.2 Organizarea calcululuimintal

ˆInlec¸tiiledematematic˘asefolose¸steˆınmodfrecventcalcululoraldeoarece, pe
parcursuldesf˘a¸sur˘arii,acestanecesit˘aexplica¸tiicareajut˘alaˆınsu¸sireacon¸stie
nt˘a aopera¸tiiloraritmetice¸siadiferitelorprocedeedecalcul.Dup˘amodulcumsunt
utilizateˆınlec¸tii,exerci¸tiilesepotclasificaˆınurm˘atoarelecategorii:
• Exerci¸tii de calcul oral rezolvate cu profesorul, care constau ˆın comunicarea
oral˘aaexerci¸tiului,repetarealui,efectuareaˆınminteaopera¸tiilor,indicarea
procedeuluidecalcul¸sicomunicarearezultatului.
• Exerci¸tiiscrise,rezolvatecuprofesorul, careconstauˆıncomunicareaoral˘a
aexerci¸tiului,ˆınscrierealui,repetareaexerci¸tiului,efectuareaˆınmintea
calculului,anun¸tarearezultatului¸siscriereaacestuia.
• Exerci¸tiiscrise¸sirezolvateprinmunc˘aindependent˘a. Seprezint˘aelevilor
exerci¸tiile,secitescacesteexerci¸tii,eleviilecopiaz˘a¸silerezolv˘af˘ar˘aniciun
ajutordinafar˘a, dup˘acaresecite¸sterezolvareaexerci¸tiilor¸sisesubliniaz˘a
rezultatul.

117
 Dinultimacategoriefacparte¸siceledatecatem˘apentruacas˘a, deoarece
procedeuldelucruesteacela¸si.Eleviipotluacuno¸stin¸t˘adeexerci¸tiilepecare
urmeaz˘as˘alerezolveˆınmaimultemoduri:

• princopiereaexerci¸tiilordinmanual;

• princopiereaexerci¸tiilordepetabl˘a;

• prindictarealordec˘atreprofesor;

• prinfolosireafi¸selordelucru.

Calcululoralestespecificlec¸tiilordedobˆandiredecuno¸stin¸te,ˆıncareelevii
ˆınva¸t˘anoiprocedeedecalcul.Elsefolose¸ste¸siˆınlec¸tiiledeconsolidareˆıncare
eleviirepet˘aprinexerci¸tiioralesauscriseprocedeeleˆınsu¸site.
Calcululmintalpropriu-zissefolose¸ste,ˆınspecial,pentruformareadeprinder-
ilordeaplicareaunoranumiteregulisaupentruconsolidareaanumitorprocedee,
precum¸sipentruformareaunorabilit˘a¸tinecesarecalcululuirapid.
Acestaconst˘aˆıncomunicareaprintr-unmijlocoarecareaexerci¸tiilor,efectuarea
mintal˘aaopera¸tiilor¸sianun¸tareadoararezultatelor.ˆIncazulcalcululuimintal
propriu-zisnuserepet˘aexerci¸tiul¸sinusecereindicareaprocedeului.
Calcululmintalpropriu-zissefolose¸teˆınlec¸tiiledeconsolidare,dar¸siˆıncadrul
lec¸tiilordedobˆandiredecuno¸stin¸teˆınetapadeevaluaresauˆınceadereactualizare.
Princalculmintalpropriu-zisseurm˘are¸steformareadeprinderilordecalculrapid
¸sicorect.
ˆInceeaceprive¸stetehnicadesf˘a¸sur˘ariiexerci¸tiilordecalculmintalpropriu-zis,
aceastadifer˘adelacazlacaz,dup˘anaturaexerci¸tiilorcareserezolv˘a¸siformele
subcaresuntprezentate.Profesorultrebuies˘adeaˆınprealabilindica¸tiidetaliate
¸sisuficienteˆınleg˘atur˘acuorganizarea¸sidesf˘a¸surareacalculului,astfelˆıncˆatpe
parcurss˘anufienevoiederevenirisaul˘amuririsuplimentarecarearderutaelevii
saucarele-aratrageaten¸tiaspream˘anuntenesemnificative.
ˆIntrucˆatdesf˘a¸surareacalcululuimintalsolicit˘aˆıntr-ungradˆınaltgˆandireaelevilor,
activitateadecalculmintalpropriu-zisnutrebuies˘adep˘a¸seasc˘a5minute,durata
ceamaipotrivit˘afiindde2-4minute.

6.8.3 Procedee de calculmintal

Procedeeledecalculmintalsepotgrupaˆındou˘acategorii:

• procedeegenerale,careseaplic˘aoric˘arornumere¸sicaresebazeaz˘apecomponen¸ta
zecimal˘aanumerelor¸sipepropriet˘a¸tileopera¸tiiloraritmetice;

118
 • procedee speciale, careseaplic˘anumaianumitornumere,careauostructur˘a
special˘a¸sicaresebazeaz˘aperela¸tiilearitmeticeparticularecepotfistabilite
ˆıntre aceste numere.
Exist˘aomarevarietatedeprocedeespeciale.Seprezint˘aˆıncontinuarecelemai
cunoscute.

Procedeul rotunjirii numerelor

Procedeulrotunjiriinumerelorconst˘aˆınad˘augareasauneglijareaunorunit˘a¸ti
deunanumitordinpentruaseob¸tinezeciˆıntregi,suteˆıntregi,etc., opera¸tiile
devenindastfelmaisimple¸simaiu¸sordeefectuat.
Exemplu:
298 + 403 = (300 - 2) + (400 + 3) = (300 + 400) + (3 - 2) = 700 + 1 = 701

Procedeulbazatpepropriet˘a¸tiledecomutativitate¸siasociativitateale
adun˘arii¸siˆınmul¸tirii
Coformacestorpropriet˘a¸ti,sepotstabiliurm˘atoarelereguli:

• ˆıncazuladun˘arii,lanum˘arulmaimareseadun˘anum˘arulmaimic;

• ˆıncazulˆınmul¸tirii,setrececaprimfactornum˘arulcucelemaimultecifre,
iardac˘afactoriiautotatˆateacifre,seiacaprimfactornum˘arulcumai
pu¸tinezerouri;

• seschimb˘aordineatermenilorsauafactorilororidecˆateoricalcululpoate
fisimplificatprinaceast˘aopera¸tie;

• seasociaz˘aconvenabiltermeniisaufactorii,pentruaob¸tinerezultatepar¸tiale
cucareseopereaz˘amaiu¸sor.
Exemple:

1) ˆIncazuladun˘arii:

119
 23 + 87 = 87 + 23 = 110

2) ˆIncazulˆınmul¸tir
ii:

3 x 42 = 42 x 3 = 126

3) Schimbarea ordiniitermenilor:

74 + 82 + 18 + 39 + 26 = (74 + 26) + (82 + 18) + 39 = 100 + 100 + 39 = 239

120
 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10 =
= (1 + 9) + (2 + 8) + (3 + 7) + (4 + 6) + 10 + 5 =
= 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 5 = 55
4) Schimbarea ordiniifactorilor:
4 x 18 x 25 = (4 x 25 ) x 18 = 100 x 18 = 1800

Procedeulˆınmul¸tiriisuccesive
Procedeulconst˘aˆındescompunereaˆınfactoriaceluidealdoileafactor¸siˆınmul¸tirea
primuluiˆınmodsuccesivcufacoriiob¸tinu¸ti.
Exemplu:
27 x 8 = 27 x 2 x 2 x 2 = 54 x 2 x 2 = 108 x 2 = 216

Procedeulˆımp˘ar¸tiriisuccesive
Procedeulconst˘aˆındescompunereaˆınfactoriaˆımp˘ar¸titorului¸siapoiˆımp˘ar¸tire
a ˆınmodsuccesivadeˆımp˘ar¸tituluiprinfactoriiob¸tinu¸ti.
Exemplu:
84 : 12 = 84 : 2 : 2 : 3 = 42 : 2 : 3 = 21 : 3 = 7

Procedeeledeˆınmul¸tirecu5,25sau50
Pentruaˆınmul¸tiunnum˘arcu5, seˆınmul¸te¸stenum˘arulcu10, iarrezultatulse
ˆımpartela2.Dac˘aeposibil,opera¸tiasepoateface¸siinvers,seˆımpartemaiˆıntˆai
num˘arulla2¸siapoiseˆınmul¸te¸stecu10.
Exemple:
23x5=23x10:2=230:2=115
34x5=34:2x10=17x10=170
Pentruaˆınmul¸tiunnum˘arcu25,seˆınmul¸te¸stenum˘arulcu100¸sirezultatulse
ˆımpartela4.Dac˘aeposibil,seˆımpartenum˘arulla4,iarrezultatulseˆınmul¸te¸ste cu
100.
Exemplu:
84 x 25 = 84 x 100 : 4 = 8400 : 4 =2100
84 x 25 = 84 : 4 x 100 = 21 x 100 = 2100
Pentruaˆınmul¸tiunnum˘arcu50,seˆınmul¸te¸stecu100,iarrezultatulseˆımparte
la2.Altfel,seˆımpartenum˘arulla2,iarrezultatulseˆınmul¸te¸stecu100.
Exemple:
15 x 50 = 15 x 100 : 2 = 1500 : 2 = 750
36 x 50 = 36 : 2 x 100 = 18 x 100 = 1800
Procedeeledeˆımp˘ar¸tirela5,25sau50
Pentruaˆımp˘ar¸tiunnum˘arla5,seˆınmul¸te¸stecu2¸sirezultatulseˆımpartela10.
Altfel:seˆımpartenum˘arulla10,iarrezultatulseˆınmul¸te¸stecu2.
Exemple:
105 : 5 = 105 x 2 : 10 = 210 : 10 = 21
420 : 5 = 420 : 10 x 2 = 42 x 2 = 84
Pentruaˆımp˘ar¸tiunnum˘arla25,seˆınmul¸te¸stecu4, iarrezultatulseˆımparte
la100.Sauseˆımpartemaiˆıntˆainum˘arulla100,
dup˘acarerezultatulseˆınmul¸te¸ste cu 4.
Exemple:
575 : 25 = 575 x 4 : 100 = 2300 : 100 = 23
2200 : 25 = 2200 : 100 x 4 = 22 x 4 = 88
Pentruaˆımp˘ar¸tiunnum˘arla50,seˆınmul¸te¸stecu2,iarapoiseˆımpartela100.
Altfel:seˆımpartela100,iarrezultatulseˆınmul¸te¸stecu2. Exemple:
850 : 50 = 850 x 2 : 100 = 1700 : 100 = 17
1300 : 50 = 1300 : 100 x 2 = 13 x 2 = 26

Procedeulˆınmul¸tiriicu9
Seˆınmul¸te¸stenum˘arulcu10, iardinrezultatsescadenum˘arul.
Exemplu:
28 x 9 = 28 x 10 - 28 = 280 - 28 = 252

Procedeulˆınmul¸tiriicu11
Seˆınmul¸te¸stenum˘arulcu10, iarlaprodusseadun˘anum˘aruldat.
Exemplu:
73 x 11 = 73 x 10 + 73 = 730 + 73 = 803
ˆIncazulnumerelordedou˘asaumaimultecifre,laˆınmul¸tireacu11sepro-
cedeaz˘aastfel:sescrieultimacifr˘aanum˘arului,apoiseadun˘aultimacupenul-
tima,penultimacuantepenultima,¸sia¸samaideparte,pˆan˘alaprimacifr˘a.
Exemplu:

120
 348 x 11 =
• peultimapozi¸tiesescrie8;

121
 • seadun˘a4+8=12,pepenultimasescrie2,iar1setransport˘a;

• seadun˘a3+4+1=8,sescriepeantepenultimapozi¸tie;

• peprimapozi¸tiesescrie3.

deci, 348 x 11 = 3828.

Procedeulˆınmul¸tiriinumerelorcaresetermin˘acu5prineleˆınsele
Procedeulˆınmul¸tiriinumerelorcaresetermin˘acu5prineleˆınselesauridicarea
lap˘atratanumerelorcaresetermin˘acu5,const˘aˆın:produsulareultimeledou˘a
cifre25.Cifreleanterioarereprezint˘aprodusulnum˘aruluiini¸tialf˘ar˘aultimacifr˘a
5, cu succesorullui.
Exemple:

35x35=1225,unde3x4=12;
75 x 75 = 5625, unde 7 x 8 = 56;
125 x 125 = 15625, unde 12 x 13 = 156.

122
Capitolul7

Aspecte metodologice ale

activit˘a¸tiiderezolvarede
probleme

7.1 No¸tiuneadeproblem˘a¸siderezolvaredeprob-
lem˘a
No¸tiuneadeproblem˘aareuncon¸tinut larg¸sicuprindeogam˘avariat˘adepre-
ocup˘ari¸siac¸tiunidindomeniidiferite.
Problemaesteunobstacolcognitivˆınrela¸tiiledintresubiect¸silumeasa,iar
asumareasarciniideadep˘a¸siobstacolul,ca¸sidemersurilecognitive¸sitehnice
ˆıntreprinseˆınacestscop,contureaz˘adomeniulrezolv˘ariiproblemelor(Popescu-
Neveanu).ˆInfa¸tauneisitua¸tiiproblem˘a,rezolvitorultr˘aie¸stesimultandou˘are-
alit˘a¸ti:unadeordincognitiv,referitorlaexperien¸tapecare¸si-oreactualizeaz˘a,¸si
altadeordinmotiva¸tional,cerezult˘apebazaelementuluisurpriz˘a,denoutate¸si
necunoscut,cucareseconfrunt˘aacesta.
Problemadematematic˘areprezint˘atranspunereauneisitua¸tiipracticesaua
unuicomplexdesitua¸tiipracticeˆınrela¸tiicantitative¸siˆıncare,pebazavalorilor
numericedate¸siaflateˆıntr-oanumit˘adependen¸t˘aunelefa¸t˘adealtele¸sifa¸t˘ade
una sau mai multe valori numerice necunoscute, se cere determinarea acelor valori
necunoscute.
Toatedefini¸tiilepentruno¸tiuneadeproblem˘avizeaz˘aefortuldegˆandireal
elevuluipentruaˆınl˘aturaobstacolulcareˆıiapareˆınfa¸t˘a.Valoareaformativ˘aa
rezolv˘arilordeproblemeesteimportant˘a,pentruc˘aparticiparea¸simobilizareain-
telectual˘aaelevilorlaoastfeldeactivitateestesuperioar˘aaltordemersurimatem-
atice,eleviifiindpu¸siˆınsitua¸tiadeadescoperieiˆın¸si¸simodalit˘a¸tilederezolvare,
deaformulaipoteze¸sidealeverifica,deafaceasocia¸tiideidei¸sicorela¸tiiinedite.

123
 Rezolvareadeproblemepunelaˆıncercareˆıncelmaiˆınaltgradcapacit˘a¸tile
intelectualealeelevilor, lesolicit˘aacestoratoatedisponibilit˘a¸tilepsihice,ˆınspe-
cialinteligen¸ta,motivepentrucareprogramadematematic˘aacord˘aoimportan¸t˘a
major˘aform˘ariicapacit˘a¸tiideexplorare-investigare¸sirezolv˘ariideprobleme.
Rezolvareaproblemeloresteinfluen¸tat˘adeoseriedefactori.
Factoricaredepindde sarcinadat˘a:exersarearezolv˘ariiproblemelordintr-o
categoriedat˘atindes˘aˆınt˘areasc˘atransferulˆınceeaceprive¸steastfeldeprobleme
¸sioblig˘asubiectullaaten¸tieconcentrat˘a,lageneraliz˘ari,latransferulrezolv˘ariide
laalt˘aproblem˘aasem˘an˘atoare,pecˆandcaracteruleterogenalexemplelordescu-
rajeaz˘aelevul.
Factorimotiva¸tionalicaredecurgdinrela¸tiacaresecreeaz˘aˆıntreelev¸siinforma¸tie,
dinstrategiiledepredare-ˆınv˘a¸tareutilizate,vizˆandceletreitipurideorient˘ariale
ˆınv˘a¸t˘arii,ˆıngeneral:deactivizare(pornireaac¸tiunii),demen¸tinere(ˆıntre¸tinerea
desf˘a¸sur˘ariiei),dedirijare(orientareasprescopulpropus).Rezolvareauneiprob-
lemetrebuies˘aaib˘aomotiva¸tieputernic˘apentrucaelevuls˘aseangajezeˆın
sarcin˘a.Motiva¸tiaesteceacaredeclan¸seaz˘a¸siorienteaz˘aactivitateaderezolvare,
iarafectivitateaesteceacareˆıntre¸tineoactivitateprindeclan¸sareaenergieinece-
sare.Astfel,motiva¸tiadeordinintrinsec,¸sianumepl˘acereadescopeririiimplica¸tiilor
ascunsealeipotezeiuneiproblemereprezint˘aesen¸taactivit˘a¸tiiderezolvare.
Caracteristicileunuibunrezolvitordeproblemesunturm˘atoarele:

• aten¸tiasporit˘aacordat˘aidentific˘ariidirec¸tiilordeatac;

• concentrarea asupra unor elemente relevante aleproblemei;

• u¸surin¸tareactualiz˘ariicuno¸stin¸telorcepotfiutileˆınrezolvareaproblemei;

• atitudineaactiv˘aˆınrezolvare;

• acurate¸teˆınrezolvareaproblemelor¸sispiritsistematic;

• perseveren¸taˆınrezolvareaproblemei;

• atitudineapozitiv˘afa¸t˘adera¸tionament;

• ˆıncredereaˆınfor¸telepropriiindiferentdecomplexitateaproblemelor;

• obiectivitate ˆın abordareaproblemei;

• capacitateridicat˘adeadep˘a¸sie¸securile.
ˆInfa¸tauneiproblemecopilulesteˆıncontactcudou˘acategoriidedateprecise:ce
sed˘a(contextulproblemei)¸sicesecere(ˆıntrebareaproblemei).ˆIntreacestedou˘a
elementeexist˘aungolcaretrebuieumplutcuajutorulcuno¸stin¸telor¸simetodelor

124
cunoscute(curoldeoperatori)¸siaplicareaunorcuno¸stin¸tedobˆanditeanterior,
ˆınaltecondi¸tii,lasitua¸tiaactual˘a,printr-oopera¸tiede transfer. Transferuleste
posibilprinanaliz˘a¸sisintez˘a.
Eleviiˆın¸telegoproblem˘acaositua¸tieac˘areirezolvarepresupunedezvoltarea
unuira¸tionamentmatematic.Cucˆatproblemaestemaicomplex˘a,cuatˆatacest
ra¸tionamentsecereafimaidezvoltat¸sinecesit˘aosever˘aordonareaserieide
ˆıntreb˘ari¸sir˘aspunsuricuprinseˆınenun¸t,pentruaseajungelasolu¸tiaproblemei.
Plecˆanddeladateleproblemei,copilulcaut˘aˆıninforma¸tiileanterioareacele
cuno¸stin¸tecaresuntˆınrela¸tiecudatelepecareproblemaileofer˘a. Elalegeo
anumit˘ainforma¸tie¸sianalizeaz˘aˆıncem˘asur˘aaceainforma¸tiepoatefiutilizat˘aˆ
ın
situa¸tiadat˘a.Dac˘ainforma¸tianuenecesar˘a,ˆıncearc˘aoaltapˆan˘acˆandg˘ase¸s
teel-
ementedesprijincareˆılajut˘as˘adescopereinforma¸tiileutilizabileˆınnouasitua¸tie.
ˆInacestprocesdeanaliz˘a¸sisintez˘aaunorinforma¸tii¸sidevalorificarea
experien¸teisalerezolutive,copiluldevˆarst˘a¸scolar˘amic˘atrebuieajutat,ˆıntrucˆa
t aceast˘acapacitatedeafolosicuno¸stin¸teleanterioare,deadescoperirela¸tiinoi
prinvalorificareacelorvechinuesteˆınc˘adezvoltat˘a.Decelemaimulteori,copilul
pierdeideeaconduc˘atoarecarel-arputeaducelarezolvareaproblemei,numai
¸stiecetrebuies˘afac˘acuunrezultatpar¸tialob¸tinut. Rezolvareauneiprobleme
solicit˘acopiluluiunefort algˆandirii¸sioatitudinecreatoare,carevorficuatˆat
maisus¸tinute,cucˆatcheiaproblemeiseg˘ase¸steˆınrela¸tiimaiˆındep˘artate, mai
ascunsefa¸t˘adedatelecunoscutealeproblemei.
Dateleproblemeireprezint˘apentruelevitermeniideorientareainforma¸tiilor,
ideilor,aanalizei¸siasintezei,precum¸siageneraliz˘arilorcaresepotfacetreptat
pem˘asurarezolv˘arii.Rezolvareaoric˘areiproblemeseproduceprintr-ocontinu˘a
reorganizareadatelor,prinpunerealorˆınalterela¸tii,prinreformulareaproblemei
ladiferiteniveluri,prinelaborareaunorstrategiilogice,prindescoperireastrategiei
optimecareducespreidentificarearezolv˘ariiproblemei.
Pentrucaelevuls˘adevin˘acon¸stientdefiecareverig˘aara¸tionamentului,sunt
necesaresarcinidereorganizaresuccesiv˘aadatelor¸sireformulareaproblemei
ladiferiteniveluri.Dup˘aidentificarea¸sirezolvareafiec˘areiproblemesimpledin
componen¸taproblemeicomplexe,suntutilecerin¸tedereformulareaproblemei.
Acestesarcinifavorizeaz˘astabilirealeg˘aturilorlogiceˆıntredateleproblemei¸sicon-
struireapascupasadrumuluic˘atresolu¸tie.
ˆInpractic˘aseobserv˘auneoriabsen¸tadeprinderilordeanaliz˘a¸sisintez˘a,cucare
eleviitrebuies˘aprelucrezecon¸tinutulproblemei¸sicares˘alepermit˘areformul˘ari
aleproblemei.Eleviinusesizeaz˘aelementelecomponentealeenun¸tului,maiales
ˆınproblemeleˆıncarecerin¸taesteamplasat˘alaˆınceputulsaulamijlocultextului,
saucˆandrela¸tiiledintrecondi¸tii¸sicerin¸tenusuntevidente.ˆInasemeneasitua¸tii
eleviinuˆın¸telegproblemaˆıntotalitateaei¸sisolu¸tiapedagogic˘aestedeaparcurge
unantrenamentprinrezolvareadeproblemesistematizatedup˘auncriteriulogic.
125
 ˆInacestprogramdeantrenamentrezolutiv,unrolimportantˆılareˆınsu¸sirea
unoralgoritmi de rezolvareaunorprobleme tipice.Aceastaesteoetap˘adeˆımbinare
ˆıntregˆandireaconvergent˘a(caracterizat˘aprinrigoare¸sialgoritmizare)¸sigˆandire
a divergent˘a(creativ˘a). Algoritmul,caprocedeudelucru,esteconstituitdintr-un
sistemdereguliceseˆınl˘an¸tuieˆıntr-oordinedeterminat˘a¸sicare,aplicatlaorice
problem˘adintr-oanumit˘acategorie,ducelarezolvareaacesteia. Ace¸stialgoritmi
saumetodetipicederezolvaresecaracterizeaz˘aprinmoduldeformulareadatelor,
algoritmiideoperare,cˆat¸siprinutilizareˆıntr-unmodspecificaopera¸tiilorgˆandirii
¸sitipuluidera¸tionament.
Avˆandˆınvederec˘anutoateproblemeleimplic˘aopera¸tiialgoritmice,alt˘a
component˘aˆınprocesulderezolvareaproblemelorestedimensiuneaeuristic˘a.
Metodelecucaresedescoper˘anoimijloacederezolvare,seconstruiescplanuri¸si
programenestereotipice,suntcunoscutesubdenumireademetodeeuristice.Prob-
lemelenetipiceaulabaz˘areguligeneralecaretrebuieˆınsu¸siteˆıntr-oform˘alogic˘a
¸siˆın¸telesedeelevicamoddelucru.
Valoareaformativ˘aarezolv˘arilordeproblemespore¸steˆıncazulexerci¸tiilorde
rezolvareaproblemelornetipice,pentruc˘aparticiparea¸si¸simobilizareaintelec-
tual˘aaelevilorlaoastfeldeactivitateestesuperioar˘aaltordemersurimatematice,
eleviifiindpu¸siˆınsitua¸tiadeadescoperieiˆın¸si¸simodalit˘a¸tilederezolvare.
Activitateaderezolvareaproblemelordematematic˘aseˆınscrieatˆatˆınzona
unorrezolv˘arialgoritmice,dar¸siˆınaceeaarezolv˘ariieuristice.
ˆInoriceproblem˘adematematic˘asunteviden¸tiatetreielemente:

• Datele,ceeaceestecunoscut¸sidatsubform˘adevalorinumerice¸sirela¸tii;

• Cerin¸tele, careindic˘aceanumetrebuiedeterminatutilizˆanddateleproble- mei;

• Condi¸tiile,carearat˘aˆıncefelcerin¸telesuntlegatededate.

Pebazaˆın¸telegeriidatelor¸siacondi¸tieiproblemei,raportˆanddatelecunoscute
lacerin¸te¸sicondi¸tii,elevultrebuies˘aconstruiasc˘a¸siruldejudec˘a¸ticareconduce
lag˘asireasolu¸tieiproblemei.
Pem˘asur˘aceelevulˆı¸siˆınsu¸se¸stemodalit˘a¸tiderezolvare¸sicre¸steexperien
¸ta luiˆınrezolvareaproblemelor,sedezvolt˘acapacit˘a¸tilederezolvare¸siinvestigare.
Problemeledematematic˘adinciclulprimar, sepotclasificadup˘aanumite
criterii,astfel:

• Num˘arulopera¸tiilor

– problemesimple;
– problemecompuse.

126
 • Con¸tinut
– problemedearitmetic˘a;
– probleme degeometrie.

• Finalitate¸sisferadeaplicabilitate
– problemeteoretice;
– problemepractice.

• Tipuldera¸tionametsolicitat(dup˘ametodafolosit˘a)
– problemetipicecaresolicit˘aunra¸tionamentdetipconvergent;
– problemenetipicecaresolicit˘aunra¸tionamentdetipdivergent.

Prinrezolvareaunorproblemecareauacela¸sira¸tionament,ˆınminteacopiilorse
contureaz˘aschemamintal˘aderezolvare,schem˘aceseconstituieˆıntr-unalgoritm
delucrucareseˆınva¸t˘a,setransfer˘a¸siseaplic˘alafelca¸sireguliledecalcul.
Aflareamoduluiderezolvareauneiproblemeestesimpl˘aˆıncazulˆıncareelevul
poateˆıncadraproblemanou˘auneicategorii,unuitipdeterminatdeprobleme,
dejacunoscute.Daraceast˘aˆıncadraresepoatefacecorectnumaidac˘aelevula
ˆın¸telesparticularit˘a¸tiletipicealecategorieirespective,ra¸tionamentulrezolv˘ariiei
, dac˘aopoatedescoperi¸sirecunoa¸steˆındiferitecontextesausubdiverseformede
prezentare.

7.2 Aspectemetodicealerezolv˘ariiproblemelor
simple
Primeleproblemesimplesuntaceleacucarecopilulseconfrunt˘azilnicˆın¸scoal˘a,ˆın
familie,lacump˘ar˘aturi,ˆıntimpuljocului.Deaceea,primeleproblemedematem-
atic˘asuntprezentatesubform˘adejoc¸sisuntprobleme-ac¸tiunepentruac˘aror
rezolvareseutilizeaz˘aunvariatmaterialdidacticilustrativ.
Dificultateaprincipal˘apecareoˆıntˆampin˘acopiiiconst˘aˆıntranspunereaac¸tiuni
lor concreteˆınrela¸tiimatematice.Modulˆıncaresefaceaceast˘atreceredelaac¸tiunea
real˘alascrieresimbolic˘asubform˘adeopera¸tieafostdescrisdeja.Pebazaexperien¸tei
deˆınv˘a¸taredobˆandite,eleviireu¸sescs˘atraduc˘aˆınopera¸tiimatematiceac¸tiunile
ceruteˆınenun¸tulunorprobleme.
Rezolvareauneiproblemesimpletreceprinurm˘atoareleetape:

a) Enun¸tulproblemei. Aenun¸taoproblem˘aˆınseamn˘aacomunicaelevilor
con¸tinutulei,utilizˆandˆınacestscopcitireatextuluiproblemeisauenun¸tareaeipe

127
dinafar˘a.Estedepreferatadouaform˘a,deoarececomunicareapederostaunei
problemesefacecumaimult˘aconvingere,cuomainatural˘amodulareavocii,
contribuindastfelˆıntr-omaimarem˘asur˘alaˆın¸telegereacon¸tinutuluiproblemei.

b) Iˆnsu¸sireaenun¸tuluiproblemei.
Pentrucaeleviis˘ap˘atrund˘aˆın¸telesulunei
probleme,enun¸tuleitrebuies˘afieurmatdecomplet˘arileurm˘atoare:

• repetareaproblemeidec˘atrepropun˘ator,cuscriereadatelorpetabl˘a¸sipe
caiete;

• explicareacuvintelorsauaexpresiilorneˆın¸telese;

• repetareaproblemeidec˘atreelevi;

• ilustrarea problemei cu ajutorul materialuluididactic.

c)Separareaˆıntreb˘ariide con¸tinut, astfelˆıncˆats˘aseprecizezeclarceeacese

d˘aˆınproblem˘a¸siceeacesecere.

d) Alegereaopera¸tieicorespunz˘atoarepebazacazurilorcaredetermin˘aˆıntrebuin¸tar
ea diferiteloropera¸tii,scriereaopera¸tieirespective¸siefectuareacalculului.

e) Formularear˘aspunsuluiproblemei,ar˘atareasemnifica¸tieilui¸siscriereaaces-
tuir˘aspuns.

ˆInrezolvareaproblemelorsimple,momentulcelmaiimportantˆılconstituiesta-
bilireaopera¸tieicorespunz˘atoareuneiac¸tiuniconcrete¸sijustificareaalegeriiacestei
opera¸tii.
De¸sirezolv˘arileproblemelorsimpleparu¸soare,profesorultrebuies˘aaduc˘aˆın
aten¸tiacopiilortoategenuriledeproblemecareserezolv˘aprintr-osingur˘aopera¸tie
aritmetic˘a.Acestetipurisunturm˘atoarele:

• Probleme simple bazate pe adunare potfi:

– deaflareasumeiadoitermeni;
– deaflareaunuinum˘armaimarecuunnum˘ardeunit˘a¸tidecˆatunnum˘ar
dat;
– problemedegenul”cuatˆatmaimult”.

• Problemesimplebazatepesc˘aderepotfi:

– de aflare arestului;

128
 – deaflareaunuinum˘arcares˘aaib˘acuunnum˘ardeunit˘a¸timaipu¸tine
decˆatunnum˘ardat;
– deaflareaunuitermencˆandsecunoscsuma¸siuntermenalsumei;
– problemedegenul”cuatˆatmaipu¸tin”.
• Probleme simple bazate peˆınmul¸tire sunt:

– derepetaredeunnum˘ardeoriaunuinum˘ardat;
– de aflare aprodusului;
– deaflareaunuinum˘arcares˘afiedeunnum˘ardeorimaimaredecˆat
unnum˘ardat.
• Problemesimplebazatepeˆımp˘ar¸tirepotfi:
– deˆımp˘ar¸tireaunuinum˘ardatˆınp˘ar¸tiegale;
– deˆımp˘ar¸tireprincuprindereaunuinum˘arprinaltul;
– deaflareaunuinum˘ardeunnum˘ardeorimaimicdecˆatunnum˘ar dat;
– deaflareauneip˘ar¸tidintr-unˆıntreg;
– deaflarearaportuluiadou˘anumere.
ˆInetapadefamiliarizareaelevilorcurezolvareaproblemelorsimple,seformeaz˘a
algoritmidetraduceredinlimbaj-problem˘aˆınlimbaj-opera¸tii,algoritmicareper-
mitelevilors˘arealizezecoresponden¸teutileˆıntrecuvintesauexpresiiˆıntˆalnite
ˆınenun¸turileproblemelor¸siopera¸tiilematematice.Uneori,ˆınlipsauneiatente
analizeaenun¸tuluiproblemei,aceast˘atraducereautomatizat˘aconducelaeroride
rezolvareprinaplicareamecanic˘aaunuimodelderezolvare.Dificultateaspore¸ste
dac˘aˆınenun¸tseafl˘amaimulteverbesauexpresiiopera¸tionale.
Procedeeprincareseurm˘are¸steformareacapacit˘a¸tilordeadominavarietatea
larg˘aaproblemelorsunt:
• rezolvareaunuinum˘armaredeprobleme;
• analizatemeinic˘aˆınrezolvareafiec˘areiprobleme;

• abordareauneimarivariet˘a¸tideenun¸turi;

• prezentareaunorproblemecudateincompletepecareeleviis˘alecompleteze
¸siapois˘alerezolve;

• prezentareadateloruneiproblemepentrucaresecereformulareaˆıntreb˘arii
¸siinvers;

129
 • completarea unui text cu valori numericereale;

• rezolvareaunorproblemeˆıncareopera¸tianuaparedelaprimavedere;

• compunereadeproblemedup˘aanumitedate,dup˘aschemedate,folosind
inversarea datelor sau altedate;

• compunereadeproblemeˆınmodliber,f˘ar˘arestric¸tii.

Acesteprocedeevorfiintroduse¸sifolositeˆınmodgradat,pem˘asur˘aceelevii
cap˘at˘aexperien¸t˘aˆınactivitateaderezolvare¸sicompuneredeprobleme.

7.3 Rezolvarea problemelorcompuse

Trecereadelarezolvareaproblemelorsimplelarezolvareaproblemelorcompuse
constituieunmomentdesaltcalitativ.Pentruarealizatrecereadelaproblemele
simplelacelecompuseexist˘adou˘aposibilit˘a¸ti:

• regizareauneiac¸tiunicares˘acuprind˘adou˘afazedistincte,formulareaprob-
lemeiastfelˆıncˆats˘acuprind˘aceledou˘afazealeac¸tiunii¸siapoirezolvarea
aceleiprobleme;

• rezolvareasuccesiv˘aadou˘aproblemesimpleastfelˆıncˆatrezultatulprimei
problemes˘aconstituieunelementalceleideadoua.

Rezolvareaoric˘areiproblemetreceprinmaimulteetape.ˆInfiecaredintreaceste
etape,dateleproblemeiaparˆıncombina¸tiinoi,reorganizarealorladiferiteniveluri
ducˆandc˘atresolu¸tie.Procesulimplic˘aatˆatanalizacˆat¸sisinteza,elevulsepar˘a¸si
reconstituie,desprinde¸siconstruie¸stera¸tionamentul.Diferiteleelementeluateˆın
considerareˆı¸sidezv˘aluiemereunoiaspecte(analiza)ˆınfunc¸tiedecombina¸tiileˆın
care sunt plasate(sinteza).
Principalele evenimente implicate ˆın rezolvarea problemelor sunt:

1. Prezentareaproblemei, caresepoaterealizaprinformulareverbal˘asaupe
alt˘acale.

2. Definireaproblemei estef˘acut˘adec˘atreelev,caredistingecaracteristicile
esen¸tialealesitua¸tiilordinproblem˘a.

3. Formulareaipotezeloresterealizat˘adec˘atreelev,caredistingeposibilec˘ai
cepotfiaplicatecamodalitatederezolvare.

4. Verificareaipotezelorpˆan˘acˆandseg˘ase¸steunacareducelasolu¸tiac˘autat˘a.

130
 Procesulderezolvareauneiproblemepresupunededucerea¸siformulareaunor
ipoteze¸siverificarealor.Formulareaacestoripotezepresupuneatˆatunfondde
cuno¸stin¸tepecareelevulleaplic˘aˆınrezolvareaproblemelor,cˆat¸siogam˘avariat˘a
dedeprinderi¸siabilit˘a¸tiintelectualenecesareˆınprocesulrezolv˘ariiproblemelor.
Diferiteleipoteze(variantederezolvare)nuaparlaˆıntˆamplare.Eleiauna¸stere
pebazaasocia¸tiilor,pebazacuno¸stin¸telorasimilateanterior.Cucˆatexperien¸ta
rezolutiv˘aestemaibogat˘a,cuatˆatsuntmaimari¸sanselecaipotezelecaresenasc
ˆınmintearezolvitoruluis˘aˆılconduc˘amairepedelaorezolvare.
Etapeleacestuiprocescomplextrebuieˆınsu¸sitedec˘atreelevicaoricealtpro-
cedeudeactivitateintelectual˘a.

7.3.1 Etapelerezolv˘ariiproblemelorcompuse
Cunoa¸stereaenun¸tuluiproblemei
Cunoa¸stereaenun¸tuluiproblemeidec˘atreeleviserealizeaz˘aprinactulcitiriitex-
tuluidec˘atreprofesor,apoidec˘atreelevi.Citireatextuluiuneiproblemeeste
diferit˘adecitireaunuitextliterar.Princitireauneiproblemeseurm˘are¸ste:
• re¸tinereadatelor;
• stabilirearela¸tiilordintredate;
• fixareanecunoscutelor.
Accentultrebuiepuspedelimitareaipotezeideconcluzie,aceeacesecunoa¸ste de
ceea ce trebuie aflat.

ˆIn¸telegereaenun¸tuluiproblemei¸siscriereadatelorproblemei
ˆIn¸telegereaenun¸tuluiproblemei¸siscriereadatelorproblemeiconstituieoetap˘a
important˘aˆındesf˘a¸surareaprocesuluiderezolvareauneiprobleme.Princitirea
textului,eleviiprimescdoarunminimdeinforma¸tii.
ˆInaceast˘aetap˘aseurm˘are¸ste:

• orientareaˆıncon¸tinut, pentrudescoperireastructurii,delimitˆand¸sifixˆand
sistemuldedate,condi¸tii¸sicerin¸te;
• explicareaunorcuvintesauexpresiidinenun¸t;

• schematizareaproblemei¸siscriereapescurt aproblemei,re¸tinˆandesen¸tialul,
inclusiv anumite cuvinte-cheie;

• scriereaenun¸tuluiˆınlimbajmatematic,folosinddiferitenota¸tii¸sire¸tinˆand
dateleˆımpreun˘acusemneleopera¸tiilormatematice;

130
 • realizareauneireprezent˘arigrafice.

Pentruscriereadatelorproblemei,nuserecomand˘aformalismulexcesiv,utilizat
pentrusimplificareascrierii.Oschematizarepreaexagerat˘aducelaunˆın¸teles
elipticalproblemei,lacreareaunormecanismecarenusuntbeneficedezvolt˘arii
uneigˆandirilogice.

Analiza problemei
Analizaproblemei¸siexaminareasaujudecareapecalesintetic˘asauanalitic˘aare
locpebazaproceselorgˆandirii,cuscopulelimin˘ariiinforma¸tiilorf˘ar˘asemnifica¸tie
matematic˘aaleenun¸tuluiproblemei.Aceastaestefazaˆıncareseconstruie¸ste
ra¸tionamentulprincareserezolv˘aproblema,adic˘adrumuldeleg˘atur˘adintredatele
problemei¸sinecunoscut˘a.Prinexerci¸tiiledeanaliz˘aadatelor,asemnifica¸tieilor,
arela¸tiilordintreele¸siacelordintredate¸sinecunoscute,sedep˘a¸sescsitua¸tiile
concretealeproblemei¸siseproducesaltullanivelulabstract.
Transpunˆandproblemaˆıntr-undesen,ˆıntr-oimaginesauschem˘a,scriinddatele
curela¸tiiledintreele,etc., seeviden¸tiaz˘aesen¸tamatematic˘aaproblemei,adic˘a
reprezentareamatematic˘aacon¸tinutuluiei.
Analizaproblemeisepoatefacepecalesintetic˘asauanalitic˘a.Celedou˘a
metodenuconstituiemetodederezolvare, cimodalit˘a¸tideanaliz˘aadatelor¸si
rela¸tiilordinproblem˘a.
Examinareaproblemeiprinmetodasintetic˘apresupuneunra¸tionamentinduc-
tiv:prinˆıntreb˘arielevulestedirijats˘aformezeperechidevalorinumericepebaza
rela¸tiilordate,formˆandcˆateoproblem˘asimpl˘a.Rezolvareasuccesiv˘aaacestora
poateconducelarezolvareaproblemei.ˆInaplicareaacesteimetodetrebuieavutˆın
vederes˘aseformulezenumaiaceleproblemesimplecareconvergspreˆıntrebarea
final˘a.Aceastapentruc˘aˆıncadrulunorproblemecompusesepotformula¸siprob-
lemesimplecarenuconvergsprerezultatulfinal¸sicareabataten¸tia¸sigˆandirea
elevilordelarezolvareajust˘a.Deaceeaestenecesarcaˆınformulareafiec˘areiprob-
lemesimples˘asepun˘aˆıntrebareadac˘aestenecesars˘aseafleacellucru.
Examinareaproblemeiprinmetodaanalitic˘asolicit˘adinparteaelevuluiun
efortdegˆandiremaimare,deoareceeltrebuies˘acuprind˘aˆıntregulproblemei¸si
nufragmentedinenun¸t. Aexaminaoproblem˘aprinmetodaanalitic˘aˆınseamn˘a a
porni de la ˆıntrebarea problemei, a stabili datele, ˆın general necunoscute, cu
ajutorulc˘arorasepoateformulaproblemasimpl˘aac˘areiˆıntrebares˘acoincid˘acu
ˆıntrebareaproblemeidate,apoiastabilialtedatecuajutorulc˘aroras˘aseformuleze
alteproblemesimplealec˘arorrezultates˘aconstituieelementeleproblemeisimple
precedente¸sia¸samaidepartepˆan˘aseajungelaprimaproblem˘asimpl˘acarese
poateformulapebazadatelorproblemeicompuserespective,datecetrebuies˘a
fieambelecunoscute.Porninddelaaceast˘aproblem˘asimpl˘a,searat˘aˆınmod

131
succesivtoateproblemelesimplecarepotfiformulate, fiecareutilizˆanddatele
celeiprecedente,pˆan˘aseajungelaproblemasimpl˘aalc˘areirezultatesteˆınsu¸si
rezultatulproblemeidate.Acesttipdeanaliz˘aestedominantdeductiv˘a.
Metodasintetic˘aestemaiu¸soar˘a,maiaccesibil˘aelevilordatorit˘afaptuluic˘a
nunecesit˘aunprocesdegˆandiredemareprofunzime.Deaceeaesteˆıntrebuin¸tat˘a
cuprec˘aderemaialesˆınprimeletreiclase.ˆIntrebuin¸tareaacesteimetodepoate
ducelagre¸seli,prinformulareaunorproblemesimplecarenusuntnecesare, tocmai
datorit˘afaptuluic˘aprocesuldegˆandirenuesteorientatˆınmodclarspreˆıntrebarea
final˘a,pentruc˘anuporne¸stedelaaceast˘aˆıntrebare.
Metodaanalitic˘aformuleaz˘aproblemelesimpleˆınfunc¸tiedeˆıntrebareafinal˘a,
deciapeleaz˘anumailaaceleproblemesimplececonvergspreˆıntrebareafinal˘a
¸sicareconcur˘alastabilirear˘aspunsuluicorespunz˘atoracesteiˆıntreb˘ari.Estemai
greapentruc˘apresupuneunprocesdegˆandirecontinuu¸sideprofunzime,fapt
pentrucareexist˘atendin¸tadeafiocolit˘a.Darˆıntrebuin¸tareaacesteimetodecon-
tribuieˆıntr-omaimarem˘asur˘aladezvoltareagˆandiriilogice¸sinumaicunoa¸sterea
¸siˆıntrebuin¸tareaeicreeaz˘aposibilitatearezolv˘ariidec˘atreeleviaproblemelor
ˆınmodindependent.Estenecesarcapem˘asur˘aceeleviidobˆandescpriceperea
deaexaminaproblemeleprinmetodasintetic˘a,s˘asetreac˘atreptatlautilizarea
metodeianalitice,maialeslaclaseleaIII-a¸siaIV-a.
Procesulanaliticnupoatefiizolat decelsintetic,ˆıntrucˆatceledou˘ametode
formeaz˘aounitateˆıncadrulproceselordegˆandire,astfelc˘anupoatefivorba
deutilizareacuexclusivitateauneiasaualteiadinacestemetode.ˆInanaliza
uneiproblemeintervinambelemetodecalaturiseparatealeprocesuluiunitarde
gˆandire,darˆınanumitemomente,unadintreeleestedominant˘a.Astfel,descom-
punereauneiproblemecompuseˆınproblemelesimpledincareesteformat˘a,este
prinesen¸t˘aunprocesdeanaliz˘a,iarformulareaplanuluiderezolvare,custabilirea
succesiuniiproblemelorsimple,esteunprocesdesintez˘a.Cualtecuvinte,exist˘ao
strˆans˘ainterdependen¸t˘aˆıntreproceseledeanaliz˘a¸sisintez˘a,elecondi¸tionˆand
u-se reciproc¸sirealizˆandu-seˆıntr-ounitateinseparabil˘a.

ˆIntocmirea¸sirealizareaplanuluiderezolvare

Concluziilecarerezult˘adinexaminareauneiproblemeseconcretizeaz˘aˆınplanulde
rezolvare.Acestaarat˘aetapelesuccesivealeprocesuluidegˆandirecareaavutloc
ˆınexaminareaproblemei,fiecarepunctalplanuluireprezentˆandˆıntrebareauneia
dintreproblemelesimpleˆıncares-adescompusproblemadat˘a.
Planulderezolvarepoatefiformulatprinpropozi¸tiiinterogativesauprin
propozi¸tiiafirmative.Formulareaplanuluiderezolvareprinpropozi¸tiiafirmative
constituieoetap˘asuperioar˘aˆındezvoltareagˆandiriielevilor¸siaform˘ariipriceper-
ilor¸sideprinderilorderezolvareaproblemelor.
Ocaracteristic˘aimportant˘aadesf˘a¸sur˘ariiprocesuluideexaminareauneiprob-

132
leme¸sidestabilireaplanuluiderezolvareoconstituiefaptulc˘aˆıntotacesttimp
selucreaz˘anumaicum˘arimi¸sicantit˘a¸ti,decicˆatmaipu¸tincunumere,f˘ar˘as˘ase
efectuezeniciunfeldecalcule.Deaceeaacesteproceseaparcaprocesedegˆandire,
destabilirearaporturilorcantitativedintrem˘arimi¸sinuauaspectulunorrela¸tii
decalcul.Opera¸tiilepecarelereclam˘arezolvareaproblemelorsimpleprev˘azuteˆın
planulderezolvareurmeaz˘as˘asefac˘adup˘aceacestplanafostcompletformulat
¸siapoirepetatdec˘atreelevi.
Realizareaplanuluipretindestabilireaopera¸tiiloraritmetice,scriereascrierea
¸siefectuareacalculelor.Prinformulareaplanuluiderezolvare¸sie¸salonareape
puncteaproblemeidate, aceastasedescompuneˆıntotatˆateaproblemesimple,
careurmeaz˘as˘afierezolvateˆınordineastabilit˘a.Pentrurezolvareauneiprobleme
simpleestenecesars˘asestabileasc˘a,pebazaunuinouprocesdegˆandire,opera¸tia
corespunz˘atoare,s˘asescrieaceast˘aopera¸tie¸siapois˘aseefectuezemintalsauˆın
scris.
Deaceeaurmeaz˘as˘asetratezeseparatfiecarepunctalplanuluiderezolvare,
ar˘atˆandu-seˆınprimulrˆandprocesuldegˆandirecarest˘alabazastabiliriiopera¸tiei
corespunz˘atoare,saucarejustific˘aaceast˘aopera¸tie,dup˘acares˘asescrieopera¸tia
ˆınparteastˆang˘aatablei,termeniiopera¸tieiscriindu-secunumereconcrete¸siˆın
ordineaindicat˘adeprocesuldegˆandire.ˆIncazulcˆandcalculeleseefectueaz˘aˆın
scris,acesteasescriuˆınparteadreapt˘aatablei,dup˘aregulilestabilitelacalcululˆın
scris,termeniiopera¸tieiscriindu-sef˘ar˘adenumireaunit˘a¸tilorpecarelereprezint˘a.
Deasemenea, pentruefectuareacalcululuiˆınscrisseaplic˘a, dac˘aestenecesar,
propriet˘a¸tilegeneralealeopera¸tiiloraritmetice.

Activit˘a¸tisuplimentaredup˘arezolvareaproblemei
Activit˘a¸tilesuplimentaredup˘arezolvareaproblemeisecentreaz˘apeexprimarea
principiuluigeneralderezolvare,ˆınvedereaintegr˘ariiproblemeiˆıntipulsaucate-
goria din care faceparte.
Aceast˘aetap˘aconst˘aˆınverificareasolu¸tieiproblemei,ˆıng˘asirea¸siaaltor
metodederezolvare¸sidealegerejustificat˘aaceleimaibune. Acumsereal-
izeaz˘aautocontrolulasuprafeluluiˆıncares-aˆınsu¸sitenun¸tulproblemei,asupra
ra¸tionamentuluirealizat¸siademersuluiderezolvareparcurs.
Oaten¸tiedeosebit˘atrebuieacordat˘aproblemelorcareadmitmaimultepro-
cedeederezolvare.Formareapriceperilordeag˘asinoiprocedeederezolvare
cultiv˘amobilitateagˆandirii,creativitatea¸sisim¸tulestetic,prinelegan¸ta,simpli-
tatea,organizareaeconomic˘aarezolv˘arii.Seeduc˘adeasemeneaaten¸tia,spiritul
deinvestiga¸tie¸siperspicacitatea.
Pebazaplanului,seconstruiescexpresiilematematicecareˆınglobeaz˘adatele¸si
condi¸tiiledinproblem˘asubformaunuiexerci¸tiucudou˘asaumaimulteopera¸tii.
Acestexerci¸tiuleag˘aˆıntr-osingur˘aexpresiearitmetic˘atoateopera¸tiilecarecore-

133
spundjudec˘a¸tilorformulate.Rezolvareaacestuiexerci¸tiuconstituie¸siomodalitate de
verificare a corectitudinii rezultatului.
Expresianumeric˘acetranscrierezolvareasubformaunuiexerci¸tiuserefer˘a
lacazulconcret¸sinureprezint˘aunalgoritmderezolvarepentruocategoriede
probleme.Dac˘alascrierearezolv˘ariiprintr-unexerci¸tiuseˆınlocuiescdatelecu
litere,seob¸tinformuleliteralecaresurprindalgoritmulderezolvareaproblemei
¸sicarepotfifolositeˆıncompunereasaurezolvareaaltorprobleme.
Privirearetrospectiv˘aasuprarezolv˘ariiconstituieoetap˘acumulteimplica¸tii
formative pentru elevi:

• severific˘adac˘arezultatulob¸tinutˆındepline¸stetoatecondi¸tiiledinenun¸t,
oferindastfelˆınc˘aooportunitatepentruˆın¸telegereadrumuluiparcursˆın
rezolvare;

• seofer˘aposibilitateadeauniˆıntr-unˆıntregideiledinplan,deoarececon¸tinutul
problemei a fost fragmentat ˆın activitatea derezolvare;

• sedescoper˘aasem˘an˘ari¸sideosebiriˆıntreschemaderezolvareaproblemei
date¸sischemelealtorprobleme,acesteopera¸tiiconstituindprimeleexerci¸tii
deformareaalgoritmilorderecunoa¸stere,atˆatdenecesariˆınalegereaalgo-
ritmului delucru;

• secaut˘aalteprocedeederezovare,secompunproblemeasem˘an˘atoaresau
diferite.

Oproblem˘aestecuatˆatmaidificil˘acucˆatdifer˘amaimultdeproblemele
rezolvateanterior,decicucˆatsitua¸tianou˘acereorestructuraremaiprofund˘aa
experien¸teianterioare.Datfiindfaptulc˘aposibilit˘a¸tile¸scolaruluimicdefolosire
acuno¸stin¸telor¸sideraportarearela¸tiilorvechilacelenoisuntˆınc˘ainsuficient
dezvoltate,ac¸tiunileprincipalealeprofesoruluitrebuies˘aurm˘areasc˘aˆın¸telegerea
dec˘atreeleviaspecificuluirezolv˘ariiprinalegereaunuiprocedeusimplupentru
problemelecare,de¸sipardiferite,auˆınesen¸t˘aaceea¸sistructur˘a.

7.3.2 Activitatea de compunere deprobleme

Activitateadecompunereaproblemelorofer˘aterenulcelmaifertilpentruculti-
varea¸sieducareacreativit˘a¸tii¸siainventivit˘a¸tii.Creativitateagˆandiriisepoate
cultivapebazaunordeprindericorectformate,stabilizate¸sieficienttransferate.
Trecereadelarezolvareaproblemelor,undedeprinderile¸siabilit˘a¸tileserefer˘a
ˆınspeciallaanalizadatelor,acondi¸tiei,lacapacitateadeaˆın¸telegeˆıntrebarea¸sia
orientaˆıntreagadesf˘a¸surareara¸tionamentuluiˆındirec¸tiadescopeririiuneimetode
de rezolvare, se face ˆın mod gradat, prin:

134
 • complicareauneiproblemeprinintroducereadenoidatesauprinmodificarea
ˆıntreb˘arii;

• rezolvarea problemei prin mai multeprocedee:

– scrierearezolv˘ariiproblemeiˆıntr-osingur˘aexpresie;
– alegereaceleimaielegantec˘aiderezolvare;
– determinareaschemeigeneralederezolvare¸siˆıncadrareaproblemeiˆın
categoriarespectiv˘a.

Compunereadeproblemeesteunadintremodalit˘a¸tileprincipaledeadezvolta
gˆandireaindependent˘a¸sioriginal˘aaelevilor,apasiuniipentrumatematic˘a.
Sepotcompune¸sicreaproblemeˆınurm˘atoareleforme,respectˆandu-sesucce-
siuneagradat˘a:

• compunereadeproblemedup˘aimagini;

• compunereadeproblemedup˘amodeluluneiproblemerezolvateanterior;

• compunereadeproblemecuindicareaopera¸tiilormatematicecetrebuieefec- tuate;
• compunereadeproblemedup˘aunplanstabilit;

• compunereadeproblemecumaimulteˆıntreb˘ariposibile;

• compunereadeproblemecuˆıntrebaredat˘a;

• compunereadeproblemecuˆıntrebareprobabilistic˘a;

• compunerea de probleme cu ˆınceput dat, cu sprijin delimbaj;

• compunereadeproblemecum˘arimidate,cuvalorinumericedate;

• compunereadeproblemedup˘aunexerci¸tiusimplusaucompus;

• compunereadeproblemedup˘aunmodelsimbolic;

• compunereadeproblemecumodificareacon¸tinutului¸siadatelor;

• compunereadeprobleme,crearealiber˘adeprobleme,eventualrebusistice sau
deperspicacitate.

135
 ˆInactivitateadecompunereaproblemelor,trebuies˘ase¸tin˘aseamadeposi-
bilt˘a¸tileelevilor,prinsarcinigradate,trecˆandu-setreptatdelacompunerealiber˘a
laceaˆıngr˘adit˘adeanumitecondi¸tiidinceˆıncemairestrictive.Serecomand˘aca
atˆatˆıncompunereadeproblemecˆat¸siˆınrezolvareaacestoras˘aseutilizezejocul
didactic.
Profesorularesarcinas˘aconduc˘aaceast˘aactivitateprinindica¸tiiclare,prin
exemplesugestivefolositecamodele,princerin¸tera¸tionale,s˘acanalizezegˆandirea
¸siimagina¸tiacopiilorspreasocia¸tiidinceˆıncemaipu¸tinˆıntˆampl˘atoare.Estenece
-
sarcaprofesoruls˘aaib˘apermanentˆınaten¸tieˆımbun˘at˘a¸tireacontinu˘aaexprim
˘arii corecteacopiilor,oral˘a¸siˆınscris,atˆatdinpunctdevederematematiccˆat¸sigra-
matical;ˆımbog˘a¸tireavocabularului;cre¸stereacontinu˘aavolumuluidecuno¸stin¸t
e, decorelarealor¸si,maiales,detransfer¸sifolosireaacestoraˆınpractic˘a;nuan¸tarea
exprim˘ariioraleacopiilorˆınexpunereaproblemelorpropuse,pentruascoateˆın
eviden¸t˘aatˆatdatele,cˆatmaialesrela¸tiiledintreele¸siˆıntrebareaproblemei.
CompunereadeproblemeˆınclaseleI-IVpoateconstituiopremis˘areal˘a¸si
eficient˘apentruoviitoaremunc˘adecercetare,pentruactivitateaulterioar˘ade
crea¸tie,inova¸tie,inven¸tie¸siomodalitatesigur˘adesporirearoluluiformatival
ˆınv˘a¸t˘amˆantuluimatematicdinciclulprimar.

7.4 Metode de rezolvare a problemelor de

arit- metic˘a
7.4.1 Metodafigurativ˘a
Metodafigurativ˘asaugrafic˘aesteometod˘aderezolvareaproblemelordearit-
metic˘aceutilizeaz˘areprezentareagrafic˘aam˘arimilornecunoscute¸simarcareape
desenarela¸tiilordintrem˘arimi.Figurareprezint˘aoschematizareaenun¸tului¸sia
rela¸tiilormatematicedate.
Problemelecareserezolv˘aprinmetodafigurativ˘asepotclasificaˆındou˘acat-
egorii:

• cudatesaum˘arimidiscrete,carepotfinum˘aratecˆateuna¸sipuseˆıncoresponden¸t˘
a dup˘aanumitecriterii.Acestem˘arimisevorfiguraprinsimboluri;

• cudatesaum˘arimicontinue,cazˆıncaresefigureaz˘aprinsegmente.
ˆInaplicareaacesteimetodesepoatefaceapellaoricecategoriedeelemente
graficesaucombina¸tiialeacestoracucondi¸tiacaeles˘afieadecvatenaturiidatelor
problemei¸sispecificuluilor.
Avantajelepecareleprezint˘ametodafigurativ˘aositueaz˘apeprimullocˆın
ceeaceprive¸steutilitateaei.Astfel:
136
 • arecaractergeneral,aplicˆandu-selaoricecategoriideproblemeˆıncarese
preteaz˘afigurarea¸sipediferitetrepteale¸scolarit˘a¸tii;

• arecaracterintuitiv,ˆın¸telegerearela¸tiilordintredateleproblemeif˘acˆandu-se
pebazaimaginilorvizuale,uneoriintervenindac¸tiuneadirect˘a,mi¸scarea¸si
transpunerea acesteia pe plan mintal;

• prindimensiunileelementelorfigurative¸siprinpropor¸tiiledintreelesecreeaz˘a
variatemodalit˘a¸tidestabilirearela¸tiilorcantitativedintrediferitelevalori
alem˘arimilor,sesugereaz˘aacesterela¸tii,sepunˆıneviden¸t˘a.

Figurareaschematic˘a
Exemplu:
ˆIntr-ocurtesuntg˘aini¸sipurcei.ˆIntotalsunt40decapete¸si100depicioare.
Cˆateg˘aini¸sicˆa¸tipurceisunt?

Sefigureaz˘acele40deanimaleprinovale:
,,,,,, ,,
\J\J\J. . . \J

Sepuncˆate2picioarefiec˘aruianimal:

137
 ,,,,,,
,,

\ J\ J\
/\ /\ \ J
J. . . /\
/\

Seobserv˘ac˘aˆınacestmods-auconsumat80picioare.Cele100-80=20
picioaresemaiadaug˘acˆate2astfel:
,\/,,\/,,\
/, ,,

\ J\ J\ \ J
/\ /\ /\
J. . .
/\

ˆInacestmodseob¸tin20:2=10animalecu4picioare,adic˘a10purcei.Restul de40-
10=30suntg˘aini.

138
Utilizarealiterelor¸siagrupurilordelitere
Exemplu:
Un¸t˘aranarede5orimaimulteg˘ainidecˆatra¸te.Vinde5g˘aini¸sicump˘ar˘a3
ra¸te;atuncinum˘arulg˘ainilordevinede3orimaimaredecˆatalra¸telor.Cˆateg˘aini
¸sicˆatera¸teaavut?

Senoteaz˘ag˘ainilecuG,iarra¸telecuR.Sefigureaz˘asitua¸tiaini¸tial˘aprin
grupuridecˆate1ra¸t˘acu5g˘ainiˆınjur:
 G G G G G G
G R G G R G ... G R G
G G G

Peacela¸sidesenseopereaz˘amodific˘arile:vinde5g˘aini,deci5g˘ainisetaie,
cump˘ar˘a3ra¸te,deciseadaug˘a3ra¸te:
/G /G
R G G G G
/G
G R G ... G R G R R R
/G G G
/G

Acumsuntde3orimaimulteg˘ainidecˆatra¸te,deciˆınjurulfiec˘areira¸tetrebuie
s˘afiecˆate3g˘aini.Seobserv˘ac˘aavem4ra¸tef˘ar˘ag˘aini,careaunevoiede4x3=
12g˘aini,caresevorluattotcˆate2delagrupelede1ra¸t˘acu5g˘aini.ˆInseamn˘a
c˘asunt12:2=6astfeldegrupe,adic˘aaufostini¸tial6+1=7ra¸te¸si5x7=
35g˘aini.
Verificare:dac˘asevˆand5g˘ainir˘amˆan35-5=30g˘aini;dac˘asecump˘ar˘a3
ra¸tesunt7+3=10ra¸te,decide3orimaimulteg˘ainidecˆatra¸te.

Aflareaadou˘anumerecˆandsecunoscsuma¸sidiferen¸ta
Exemplu:
Obarc˘acumotormergeˆınsensulcursuluiapeicuovitez˘ade14km/h,iar
ˆımpotrivacursuluiapeicuovitez˘ade12km/h.Careestevitezab˘arciiˆınap˘a
st˘at˘atoare¸sicareestevitezacursuluiapei?

Cˆandbarcasedeplaseaz˘aˆınsensulcursuluiapei,vitezasaestesumadintre
vitezadezvoltat˘ademotor¸sivitezaapei.Cˆanddeplasareasefaceˆımpotrivacur-
suluiapei,vitezab˘arciiestediferen¸tadintrevitezadezvoltat˘ademotor¸siviteza
apei.Deci,ˆınaceast˘aproblem˘asecunoscsuma¸sidiferen¸tacelordou˘avitezecare
trebuieaflate.Sereprezint˘aprinsegmente:
 vb D
}S
va

Exist˘adou˘ametodepentruaflareanumerelor:egalareˆınraportcuvaloarea
maimic˘a¸siegalareˆınraportcuvaloareamaimare.
Dac˘adinsum˘asescadediferen¸ta,r˘amˆandou˘asegmenteegalecunum˘arulmai
mic:14-12=2km/h,decivitezaapeiestede2:2=1km/h,iarab˘arcii:14-
1 = 13 km/h.
Dac˘alasum˘aseadun˘adiferen¸ta,seob¸tindou˘asegmenteegalecucelmare:
14+12=26km/h,decivitezab˘arciieste:26:2=13km/h,iaraapei
14 - 13 = 1 km/h.

ˆIngeneral,dac˘asenoteaz˘anumerelecua¸sib:
a+b=S,a-b=D.Numereleseafl˘aastfel:
a = (S + D) / 2; b = (S - D) / 2.

Aflareaadou˘anumerecˆandsecunoscsuma¸siraportul
Exemplu:
ˆIntr-olad˘aseg˘asescportocale¸sil˘amˆai,ˆıntotal410buc˘a¸ti.Dup˘aces-
auvˆandut
26portocale¸si14l˘amˆai,aur˘amasˆınlad˘ade4orimaimulteportocaledecˆatl˘amˆai
. Cˆateportocale¸sicˆatel˘amˆaiaufostlaˆınceputˆınlad˘a?

Sefigureaz˘acuajutorulsegmentelornum˘aruldeportocalede4orimaimare
decˆatnum˘aruldel˘amˆai¸siˆınplus,celevˆandute,astfelˆıncˆatsumalorestede410
buc˘a¸ti:
 P
..2. 6.
L .1.. ... } 410
4..

Dac˘adinsum˘asescadfructelevˆandute:410-(26+14)=370buc˘a¸ti,acestea
reprezint˘a5p˘ar¸tiegale,deci1parteare370:5=74.Acumsunt74l˘amˆai,dar
aufost:74+14=88l˘amˆai¸si410-88=322portocale.

ˆIngeneral,fiea¸sibnumereleac˘arorsum˘aeste:a+b=S¸sialc˘arorraport:
a m
b
= . nAcestraportˆınseamn˘ac˘aaaremp˘ar¸ti,iarbarenp˘ar¸ti.Sumalorare
m+np˘ar¸ti.1parteseafl˘aastfel:p=S:(m+n),iarnumerele:a=p·m,b=p·n.

Aflareaadou˘anumerecˆandsecunoscdiferen¸ta¸siraportul
Exemplu:
 Tat˘alare44ani,iarfiul20ani.Cucˆa¸tianiˆınurm˘atat˘alafostde5orimai
ˆınvˆarst˘adecˆatfiul?Pestecˆa¸tianifiulvaaveajum˘atatedinvˆarstatat˘alui?

Laproblemeleˆıncareaparvˆarste,trebuiesubliniatc˘aceeacer˘amˆaneconstant
ˆıntimpestediferen¸tadevˆarst˘a. Aceast˘adiferen¸t˘aeste:44-20=24ani.Se
reprezint˘asitua¸tiadinmomentulcˆandtat˘alafostde5orimaiˆınvˆarst˘adecˆatfiul:
T D
F

Diferen¸tadevˆarst˘areprezint˘a4p˘ar¸tiegale,deci1parteare:24:4=6ani.
Atuncifiulavea6ani,deciˆınurm˘acu20-6=14ani.
Pentruadouacerin¸t˘aaproblemei,sefigureaz˘asitua¸tiacˆandfiulvaavea
jum˘atatedinvˆarstatat˘alui:
T D
F

Dedataaceastadiferen¸tareprezint˘a1parte,decifiulvaaveaatunci24ani,
adic˘apeste24-20=4ani.

ˆIngeneral,fiea¸sibnumereleac˘arordiferen¸t˘aeste:a−b=D¸sialc˘arorraport:
a m
b
= . nAcestraportˆınseamn˘ac˘aaaremp˘ar¸ti,iarbarenp˘ar¸ti.Diferen¸talor
arem−np˘ar¸ti.1parteseafl˘aastfel:p=D:(m−n), iarnumerele:a=p·m, b = p · n.

7.4.2 Metodaaduceriilaacela¸sitermendecompara¸tie
Problemeletipicecareserezolv˘aprinaceast˘ametod˘acon¸tindou˘asaumaimulte
m˘arimi¸sitotatˆatearela¸tiiˆıntreele.Metodaconst˘aˆınatransformaprinˆınmul¸tir
e
sauˆımp˘ar¸tirerela¸tiile,astfelˆıncˆatunadintrem˘arimis˘aaib˘aaceea¸sivaloareˆı
n ambelerela¸tii.ˆInacestmoment,diferen¸taprovinenumaidelacealalt˘am˘arime,
r˘amˆanˆandunsingurtermendecompara¸tie.
A¸sezareadatelorˆıntr-oastfeldeproblem˘asefacecurespectarearela¸tiilorˆıntre
m˘arimi,astfelˆıncˆatcompara¸tiadintrevalorileaceleia¸sim˘arimis˘afiepus˘aˆın
eviden¸t˘aˆınmoddirect,a¸sezˆandvaloriledeacela¸sifelunelesubaltele.

Exemplu:
12grinzidebrad¸si13grinzidestejarcˆant˘arescˆımpreun˘a1010kg. 15grinzi
debrad¸si21grinzidestejarcˆant˘arescˆımpreun˘a1500kg.Cˆatcˆant˘are¸steogrind˘
a de brad? Dar una destejar?

140
 Datelesea¸seaz˘aastfel:
12grinzibrad .......... 13grinzistejar .......... 1010kg
15grinzibrad .......... 21grinzistejar .......... 1500kg
Analizˆandnumerelecareintervinˆınproblem˘a,seobserv˘ac˘aestemaiu¸sors˘a
seegalezenum˘arulgrinzilordebrad.ˆInmul¸tindprimarela¸tiecu5¸siadouacu4,
ˆınfiecarecaznum˘arulgrinzilordebradseob¸tine60:
12grinzibrad .......... 13grinzistejar .......... 1010kg | ·5
15grinzibrad .......... 21grinzistejar .......... 1500kg | ·4
60grinzibrad .......... 65grinzistejar .......... 5050kg
60grinzibrad .......... 84grinzistejar .......... 6000kg
19grinzistejar .......... 950kg
Num˘arulgrinzilordebradfiindacela¸si,diferen¸tademas˘aprovinedeladiferen¸ta
denum˘aragrinzilordestejar.Deci19grinzidestejarcˆant˘aresc950kg.Ogrind˘a
destejarcˆant˘are¸ste950:19=50kg.
Seˆınlocuie¸steˆınprimarela¸tie:12grinzidebrad¸si13grinzidestejarcareau
13 · 50=650kg,auˆımpreun˘a1010kg,deundecele12grinzidebradcˆant˘aresc 1010-
650=360kg.deciogrind˘adebradcˆant˘are¸ste360:12=30kg.

7.4.3 Metoda falseiipoteze

Metodafalseiipoteze(aipotezelorsauapresupunerii)sepoateaplicaoric˘arei
problemealec˘areidatesuntm˘arimipropor¸tionale.
Aceast˘ametod˘aseaplic˘aunorproblemeˆıncareapardou˘am˘arimi¸sisepre-
supunec˘atoateobiectelesuntdeacela¸sifel.Seconstat˘aodiferen¸t˘afa¸t˘adedate,
dincarerezult˘ac˘aexist˘aelemente¸sidincealalt˘acategorie,aflˆandu-
senum˘arullor.

Exemplu:
ˆIntr-ocurtesuntg˘aini¸sipurcei.ˆIntotalsunt40decapete¸si100depicioare.
Cˆateg˘aini¸sicˆa¸tipurceisunt?

Aceast˘aproblem˘as-arezolvatprinmetodafigurativ˘a,darsepoaterezolva¸si
prinmetodafalseiipoteze.Sepresupunec˘atoateanimalelesuntdeunfel:deex-
emplu,g˘aini.Atunciaravea402=80picioare.Darelenuau80picioare,ci100.
·
Deaicirezult˘ac˘asunt¸sipucei.Diferen¸taeste:100-80=20picioare.Diferen¸ta
dintrenum˘aruldepicioarealeunuipurcel¸sig˘ain˘aeste4-2=2picioare.Deci
diferen¸taob¸tinut˘aestedela20:2=10purcei.Num˘aruldeg˘ainieste40-10= 30g˘aini.

Metodafalseiipotezesepoateaplica¸siˆınaltecazuri,nunumaicˆandevorba
dedou˘am˘arimi.

141
 Exemple:
1)Unbiclisturc˘aopant˘acu6km/h¸sicoboar˘aaceea¸sipant˘acu20km/h.
S¸tiindc˘adrumulurcat¸sicoborˆatadurat3h15min,s˘aseaflelungimeapantei.

Seobserv˘ac˘am˘arimilecareintervinˆınproblem˘asuntpropor¸tionale.
Sefaceopresupunereasupralungimiidrumului:60km.Pebazaacesteipre-
supunerisecalculeaz˘atimpulnecesarpentruurcare:60:6=10h,respectivpentru
coborˆare:60:20=3h.decitimpultotalarfifost10+3=13h.
Dartimpultotalnuafostde13h,cide3h15min.3h15minˆınseamn˘a
3 4h.Secalculeaz˘acoeficientuldecorec¸tie,adic˘adecˆateoris-aob¸tinuttimpulmai
1

maredecˆatcelreal:
1 13 4

142
 13:3 = 13:
4 = 13 · =4
4 13
Presupunereaf˘acut˘aafostde4orimaimaredecˆatlungimeareal˘a.Deci lungimea
pantei este de 60 : 4 = 15 km.

2) Se¸stiec˘a54mstamb˘a¸si21mm˘atasecost˘aˆıntotal1404lei.Cˆatcost˘a
metruldinfiecarematerialdac˘am˘ataseaestede3orimaiscump˘adecˆatstamba?

Presupunereasefaceastfelˆıncˆatcalculeles˘afiecˆatmaiu¸sordef˘acut.ˆIn
cazulproblemeiprecedentes-aalesunmultiplualnumerelor6¸si20pentruc˘a
distan¸tatrebuiaˆımp˘ar¸tit˘alavitez˘a.ˆInacestcazsevaalegeunnum˘arcˆatmai
mic,deoarecetrebuief˘acuteˆınmul¸tiripentruaflareapre¸tuluitotal.Sepresupune
c˘a1mdestamb˘acost˘a1leu,atunci1mm˘atasecost˘a3lei.54mstamb˘a¸si21
mm˘atasevorcosta54+63=117lei.Darmaterialelenucost˘anumai117lei,ci
1404lei,de1404:117=12orimaimult.ˆInseamn˘ac˘a¸sipresupunereaafostde
12orimaimic˘a,deci1mstamb˘acost˘a12lei,iar1mm˘atasecost˘a36lei.

3) Dac˘apefiecarebanc˘adintr-unparcs-ara¸sezalaunspectacolˆınaerliber
cˆate5persoane,atunci10persoanenuaravealoc.Dac˘as-ara¸sezacˆate6persoane
pefiecarebanc˘a,arr˘amˆane3b˘ancilibere.Cˆateb˘ancisuntˆınparc¸sicˆatepersoan
e sunt laspectacol?

Astfel de probleme se pot rezolva tot prin metoda falsei ipoteze, cu ajutorul
unuitabelcarecuprinde:num˘aruldeb˘anci(caresepresupune),num˘aruldeper-
soanecalculatcoformprimeicondi¸tii,num˘aruldepersoanecalculatconformcelei
deadoua¸sidiferen¸taacestora. Secre¸stesausescadenum˘arulpresupusdeb˘anci
¸siseobserv˘aceseˆıntˆampl˘acudiferen¸ta:dac˘ascadesaucre¸ste¸sicucˆat.Deaici
setrageconcluziacareestenum˘arulrealdeb˘anci:

143
B˘anc Persoane 1 Persoane 2 Diferen¸t
i a
20 110 102 8
21 115 108 7
28 150 150 0
S-apresupusc˘asunt20b˘anci.Dac˘asea¸seaz˘acˆate5persoanepeobanc˘a¸si
10persoaner˘amˆanˆınpicioare,num˘aruldepersoaneeste110. Dac˘ape17b˘anci
staucˆate6persoane,atuncinum˘aruldepersoaneeste102,deciodiferen¸t˘ade8.
Sepresupunec˘anum˘aruldeb˘ancieste21.Secalculeaz˘apersoaneleˆınfiecarecaz
¸siseconstat˘aodiferen¸t˘ade7.
Seobserv˘ac˘alaocre¸sterecuounitateanum˘aruluideb˘anci,diferen¸tascade
cuounitate.Acumdiferen¸taeste7.Decinum˘aruldeb˘ancieste21+7=28
b˘anci.Secalculeaz˘anum˘aruldepersoane¸siseob¸tine150ˆınfiecarecaz.Acesta
ester˘aspunsulcorect.

7.4.4 Metoda mersuluiinvers

Arezolvaunexerci¸tiusauoproblem˘aprinmetodamersuluiinversˆınseamn˘aa
refacecalculeleˆınsensinverscelorindicatedetext,pˆan˘aseajungelaelementul
debaz˘apecares-aconstruitexerci¸tiulsauproblema.
ˆIn¸telegereametodeisebazeaz˘apeexerci¸tiiledeaflareaunuinum˘arconsiderat
necunoscut,darasuprac˘aruias-auefectuatanumiteopera¸tiialc˘arorrezultateste dat.

Exemplu:
M-amgˆanditlaunnum˘ar.ˆIlˆınmul¸tesccu8¸siscaddinrezultat5.Amob¸tinut
43.Lacenum˘arm-amgˆandit?

Dac˘asenoteaz˘acuxnum˘arulc˘autat,enun¸tulsetranscriematematicastfel:
x85=43.Ultimaopera¸tieesteosc˘adereˆıncarenecunoscutaesteladesc˘azut.
· −
Desc˘azutulseafl˘aprinadunare:x8=43+5,adic˘ax8=48.Acumnecunoscuta
· ·
esteunuldintrefactoriiˆınmul¸tirii,careseafl˘aprinˆımp˘ar¸tire:x=48:8,x=6.
Nunumaimersulrezolv˘ariiesteinvers,ci¸siopera¸tiilecaresefacpentrure-
zolvaresuntopera¸tiileinversecelordinproblem˘a.Verificareasefaceaplicˆand
asuprarezultatuluiob¸tinutopera¸tiileindicatedeproblem˘a.
Launeleproblemeesteindicats˘asecombinemetodamersuluiinverscumetoda
figurativ˘a.

Exemplu:
Unturistparcurgeuntraseuˆın4zile.ˆInprimaziparcurgecu20kmmaipu¸tin
decˆat1/3dindrum;adouazi1/4dinrest¸siˆınc˘a15km;atreiazicu30kmmai
multdecˆat1/2dinnoulrest,iarˆınultimaziultimii45km.Celungimearetraseul
¸sicˆa¸tikilometriaparcursˆınfiecarezi?

1 -
D 3
 -
ziua 1 20
1-
R1 4 15
-
ziua 2
1 -30
R2 2
-
ziua3

R3 45
ziua 4
Sereprezint˘atraseulprintr-unsegment.Acestaseˆımparteˆıntreip˘ar¸tiegale,
pentruc˘aˆınprimaziaparcurscu20kmmaipu¸tindecˆat1/3dindrum.Dup˘a
ziua1,r˘amˆanerestulR1 , caresefigureaz˘amaijos.Acestaseˆımparteˆın4p˘ar¸ti
egale,pentruc˘adouaziaparcurscu15kmmaimultdecˆat1/4dinR1 .Restulcare
r˘amˆanedup˘aziuaadouaseiadeoparte¸sisenoteaz˘acuR2 .Acestrestseˆımparte
ˆındou˘ap˘ar¸tiegale,atreiaziaparcurscu30kmmaimultdecˆat1/2dinR2 .Ceea
cer˘amˆane,R3 ,45kmesteceeaceaparcursˆınapatrazi.Mergˆandˆınapoi,45+
30=75kmreprezint˘a1/2dinR2 .deciR2are2·75=150km.Mergˆandmaisus,
150+15=165kmreprezint˘a3/4dinR1 .DeciR1are165:34=220km.220-
·
20=200kmreprezint˘a2/3dinlungimeadrumului.Traseulare200:23=300 km.·
ˆInprimaziaparcursD-R1=300-220=80km.
A doua zi a parcurs R1- R2= 220 - 150 = 70 km.
AtreiaziaparcursR2-R3=150-45=105km.

7.4.5 Problemedeorganizarea¸siprelucrareadatelor
ˆInnouaprogram˘adematematic˘as-
auintrodusobiectivedereferin¸t˘a¸sicon¸tinuturi
carevizeaz˘aformareaunordeprinderideorganizareadatelorˆıntabele,diagrame
¸sigrafice.Acestecompeten¸tesuntnecesarepentruaapropia¸sipreg˘atielevulde
realitateapractic˘a,pentruadaaplicabilitatecuno¸stin¸telorpecare¸sile-aˆınsu¸sit,
pentrua-ldeprindes˘aˆın¸teleag˘a¸sis˘ainterpretezecorectdiverseleinforma¸tiicu
careseconfrunt˘a¸sicareaparsubformevariatedeprezentare.
Tabelele,diagramele¸sigraficelesuntutilizateˆıntoatedomeniiledeactivitate
sintetizˆand¸sisistematizˆandinforma¸tiile,clarificˆandu-
le¸sioferindtotodat˘aoimag-
ineu¸sordeinterpretatprinasocieri¸sicorel˘ariˆıntredate.Elevuldeprinss˘autilizeze
acesteformedeprezentarevaficapabils˘a-¸sirealizezepropriileschemedesistem-
atizareacuno¸stin¸telor.Redactˆandsolu¸tiileunorexerci¸tii¸siproblemesubform˘a
tabelar˘asauutilizˆanddiagramele¸sigraficele,eleviivorˆınv˘a¸tas˘aeconomiseasc˘a
timp¸sienergie,s˘aextrag˘aesen¸tialul,s˘aprezintecumaimult˘au¸surin¸t˘a¸siclar-
itatedemersulpercursˆınrezolvareaacestora, s˘asesizeze¸sis˘asubliniezerela¸tiile
existenteˆıntredate,s˘aleinterpreteze.
Urm˘arindevolu¸tiaobiectivelordereferin¸t˘acareserefer˘alaprelucrareade
datestatistice,seobserv˘ac˘alaˆınceputelevulˆınva¸t˘as˘aextrag˘ainforma¸tiidin
tabele¸siliste,s˘acolectezedateprinobserva¸tiipeoanumit˘atem˘a,catreptats˘a
reu¸seasc˘as˘aleclasificepebazaunorcriterii,s˘alereprezinteˆıntabele¸sidiagrame
¸sis˘ainterpretezeacestedateprincomparareanumerelorimplicate,pring˘asireade
asem˘an˘ari¸sideosebiri.
Eleviisevorfamiliarizacutablouriledecoresponden¸t˘a,ˆıncaretrebuies˘a
marchezecuunsimbolprestabilit,asocieriledeterminate.Prinacesteexerci¸tii
decompletaredetablouri,eleviifacasocieri¸sisefamiliarizeaz˘acumodulde
prezentareadatelorsubform˘adetabel,cumodalitateadeaextrageinforma¸tii
prezentatesubaceast˘aform˘a¸sicuposibilit˘a¸tiledealeinterpreta.
Semaipotintroduceexerci¸tiidecolectareadatelorcaurmareaunuiproces
deobservarederulatˆıntr-unintervaldetimp,deprelucrareaacestoraprinsortare
dup˘auncriteriusimplu¸sideorganizarealorˆınformevariatedeprezentare.
Laclaselemaimarisepotfolosiˆınsortareadatelordou˘acriterii,prelucrarea
realizˆandu-seprincomparare¸sinum˘arare.
Dateleastfelcolectate¸siordonatepotfireprezentate¸sisubformaunordia-
gramesimple,dediverseforme¸sipotfiutilizateˆıncompunereadeproblemeca
datesuport.

7.4.6 Problemedelogic˘a
Problemeledelogic˘anunecesit˘aefectuareaunuicalcul.Pentruag˘asisolu¸tia,este
suficientunra¸tionamentlogic.
Acesteproblemesuntdeobiceiatractive¸siamuzantepentruelevi,lestimuleaz˘a
interesul.Aceastaseexplic˘aprinfaptulc˘aˆınaceast˘acategoriesuntinclusemulte
tipurideexerci¸tii¸siproblemecenufacapellacuno¸stin¸tecucon¸tinutaritmetic.
Problemeledelogic˘avizeaz˘acultivarea¸siexersareacreativit˘a¸tiielevilor:ˆındr˘
az-
neal˘a,iste¸time,spiritnovator,flexibilitatea¸sioriginalitateagˆandirii,creareaunor
situa¸tiigeneratoaredemotiva¸tieintrinsec˘acefavorizeaz˘astimulareainteresului
pentrumatematic˘a,exersareagˆandiriidivergente,dezvoltareapl˘acerii¸sipriceperii
deara¸tionariguros.
Datorit˘aformeloratractiveˆıncaresuntprezentate(adresaredirect˘a,accesibil˘a
¸sinepreten¸tioas˘a),cˆat¸sifaptulc˘anuimplic˘a,ˆınmodobligatoriu,unbagajde
cuno¸stin¸te,problemeledelogic˘afacs˘acreasc˘agraduldeimplicareaelevilor¸si
interesul pentru rezolvarealor.
Exersareara¸tionamentelorlogicesefaceprinactivitateaderezolvaredeprob-
leme.ˆInrezolvareaproblemelorcuunasaumaimulteopera¸tii,elevulˆınva¸t˘a:

• s˘aordonezelogicdateleproblemei;

• s˘aanalizezeipotezeledate;

• s˘adeduc˘aconsecin¸teleposibilecedecurgdinacestea.

Experien¸taarat˘ac˘aelevulra¸tioneaz˘alogiclaoricevˆarst˘a,f˘ar˘acaacestaspe
ct s˘aimpliceantrenamenteˆındelungate.Problemeledelogic˘apotfipres˘aratepepar-
cursullec¸tiilor,ˆındiversemomente,ˆıncadrultuturordisciplinelordeˆınv˘a¸t˘amˆan
t, nunumaiˆınoreledematematic˘a.Eleconstituiedemulteoriunliantˆıntrediversele
discipline(avˆandunpronun¸tatcaracterinterdisciplinar),g˘asindu-¸siaplicabilitatea
imediat˘a¸sifiindˆınmajoritateacazurilorinspiratedinproblemeleˆıntˆalniteˆınvia¸t
a de zi cu zi.
Eleviisuntpu¸simereuˆınsitua¸tiadeaaflavaloareadeadev˘araunorafirma¸tii.
Prindiverseleactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tare,seurm˘are¸stecaeleviis˘aapreciezecorect
valoareadeadev˘araunorafirma¸tii,s˘averificevaliditateaunorafirma¸tiigenerale pe
cazuriparticulare.
Rela¸tiacauz˘a-efectesteunadintrecelemaidesˆıntˆalniteˆınsitua¸tiipractice¸si
deciunadintrecelemaifolositeˆınexersareara¸tionamentelorlogice.Prinacesttip
deexerci¸tiu-
problem˘aseurm˘are¸stecaeleviis˘aˆın¸teleag˘asensulimplica¸tieidac˘a-
atunciprinexemplesimple,inspiratedincotidian,s˘aexemplifice¸sis˘aexprime
rela¸tiicauzale.
Unalttipdesarcin˘aesteceaˆıncaresesolicit˘averificareavalidit˘a¸tiiunor
afirma¸tiidetipcauz˘a-efect.

7.4.7 Problemecareserezolv˘aprinˆıncerc˘ari
Uneleproblemenusepotrezolvadirect.ˆInacestcaz,unprocedeuarfiˆıncerc˘arile,
ˆıncerc˘aricaresepotcorectapascupas,pˆan˘aseob¸tinrezultatecareverific˘atoate
condi¸tiileproblemei.
Rezolvareaprinˆıncerc˘ariesteutil˘a¸siˆıncazulproblemelorcareadmitmaimulte
solu¸tii.Eleviisunttenta¸ticaatuncicˆandaug˘asitosolu¸tiepentruoproblem˘a,s˘a
considereproblemarezolvat˘a¸sis˘aignorefaptulc˘apots˘aexiste¸sialtevaloricare
s˘aconstituiesolu¸tiepentruproblemadat˘a.Folosindˆıncerc˘arisuccesive,eipot
constatac˘aseob¸tinmaimultesolu¸tiicorecte(careverific˘acondi¸tiileproblemei)
sauc˘aunmicam˘anuntajut˘alaeliminareaunorpresupusesolu¸tii¸siajut˘alag˘asirea
rezultatuluifinal.
 Activitateaderezolvaredeproblemeprinˆıncercare-
eroareurm˘are¸stes˘astˆarneasc˘a
curiozitateaelevilorpentruaflarearezultatelorunorexerci¸tii¸siprobleme(clasaa
II-a),s˘adetermineeleviis˘amanifesteini¸tiativ˘aˆınapropunemodalit˘a¸tidiversede
abordareauneiprobleme(clasaaIII-a)¸sis˘acautenoic˘aiderezolvareaacestora
(clasaaIV-a).Folosindacestprocedeuderezolvare,eleviipotdep˘a¸siuneleblocaje
ˆıng˘asireasolu¸tiilor.
Problemelecareserezolv˘aprinˆıncerc˘ariaparˆınprogram˘adoarlaclasaaIV-a.
Cutoateacestea,rezolvareaprinˆıncercare-eroareesteintrodus˘acaprocedeude
lucruˆınc˘adelaclasaI,prinactivit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tarecevizeaz˘ag˘asireavariantelor
dedescompunere¸sicompunereanumerelornaturalesaudeaflareanum˘aruluicare
lipse¸stedintr-oopera¸tie,prinˆıncerc˘ari.Acestetipurideexerci¸tiisedovedescafi
foarteutilepentruˆın¸telegerea¸sicon¸stientizarearela¸tiilordintrenumereleimplicate
ˆınopera¸tii.Astfeldeactivit˘a¸tideˆınv˘a¸taresepotorganiza¸silaclaseleII-
IV,l˘argind concentrulnumeric¸sisferaopera¸tiiloraritmetice.
LaclaseleIII-IV,exerci¸tiilededescompunereanumerelornaturaleutilizˆand
anumiteopera¸tiipotfiprezentate¸sisubformaunorproblemeinspiratedinreali-
tateacotidian˘asaudetipghicitoare,foarteiubitedecopii¸sicarelestimuleaz˘a¸si
dezvolt˘aaten¸tia¸sira¸tionamentullogic.

Exemplu:
Andrei:Amtreifra¸ti.Produsulvˆarstelorloreste36.Cevˆarst˘aaufra¸tiimei?
Dan:Nupotr˘aspundelaˆıntrebareata.Maispune-micevadesprevˆarstelelor.
Andrei:Sumavˆarstelorlorestecˆatnum˘aruldeetajealecl˘adiriidinfa¸tanoastr˘a.
Dan:Niciacumnu¸stiu.
Andrei:Celmicareochialba¸stri.
Dan:Acum¸stiu!
CumasocotitDanvˆarstelefra¸tilorluiAndrei?

Num˘arul36sepoatescriecaprodusde3numerenaturaleˆınmaimultemod-
uri.Dancalculeaz˘aˆınfiecarecazsumanumerelorcarereprezint˘avˆarstele,astfel: 36
= 1 · 1 · 36, =⇒ S =38;
36=1·2·18,=⇒S=21;
36=1·3·12,=⇒S=16;
36 =1·4·9,=⇒S=14;
36=1·6·6,=⇒S=13;
36 = 2 · 2 · 9, =⇒ S =13;
36=2·3·6,=⇒S=11;
36 = 3 · 3 · 4, =⇒ S =10;

ˆInnumaidou˘acazuriacestesumeiesacelea¸si,S=13,ˆıncelelaltecazurisunt
numeredistincte.Dan¸stiecˆateetajearecl˘adireadinfa¸t˘a.Dac˘anupoater˘aspunde
, ˆınseamn˘ac˘aesteunuldintreceledou˘acazuri.Informa¸tiasuplimentar˘ac˘acelmic
areochialba¸striestedeterminant˘apentrusolu¸tie:fra¸tiiluiAndreiau1an,6ani,
6ani.Cealalt˘asolu¸tiearfipresupusc˘asuntdoigemenimaimici,de2ani,deci
nuestesolu¸tiaproblemei.
Rezolvˆandacesttipdeproblem˘a, eleviicon¸stientizeaz˘afaptulc˘anutrebuie
s˘atratezecusuperficialitatenicioinforma¸tie,oricˆatdeinutil˘aarp˘arealaprima
vedere,eaputˆandu-sedovedicheiarezolv˘ariiproblemei.
Multeproblemepecareeleviinu¸stius˘alerezolveutilizˆandmetodestandard-
izatepotfiabordate¸sirezolvateˆınfinalprinˆıncerc˘ari,chiardac˘aprocedeulpoate
s˘asedovedeasc˘amaianevoios.LaclasaaIV-a,prinˆıncerc˘arisepotrezolva¸si
problemecarenecesit˘ametodafalseiipoteze.
Celmaiimportantlucruˆınprocesuldeformarelaeleviacapacit˘a¸tiiexplorativ-
investigative¸sirezolutiveestecasolu¸tiilemetodiceadoptates˘aˆıldeterminepe
elevs˘anuabandonezeoproblem˘adup˘aceacititdatele,motivˆandc˘anu¸sties˘a
orezolve,cis˘aˆınceap˘aporninddelaunadintrecondi¸tiiledate,ˆıncercˆands˘ale
ˆındeplineasc˘apecelelalte¸sieliminˆandrˆandperˆandsolu¸tiileeronate.Rezolvarea
problemelorprinˆıncerc˘ariesteastfelosolu¸tielaˆındemˆanafiec˘aruielev.
Problemelecareserezolv˘aprinˆıncerc˘arivizeaz˘aadaptareaelevilorlasitua¸tiile
problematice,ˆıiobi¸snuie¸stes˘a-¸sivalorifice¸sis˘a-
¸sireorganizezepropriilecuno¸stin¸te,
pentruaajungelanoistructuricognitive,ˆıiorienteaz˘aspredescoperireadenoi
procedeedeac¸tiune¸sideverificareasolu¸tiilorg˘asite.Prinfolosireafrecvent˘aa
acestuitipdeproblem˘a,seconstat˘aoperfec¸tionareaprocedurilordedescoperire
inductiv˘afolositedecopii:c˘autare,tatonare,selec¸tie.

7.4.8 Problemedeestim˘ari
ˆInvia¸tacotidian˘a,eleviisuntadeseapu¸siˆınsitua¸tiadeaestima.Situa¸tiilede
estim˘ariaparpestetot:lamagazin,la¸scoal˘a,lajoac˘a,acas˘a.ˆInaintedeaˆınv˘a¸ta
s˘acalculeze,copilulapreciaz˘am˘arimiledoarprinestimare,apropiindu-se,ˆınma-
joritatea cazurilor, derealitate.
S¸colarulmic,dup˘aceˆınva¸t˘as˘acalculeze,aretendin¸tas˘aseconcentrezepe
calcul,iaradesearezultatele(datorit˘agre¸selilordecalcul)suntaberante(caordin
dem˘arimeˆınraportcunumerele¸siopera¸tiiledate), darelnurealizeaz˘aacest
lucru(avˆandfoartemareˆıncredereˆıncalcul). Deaceea,eleviitrebuiestimula¸ti
s˘aestimezecon¸stient,s˘aaib˘aideelacerezultats˘asea¸stepte,f˘acˆandacestlucru
chiarˆınainteacalcululuipropriu-zis.Altfel,cutrecereatimpului,¸scolarulobi¸snuit
s˘asebazezedoarpecalculvadevenidependentdecalculator,f˘ar˘aasesizaerorile
dincauz˘ac˘anupoateestimaordinuldem˘arimealrezultatului.
Datorit˘arolului¸sifrecven¸teiestim˘arilorˆınvia¸tadezicuzi,acesteaaufostin-
troduseˆınnouaprogram˘adematematic˘a.Seg˘asescprecizatedistinct,lacon¸tinuturi,
doarlaclasaaIV-a, de¸siestim˘arilesuntintroduseˆınc˘adinclasaI,cˆandelevul
opereaz˘acumul¸timi.
Utilitateaestim˘arilorsedovede¸steˆınurm˘atoarelesitua¸tii:

• pentrucomparareanumerelor,prinestimareaordinuluidem˘arime,folosind
propriet˘a¸tilesistemuluizecimal;

• caprocedeudeverificare,¸tinˆandcontderela¸tiiledintrenumerelecareintervin
ˆınopera¸tie¸sideordinuldem˘arimealrezultatului;

• caprocedeu de calculrapid, prinrotunjireanumerelor¸siestimarearezultat- ului;

• ˆın justificarea unor algoritmi de calcul;

• ˆın rezolvarea unor situa¸tii ˆıncare calculul nu este posibil sau relevant.

Acesteestim˘arisepotrealizatreptat,peclase,astfel:

• La clasaI:

– jocurideestimareanum˘aruluideobiectedinmediulambiant;
– exerci¸tii-jocdecomparareadou˘adimensiuni,folosindestimarea.

• La clasa aII-a:

– exerci¸tii-jocdeestimareanum˘aruluideobiectedintr-omul¸timefixat˘a
din mediulambiant;
– exerci¸tiidecompararearezultatelorunoropera¸tii,f˘ar˘aaefectuacal-
culele;
– exerci¸tiideestimareaordinuluidem˘arimealrezultatuluiuneiopera¸tii,
¸tinˆandcontderela¸tiileˆıntrenumerelecareintervinˆınopera¸tie.

• LaclaseleaIII-a¸siaIV-a:

– exerci¸tiiderotunjireanumerelorprinad˘augaresauomisiunelasute
sauzeci;
– exerci¸tiideestimarearezultatuluiuneiopera¸tii;
– exerci¸tiideexprimarearezultatuluiuneiestim˘ariutilizˆanddiferitesin-
tagme;
– exerci¸tiideaproximareconvenabil˘a(prinlips˘asauadaos)anumerelor
maimicidecˆatunmilion;
 – exerci¸tiideutilizarearotunjirilorˆınestimarearezultatuluiuneiopera¸tii;
– exerci¸tiideutilizareaaxeinumerelorpentruaprecizadac˘aunnum˘ar
estemaiˆındep˘artatsaumaiapropiatdeunaltul;
– exerci¸tiideˆınlocuireacacululuimatematicriguroscucalcululestimativ;
– problemepracticedeestimarebazatepeexperien¸tacotidian˘a.

Estim˘arilesedovedescafifoarteimportanteˆınverificareaunorcalcule(pentru
numeremarimaiales)¸siˆınefectuareaunorcalculerapide,cˆandnuestenecesar˘a o
precizie foartemare.

7.4.9 Problemedeprobabilit˘a¸ti
ˆInnatur˘a¸siˆınvia¸t˘aaulocdiferiteˆıntˆampl˘arisauevenimente.Omulestepus
defoartemulteoriˆınsitua¸tiadeaaplicagraduldeprobabilitate,¸sanselecaun
eveniment,ositua¸tie,oˆıntˆamplares˘aseproduc˘a.
Oafirma¸tielegat˘adeoˆıntˆamplarepoateficotat˘adec˘atreunelevcafiind
sigur˘ac˘asevaproduce,ˆıntimpceunaltelevopoateapreciacafiindposibil˘a
sauchiarimposibil˘a.ˆInfunc¸tiededatelepecareace¸stialede¸tin,fiecaredintreei
poate avea dreptate.
Estefoarteimportantcaelevuldeazi,viitoruladult,s˘apoat˘ajudeca¸siinter-
pretacorectuneleevenimentedinvia¸tacotidian˘a,s˘apoat˘acalculaprobabilitatea
(¸sansa)caacesteas˘aseproduc˘a,s˘alepoat˘aordona¸siclasificapeoscal˘aa¸sanselor
derealizare(delasigurlaimposibil)saupeoscal˘aapreferin¸telor.
Pentruadezvoltaacesteabilit˘a¸ti,ˆınprogramadematematic˘adelaclaseleaIII-
a¸siaIV-aaufostintrodusetipurideactivit˘a¸tideˆınv˘a¸tarecepresupunclasific˘ari
probabilistice.Acesteaseconcretizeaz˘aˆınsarcini-problem˘apecareeleviilerezolv˘a
practic, cu ajutorul diverselormateriale.
Sarciniledelucrupotfidetipul:exerci¸tiideevaluarea¸sanselorcaositua¸ties˘a
seproduc˘a, descriereadesitua¸tiicereprezint˘aevenimenteimposibile,probabile,
siguresauexerci¸tiideordonareaevenimentelorpeoscal˘aa¸sanselorderealizare.

150
Capitolul8

Metodologiapred˘arii-
ˆınv˘a¸t˘arii
numerelorra¸tionale

8.1 Elementepreg˘atitoarepentruintroducerea
no¸tiuniidefrac¸tie
PrinintroducerealaclasaaIV-aastudiuluinumerelorra¸tionale,eleviiˆı¸sil˘argesc
considerabilorizontulmatematic,ˆı¸siˆımbog˘a¸tesccuno¸stin¸tele,ˆı¸siformeaz˘an
oipri- ceperi¸sideprinderidecalcul.
ˆInsu¸sireadec˘atreeleviano¸tiunilorprivitoarelafrac¸tii¸simaialesaprimelor
unit˘a¸tifrac¸tionaretrebuies˘aaib˘alabaz˘aunprocesintuitivcomplet, cares˘a
asiguretrecereadelaconcretlaabstract¸siformareaˆınmodcon¸stientano¸tiunilor
careintervinˆınstudiulfrac¸tiilor.
ˆInpredareaacesteitemesevafaceapellaexperien¸tadevia¸t˘aacopiilor¸sise
vavalorificaaspectulpreponderentintuitivalno¸tiunilor,concluziilefiindurmarea
unuinum˘arsuficientdeexperien¸tedeˆınv˘a¸tarepecarecopilulleparcurgedirijat,
cademersdeˆınv˘a¸tare.Generaliz˘arileseformuleaz˘aclar,caoconcluzieaac¸tiunii
deoperarecuobiectele.Programa¸scolar˘aprevedelaclasaaIV-astudiulacestei
temepentruformarealaeleviauneiimaginimaicuprinz˘atoaredesprenumereprin
familiarizareacuonou˘amul¸timedenumere,mul¸timeanumerelorra¸tionale.
ˆInc˘adinclasaaIII-a,eleviifaccuno¸stin¸t˘acuno¸tiuniledejum˘atate¸sisfert,dup˘a
ˆınv˘a¸tareaopera¸tieideˆımp˘ar¸tire,f˘ar˘aautilizascriereacafrac¸tie.Esteimporta
nt caelevuls˘apoat˘arela¸tionatermenuldejum˘atatecuac¸tiuneadefrac¸tionarea
ˆıntreguluiˆındou˘ap˘ar¸tiegale.
Familiarizarea cu no¸tiunea de frac¸tie se face pe baza unui material didactic
bogat,atˆatpentruelevi,cˆat¸sidemonstrativ,pentruprofesor.Demersulmetodic
vacon¸tineurm˘atoareleetape:
151
ˆInprimaetap˘asedemonstreaz˘apematerialulconcretˆımp˘ar¸tireaunuiobiect

152
ˆındou˘ap˘ar¸tiegale.Seinsist˘aasuprafaptuluic˘aˆınacestmods-auob¸tinutdou˘a
jum˘at˘a¸tialeobiectuluirespectiv.
Experien¸taanterioar˘asereiapentrufigurigeometricedecupate,careauax˘a
desimetrie¸sipotfiu¸sort˘aiateˆınjum˘atate.
ˆInetapaurm˘atoaresetrecelautilizareareprezent˘arilorprindesen,frac¸tionarea
figurilorgeometricedesenate¸sicolorareauneijum˘at˘a¸ti,saurecunoa¸stereajum˘at˘a
¸tii pe desen.
Oalt˘aetap˘aoconstituieˆımp˘ar¸tireaˆınjum˘atateaunuinum˘arpardeobiecte.
Sepotutilizabe¸ti¸soare,iarapoidesene.
Seaplic˘acelestudiateˆınrezolvareaunorproblemesimple.
ˆInurmaacestorexperien¸te, sevageneralizafaptulc˘apentruaob¸tinejum˘atatea
unuinum˘ar,seˆımparteacestnum˘arla2.
Pentruˆınsu¸sireano¸tiunilordesfertsaup˘atrimesevorparcurgeacelea¸sietape.
Elevulfaceleg˘aturaˆıntreac¸tiuneaefectuat˘a,semnifica¸tiaei¸siopera¸tiamatem-
atic˘arespectiv˘a. LaclasaaIII-anuseutilizeaz˘atermenuldefrac¸tiesauuni-
tatefrac¸tionar˘a,darseopereaz˘acusemnifica¸tiaacestortermeniprinrela¸tionarea
ac¸tiuniicuopera¸tiadefrac¸tionare¸sinum˘arulcarereprezint˘acˆatulˆımp˘ar¸tiriic
u
semnifica¸tiasa.

8.2 Predarea-
ˆınv˘a¸tareanumerelorra¸tionalelaclasa aIV-a
LaclasaaIV-a,studiulnumerelorra¸tionalevaˆıncepecureactualizareano¸tiunilor
dejum˘atate¸sisfert,introducˆandu-
se¸sino¸tiuneadeunitatefrac¸tionar˘a,cuscrierea subform˘adefrac¸tie.
Pentrupredarea-ˆınv˘a¸tareaunit˘a¸tiifrac¸tionaresevafolosiunbogat¸sisugestiv
materialdidactic,sevorutilizametode¸siprocedeedidacticedenatur˘as˘atrezeasc˘a
interesulelevilor,s˘a-ifac˘as˘alucrezecupl˘acere.Sevasubliniadefiecaredat˘ac˘a:
• ounitatefrac¸tionar˘aesteopartedinnum˘aruldep˘ar¸tiegaleˆıncares-a
ˆımp˘ar¸titˆıntregul;
• ounitatefrac¸tionar˘aesteegal˘acuoalt˘aunitatefrac¸tionar˘anumaidac˘a
num˘aruldep˘ar¸tiegaleˆıncares-aˆımp˘ar¸titˆıntregulesteacela¸si.
Sesubliniaz˘aapoifaptulc˘anum˘arulformatdinunasaumaimulteunit˘a¸ti
frac¸tionaresenume¸stefrac¸tie.
Etapeleprocesuluiintuitivprincaretrecestudiulfrac¸tiilorsunturm˘atoarele:
• Frac¸tionareaobiectelorconcrete,adic˘at˘aiereaˆınmodefectivaunorobiecte
ˆınjum˘at˘a¸ti,sferturi,optimi,etc.,atˆatdeprofesor, demonstrativ, cˆat¸side
c˘atreelevi,insistˆandu-secap˘ar¸tileob¸tinutes˘afieegale;
153
 • Frac¸tionareafigurilorgeometricedecupate,adic˘afrac¸tionareaprinˆındoirea
cercului,dreptunghiuluisaup˘atratuluiˆındou˘asaupatrup˘ar¸ti,eleviiavˆand
¸sieiacelea¸sifiguriladispozi¸tie;

• Frac¸tionareaprindesen,adic˘afrac¸tionareaimaginilorunorobiectesauafig-
urilorgeometricedesenate,frac¸tionareaunuicerc,dreptunghi,p˘atrat, seg-
ment,latabl˘a¸sipecaiete;

• Frac¸tionareanumerelorconcrete, pentruˆınceputaunuinum˘ardeobiecte,
apoianumerelorcarereprezint˘aanumiteunit˘a¸tidem˘asur˘a;

• Frac¸tionareanumerelorabstracte, aceast˘aopera¸tieefectuˆandu-sepebaza
regulilorstabilitelafrac¸tionareanumerelorconcrete,concluziileformulˆandu-
seastfelˆıncˆats˘aseasiguretrecereadelaconcretlaabstract¸si,ˆınacela¸si timp,
generalizarea procesuluirespectiv.
ˆInfiecareetap˘aestenecesars˘asestabileasc˘aconcluziacorespunz˘atoare,pentru
ascoateˆıneviden¸t˘a¸siaaccentuacaracterul¸stiin¸tificalno¸tiunilor.Dup˘afiecare
opera¸tieseanalizeaz˘aceleˆıntˆamplate¸sisegeneralizeaz˘a.
ˆInparalelcufrac¸tionareafigurilorgeometricedesenate,seintroduce¸siscrierea
frac¸tiilor.Seexplic˘a¸sidefine¸stesemnifica¸tiaelementelorcareaparˆınscriere:

• num˘aruldesubliniesenume¸tenumitor¸siarat˘anum˘aruldep˘ar¸tiegaleˆın
careafostˆımp˘ar¸titˆıntregul;

• liniacaresepar˘aceledou˘anumeresenume¸stelinie de frac¸tie¸siindic˘a
opera¸tiadepartajare,deˆımp˘ar¸tireaˆıntreguluiˆıntr-
unnum˘ardatdep˘ar¸ti egale;

• num˘aruldedeasupralinieidefrac¸tiesenume¸stenum˘ar˘ator¸siarat˘acˆate
p˘ar¸tiseiauˆınconsiderare.

Pentruˆınsu¸sireascrieriiacestornumeresefacnumeroaseexerci¸tiideasociere
ascrieriilaunanumitdesensauha¸surareasaucolorareap˘ar¸tiicorespunz˘atoare,
conformscrierii.
Activit˘a¸tiledeˆınv˘a¸tareauˆınvedereexersareaurm˘atoarelordeprinderi:

• ˆımp˘ar¸tireaunorˆıntregiˆıntr-unnum˘ardatdep˘ar¸tiegale;

• scrieresimbolic˘aaac¸tiunilorefectuatecafrac¸tiecucorelareasemnifica¸tiei
numitorului¸sianum˘ar˘atoruluicuac¸tiuneaefectuat˘a;

• ˆımp˘ar¸tireˆınnum˘ardatdep˘ar¸tiegale¸siscrierearezultatuluiac¸tiuniisub
form˘adefrac¸tie;

154
 • reconstituireaˆıntreguluidintr-unnum˘ardep˘ar¸tiegale;

• separareaunuinum˘arprecizatdep˘ar¸tiegaledintr-unˆıntreg;

• rela¸tionareaac¸tiuniicurezultatulei,prinscriereafrac¸tieicorespunz˘atoare.
ˆIndemersulmetodic,ˆınv˘a¸tareaestefavorizat˘aderespectareatraseuluide
laac¸tiunelasimbolizare:desenulreprezint˘aetapaiconic˘aaˆınv˘a¸t˘arii¸sisuccede
ac¸tiuniiconcrete,iardesenulesteasociatcuscriereasimbolic˘aafrac¸tiei,care
reprezint˘arezultatulac¸tiuniiefectuate.
Sarciniledeˆınv˘a¸tarevorfiorientatespreˆın¸telegereaintuitiv˘aano¸tiuniide
frac¸tieprinscriereafrac¸tieicarecorespundeuneiac¸tiunidepartajare,dar¸siprin
partajareacarecorespundeuneifrac¸tiidate.ˆInfiecaredintreceledou˘aac¸tiunise
cerereprezentareaprindesen¸siexprimareaac¸tiuniiˆınlimbajmatematic.
Esteimportantcaprofesoruls˘aformulezesarcinicares˘asoliciteelevilors˘a
operezecuˆıntregidiferi¸tipentruaeviden¸tiafaptulc˘aunitateafrac¸tionar˘asau
frac¸tiaauaceea¸sisemnifica¸tieindiferentdenaturaˆıntregilor.

8.3 Comparareafrac¸tiilor
Procesuldefamiliarizareaelevilorcucomparareanumerelorra¸tionalevizeaz˘adou˘a
obiective:
• comparareauneifrac¸tiicuˆıntregul;

• comparareaadou˘asaumaimultefrac¸tiiˆıntreele.

Pentrucomparareafrac¸tieicuˆıntregul,serevineasuprarecompuneriiˆıntregului
dinp˘ar¸tileˆıncareafostdescompus¸siseobserv˘ac˘aˆıntregulpoatefiexprimatprin
oricefrac¸tiecarearenum˘ar˘atorul¸sinumitorulegali.
Sedefine¸stefrac¸tiaechiunitar˘a,cafiindoricefrac¸tieegal˘acuunˆıntreg,adic˘a
acelefrac¸tiilacareseiauˆınconsideraretoatep˘ar¸tileˆıncareafostˆımp˘ar¸titˆıntreg
ul. Dac˘anum˘arulp˘ar¸tilorcareseiauˆınconsiderareestemaimicdecˆatnum˘arul
p˘ar¸tilorˆıncareafostˆımp˘ar¸titˆıntregul,seob¸tineofrac¸tiesubunitar˘a, careare
num˘ar˘atorulmaimicdecˆatnumitorul.
Uncazcevamaidificilpentrueleviˆılreprezint˘afrac¸tiilesupraunitare,celecu
num˘ar˘atorulmaimaredecˆatnumitorul,deoarecepentrureprezentareaacestora
estenevoiededoisaumaimul¸tiˆıntregicaresefrac¸tioneaz˘a.
Comparˆandfrac¸tiilecuˆıntregul,sepottrageurm˘atoareleconcluzii:

• oricefrac¸tiesubunitar˘aestemaimic˘adecˆatunˆıntreg;

• oricefrac¸tiesupraunitar˘aestemaimaredecˆatunˆıntreg;

155
 • oricefrac¸tieechiunitar˘aesteegal˘acuunˆıntreg;
• oricefrac¸tiesubunitar˘aestemaimic˘adecˆatoricefrac¸tiesupraunitar˘a.
Egalitateafrac¸tiilorseintuie¸steˆınurmasec¸tion˘ariiobiectelorsaupedesen
¸sisedefine¸steastfel:dou˘asaumaimultefrac¸tiisuntegaledac˘aelereprezint˘a
aceea¸sipartedintr-unˆıntreg.Prinactivit˘a¸tipractice¸sicuajutorulreprezent˘arilor
figurativesedescoper˘afrac¸tiiegalescriseˆınmoddiferit:1/2=2/4=4/8,etc.
Pentrucomparareaadou˘afrac¸tiiˆıntreele, seconsider˘acazurile:frac¸tiileau
numitoriiegali,respectivfrac¸tiileaunum˘ar˘atoriiegali.
Primulcaz,cˆandnumitoriisuntegaliestemaisimplu,c˘acieleviiobserv˘ac˘a
dac˘adinp˘ar¸tidem˘arimeegal˘aseiauˆınconsideraremaimultep˘ar¸ti,atuncise
ob¸tineofrac¸tiemaimare.Pentrucaeleviis˘adescoperereguladecomparare,se
poateparcurgeurm˘atorultraseumetodic:
• eleviireprezint˘aprintr-undesendou˘afrac¸tiicuacela¸sinumitor,ˆımp˘ar¸tind
dou˘afigurigeometricedeaceea¸siform˘a¸sim˘arimeˆınacela¸sinum˘ardep˘ar¸
ti egale;
• eleviicompar˘aceledou˘afrac¸tii,observˆandc˘atrebuiecompara¸tidoarnum˘ar˘atorii;
• eleviideducregula-dintredou˘afrac¸tiicunumitoriiegali,estemaimarecea
carearenum˘ar˘atorulmaimare;
• eleviiaplic˘aregulaˆınexerci¸tiidetipul:compar˘afrac¸tiiledou˘acˆatedou˘a,
ordoneaz˘aun¸sirdefrac¸tiicresc˘atorsaudescresc˘ator.
Comparareafrac¸tiilorcunum˘ar˘atoriiegalipresupuneoprim˘aetap˘aˆıncare
seconstat˘ac˘adac˘aˆıntregulafostˆımp˘ar¸titˆınmaimultep˘ar¸tiegale,oparteeste
maimic˘adecˆatdac˘as-
aˆımp˘ar¸titˆınmaipu¸tine.Sedemonstreaz˘aprinfigurareacu
ajutoruldesenului.Dac˘aseiauˆınconsideraretotatˆateap˘ar¸ti,num˘ar˘atoriegali,se
ob¸tineofrac¸tiemaimareˆıncazulˆıncarenumitorulestemaimic.Traseulmetodic
esteasem˘an˘atorcucelcareseparcurgepentrucomparareafrac¸tiilorcuacela¸si
numitor.
Altecazuridecompararenusestudiaz˘aˆınclasaaIV-a. Frac¸tiilecarenuse
ˆıncadreaz˘aˆınunuldintrecazurileprezentatesepottotu¸sicomparaprinreprezentare
pedesen,cucondi¸tiacadiferen¸tadem˘arimes˘afievizibil˘a¸siu¸sordesesizat.

8.4 Adunarea¸sisc˘adereafrac¸tiilorcuacela¸sinu
- mitor
Dificult˘a¸tiledeˆınsu¸sireaopera¸tiilorcufrac¸tiisuntdep˘a¸sitedac˘aseapeleaz˘ala
ˆınv˘a¸tareintuitiv˘a,prinac¸tiune¸sisefolose¸stematerialconcret.Eleviivorˆın¸teleg
156
e

157
cuu¸surin¸t˘aalgoritmuldeoperare¸sivorobservaasem˘an˘ariledintreadunareasau
sc˘adereafrac¸tiilor¸sioperareacunumerenaturale.Reguliledeoperaresuntacelea¸si:
seadun˘asausescadunit˘a¸tifrac¸tionaredeacela¸sitip.
Accentulsepunepeac¸tiune,figurareaprindesenfiindsugestiv˘a,observare¸si
analiz˘a,scriereasimbolic˘aavˆandroluldeatranscriematematicac¸tiuneadeapune
launlocunanumitnum˘ardep˘ar¸tialeunuiˆıntreg,ˆıncazuladun˘arii,saudea
eviden¸tianum˘aruldep˘ar¸tir˘amasedup˘aces-aluatocantitatedinacestea.
Sevasubliniafaptulc˘arezultatulseob¸tineadunˆandsausc˘azˆandnum˘ar˘atorii,
iarnumitorulesteacela¸si.Propriet˘a¸tileopera¸tiilorvorrezultaprinobservare¸si
analiz˘a,f˘acˆandu-seanalogiacuopera¸tiilecunumerenaturale.
Esteindicats˘aseˆınceap˘acuadunareaadou˘asaumaimultefrac¸tiicuacela¸si
numitoralc˘areirezultats˘aaib˘anum˘ar˘atorulmaimicdecˆatnumitorul,adic˘as˘a
seob¸tin˘aofrac¸tiesubunitar˘a.Abia dup˘aunanumitnum˘ardeexerci¸tii¸sidup˘a
ˆınsu¸sireacorect˘a¸sideplin˘aaalgoritmuluideadunareaacestornumere,sevor
face¸siadun˘arialec˘arorrezultates˘afiefrac¸tiiechiunitaresausupraunitare.Un
cazspecialˆılconstituieadunareauneifrac¸tiicuunˆıntreg.
Lafelˆınceeaceprive¸steopera¸tiadesc˘adere, esteindicats˘aselucrezemai
ˆıntˆaicufrac¸tiisubunitare,iarapoicufrac¸tiisupraunitare.Sepoteviden¸tiaca¸si
cazurispeciale:sc˘adereauneifrac¸tiidinˆıntreg¸sisc˘adereafrac¸tiiloregale.
Sevasubliniapermanentc˘anum˘ar˘atorulsumei(diferen¸tei)adou˘anumere
ra¸tionalereprezentateprinfrac¸tiicuacela¸sinumitorseob¸tineadunˆand(sc˘azˆand
) num˘ar˘atoriifrac¸tiilor,iarcanumitorsescrienumitorullorcomun.
Atˆatadunareacˆat¸sisc˘adereafrac¸tiilorcuacela¸sinumitorsepotintroduce¸si
prinutilizareaunorproblemeac¸tiunesimple¸sisemnificative, dinvia¸tacotidian˘a a
elevilor.

8.5 Aflareauneifrac¸tiidintr-unˆıntreg
Algoritmuldecalculaluneifrac¸tiidintr-unˆıntregparcurgedou˘aetapedistincte:

• calcululuneisingureunit˘a¸tifrac¸tionaredintr-unˆıntreg;

• calcululuneifrac¸tiioarecaredintr-unˆıntreg, aflareamaimultorp˘ar¸tilafel de
mari dintr-un ˆıntreg.

Specificacestuiprocedeudecalculestefaptulc˘aprimaetap˘aestepreponderent
intuitiv˘a,procedeuldecalculfiindurmareauneiactivit˘a¸tipractice,pecˆandˆın
etapaadouaseapeleaz˘alaoperare.Pentruaflareauneifrac¸tiidintr-unˆıntreg,se
facdou˘aopera¸tii:

• ˆımp˘ar¸tireanum˘aruluilanumitor,pentruaflareauneisingureunit˘a¸tifrac¸tionare;

158
 • ˆınmul¸tirearezultatuluicunum˘ar˘atorul,pentruaaflaparteadinnum˘arreprezen-
tat˘adefrac¸tiarespectiv˘a.

Exersareaacestuialgoritmdecalculsefaceprinrezolvareadeprobleme.Dup˘a
ceelevii¸si-auˆınsu¸sitprocedeul,sepoatetrecelascriereaˆıntr-osingur˘aexpresie,
sco¸tˆandastfelˆıneviden¸t˘acaracterulunitaralacestordou˘aopera¸tii.
Laaceast˘atem˘asepotvalorificacuno¸stin¸teleelevilordobˆanditeprinstudierea
m˘arimilor¸siunit˘a¸tilordem˘asur˘a.

159
Capitolul9

Aspecte metodice privind

predarea-ˆınv˘a¸taream˘arimilor,
m˘asur˘ariiacestora¸siunit˘a¸tilor
de m˘asur˘a

9.1 Procesuldeformareareprezent˘arilordespre
m˘arimi¸sim˘asur˘aˆınclaseleprimare
Formareaconceptelorfundamentaleesteprioritar˘aˆınstudiulmatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆa
ntul primar.ˆInsu¸sireaconceptelorst˘alabazaclasific˘arilorra¸tionale¸siaˆın¸telegerii
tr˘as˘aturilorcomunecaredetermin˘auneleclasific˘ari.ˆInfunc¸tiedenaturalor,con-
ceptelepotfideurm˘atoareletipuri[12]:

• conjunctiv:celecareaupropriet˘a¸tilegate, u¸sordedistinsuneledealtele,
u¸sordepredat¸siˆınv˘a¸tat;

• disjunctiv:celecareaupropriet˘a¸tiparticularepentrucaresuntgreudesta-
bilitechivalen¸tearbitrare¸sisereg˘asescsubform˘aderegulicareseaplic˘aˆın
situa¸tiiasem˘an˘atoare¸sistimuliechivalen¸ti;

• rela¸tional:celecareauatributecaredescriurela¸tiispecifice(distan¸ta,direc¸tia,
timpul,masa).Acesteconceptesuntdificildeˆınv˘a¸tat¸siseformeaz˘aˆıntr-un
intervaldetimpmaimaredecˆatcelelaltedou˘acategorii.

Atributeleesen¸tialecaredefinescunconceptˆınprocesulˆınv˘a¸t˘ariisunt[12]:

• semnifica¸tia¸stiin¸tific˘a¸sipsihologic˘a;

160
 • structura,format˘adinpropriet˘a¸ti¸siatribute,regulipentruunireaatributelor
¸simodeledeierarhizareacomponentelor;

• transferabilitatea,ˆın¸teleas˘acaproprietatedeaplicareˆınsitua¸tiivariate,diferit
e deceleˆıncares-aprodusˆınv˘a¸tarea,manifestatprincapacitateadere-
cunoa¸stereaelementelorasem˘an˘atoare¸sidestabilirearela¸tiilordecoor-
donare, subordonare sau supraordonare a diferitelor elemente structurale ale
conceptului.
ˆInˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar,procesuldeˆınv˘a¸tareaconceptelorlegatedem˘asur˘a
valorific˘aacesteatributeˆınpracticaeduca¸tional˘adinurm˘atoareleperspective:
• anivelurilor¸siopera¸tiilorparcuseˆınprocesuldeformare;

• aobiectivelorcarestaulabazaac¸tiunilordeformareaconceptelordelungime,
mas˘a,volum,timp¸sivaloare;
• acondi¸tiilorspecificecareinfluen¸teaz˘aprocesulform˘ariiacestorconcepte;
• a strategiilordidactice.
Nivelurilelacareseproducecontactulcopiluluicuformematerializatealeunui
concept(lungime,mas˘a,volum,timp,valoare)sedescriu¸sisecaracterizeaz˘aastfel:
• Nivelulconcretˆınlesne¸sterecunoa¸stereadec˘atrecopiiaconceptuluireflectat ˆın
variate forme de materializare.
• Nivelulidentit˘a¸tiisemanifest˘aprincapacitateaelevuluidearealizadiscrim-
inarea unor atribute semnificative ale conceptului.
• Nivelulclasificatoralˆınsu¸siriiconceptuluiestedeterminatdecalitateaopera¸tiilor
deordonare,ierarhizare¸siclasificare,pringeneralizareaunorpropriet˘a¸ti.
• Nivelulformalsedobˆande¸steatuncicˆandaulocprocesededefinireˆınter-
meniiatributelorsemnificative,cuaprofund˘ari,evalu˘ari,aplica¸tii¸sitrans-
ferurirelevante.Capacitateadeadiscrimina¸sigeneralizacaracterizeaz˘adin
perspectiv˘aoperatorieacestnivel,pentruc˘aprindiscriminaresuntidenti-
ficateelementele¸sicaracteristiciledefinitoriialeconceptului,manifestate¸si
recunoscuteˆınsitua¸tiicomplexe.
Realizareaobiectivelorˆınv˘a¸t˘ariinecesit˘alanivelulproiect˘ariididacticecreare
a premiselor¸siacondi¸tiilorpentrufamiliarizareacopiilorcuformerelevantedeman-
ifestareaconceptului¸sicuatributelesaledefinitorii,pentruamic¸soraprogresiv
reprezent˘arileeronatecarepots˘aapar˘a.
Condi¸tiileˆıncareseproduceprocesuldeasimilarecon¸stient˘aaconceptuluide
m˘arime¸sim˘asur˘a,suntlegatede:

161
 • calitateasarcinilordelucruestedat˘adem˘asuraˆıncareacesteasolicit˘aiden-
tificare,recunoa¸stere,comparare,m˘asurareˆınsitua¸tiideˆınv˘a¸taremotivant
e;

• identificareacontextelordeˆınv˘a¸tarefavorabile;

• precizareamodalit˘a¸tilordevalidareacorectitudiniiˆınv˘a¸t˘ariiconceptului;

• adecvareatehnologieiinstruiriilanaturarestric¸tiilorimpusedevˆarsta¸si
experien¸tacopiilor.

Rela¸tiadintreniveluri,obiective¸sicondi¸tiipresupuneidentificareauneistrate-
giideabordareaˆınv˘a¸t˘ariiˆıncarefiecaredintreceidoiparteneriprofesor-elev
ac¸tioneaz˘acoroboratpentrurealizareascopuluieduca¸tional.
Astfel,profesorulselecteaz˘amaterialdidacticrelevantpentrurezolvareade
sarcinideˆınv˘a¸tarecaresolicit˘arecunoa¸stere¸siidentificare.Elevulparticip˘a,ac¸tion
ˆand
individuallarealizareasarcinilor¸sifacediferen¸tieri¸siclasific˘arialeunorpropriet˘a¸ti
observateprinac¸tiuneacuobiecte.Profesoruldirijeaz˘aobservarea.
Profesorulintroduceterminologiaˆıncazulatributelor¸siexemplelorutilizate,
iarelevulfolose¸steterminologia.
Sesintetizeaz˘aatributeleconceptului,observatedatorit˘asarcinilordate.
Secreeaz˘acondi¸tiipentrutransferabilitate,adic˘autilizareaconceptuluiˆıncon-
textevariate,prinactivit˘a¸tiderezolvaredeprobleme.
Seformeaz˘adeprinderiledeevaluare¸siautoevaluareprinutilizareaunorinstru-
mentedeautocontrolaniveluluiderealizareasarcinilor,creˆandu-seastfelpremise
pentrurealizareauneiˆınv˘a¸t˘ariconceptualeindependente¸sieficiente.
Prinadoptareauneistrategiiinductive, profesorulelaboreaz˘a¸sialegeexem-
plecarepermitobservareadeasem˘an˘ari¸sideosebiri¸siulterioareclasific˘ariale
propriet˘a¸tilorrelevante.Acesteexempletrebuies˘aaib˘aosuccesiuneoptim˘a¸sis˘a
ofereelevului¸sansadeaformulasaumodificaoipotez˘ageneralizatoareˆıncontac-
tulcuunexemplurelevantsaudeadescoperielˆınsu¸siosuccesiunedeexemple
saucontraexemple.
Focalizareaareˆınvedereconstruireadec˘atrecopilauneischemedeanaliz˘aprin
careseurm˘are¸steˆın¸telegereaconceptuluipebazaunuinum˘arminimdesitua¸tii
pozitive¸sinegative¸siutilizareauneistrategiidealegerepebazaunorregulide
selec¸tieasitua¸tiilordeˆınv˘a¸tarecareconduclaidentificareaatributelorcaracteris-
tice.
Strategiadidactic˘apentruformareareprezent˘arilordesprem˘asur˘avalorific˘a
tipuriledestrategiiamintiteanteriorprinansamblulactivit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tarecare
ofer˘aposibilit˘a¸tideinterven¸tie¸simodificareasitua¸tiilorproblem˘a,prindeplas˘ar
i ˆınplanulmotivelor,scopurilor¸simijloacelordeefectuareaac¸tiuniideˆınv˘a¸tare.

160
9.2 M˘arimi¸sim˘asuraream˘arimilor
No¸tiuneadem˘arimefundamental˘aesteono¸tiuneprimar˘aˆınmatematic˘a,nuse
define¸ste,iarˆın¸telegereaeisefacepebaz˘adeexemple.Am˘asuraom˘arimeoarecare
ˆınseamn˘aacomparaaceast˘am˘arimecuoalta,luat˘acaunitatedem˘asur˘a.
M˘asurareprezint˘arezultatultreceriidelacomparareadirect˘a¸siglobal˘aa
obiectelor,a¸sacumapareleˆınpercep¸tie,laaprecierealordup˘arezultatelem˘asur˘arii
prealabile.Cuajutorulm˘asuriisestabile¸steinvarian¸tauneianumitem˘arimi,atunci
cˆandsemodific˘anumaiconfigura¸tiaeiextern˘a.
ˆIn¸telegeream˘asur˘arii¸siaunit˘a¸tilordem˘asur˘anuimplic˘aintroducereaime-
diat˘aaunit˘a¸tilorstandard.Esteimportants˘aserealizezem˘asur˘atoricuunit˘a¸ti
nestandardpentruaformalaelevideeadenecesitateam˘asur˘arii,acompar˘arii
obiectelor pe baza unor criteriicantitative.
Metodaobserv˘ariiareunrolimportantˆınformareareprezent˘arilordespre
m˘arimi¸sim˘asurarealor.Propriet˘a¸tileobiectelortrebuieevaluate¸sicomparate.Ob
- servareaconduceˆınmodnaturallam˘asurare,c˘aciobservareaprincomparareim-
plic˘am˘asurare.Pentruaputeas˘aefectuezem˘asur˘atori,eleviitrebuies˘aˆın¸teleag
˘a
proceduriledem˘asurare,trebuies˘a¸sties˘afoloseasc˘ainstrumenteledem˘asur˘a¸si
s˘aˆın¸teleag˘aconceptuldeunitatedem˘asur˘a.
M˘asur˘arilecerfolosireacorect˘aaunormetodeexperimentale¸sisistemede
ˆınregistrare.Experien¸telepracticetrebuies˘afiecorespunz˘atoareniveluluidedezvola-
treacopilului,astfelˆıncˆatconcepteleimplicates˘anudep˘a¸seasc˘aposibilit˘a¸tilelui
deˆın¸telegere.
Experimentareacametod˘aaplicat˘aˆınclas˘aimpune:

• necesitateaˆın¸telegeriisarciniidelucru;

• familiarizarea cu materialuldidactic;

• ˆın¸telegereaterminologiei;

• ˆın¸telegereaproblemeisauipotezei;

• investigarea pentru a confirmaipoteza;

• ˆınregistrareadatelor¸siinterpretarealor.
ˆInregistrareadatelor¸siinterpretarealoresteoopera¸tiefundamental˘aˆınm˘asurare.
Eleviiˆınva¸t˘as˘am˘asoare¸sis˘aconsemnezedatele,darnuliseparenecesar˘aanaliza
rezultatelor.Eitrebuiedirija¸tispreinterpretareaacestorrezultate¸siverbalizarea
constat˘arilorf˘acute.
Toatesitua¸tiiledeˆınv˘a¸tarecreatecuscopulˆınsu¸siriiconceptelordem˘arime,
m˘surare,unitatedem˘asur˘atrebuies˘aaib˘aunprofundcaracterpractic-aplicativ.
161
Acesteactivit˘a¸tivorformadeprinderipracticeutileˆınvia¸t˘a,cˆandomulestemereu
solicitats˘afac˘adiversem˘asur˘atori,aprecieri,estim˘arialeunorm˘arimi,progra-
mareaˆıntimpaunorac¸tiuni.
Studiulm˘arimilor¸siunit˘a¸tilordem˘asur˘aarecaobiectiveprincipale:

• Intuiream˘arimiifizice,recunoa¸stereaacesteiacaˆınsu¸sireaanumitorobiecte
(lungime,mas˘a,capacitate,valoare);

• M˘asuraream˘arimilorutilizˆandunit˘a¸tidem˘asur˘anestandard;

• ˆIn¸telegereanecesit˘a¸tiiunit˘a¸tilordem˘asur˘astandard;

• Utilizareainstrumentelordem˘asur˘apentruafacem˘asur˘atori;

• Dezvoltareacapacit˘a¸tiideafaceaprecieri¸siestim˘ariasupragraduluide
m˘arime¸siverificarealorprinm˘asurare;

• Consemnarea¸siinterpretareadatelorob¸tinuteˆınurmaactivit˘a¸tilorpractice
dem˘asurare;

• Utilizaream˘arimilor¸siunit˘a¸tilordem˘asur˘aˆınrezolvareadeprobleme.

9.2.1 M˘asurarealungimii
Pentruˆın¸telegereaconceptuluidelungime¸sim˘asur˘aaei,secerecasitua¸tiilede
ˆınv˘a¸tares˘aaib˘aunpronun¸tatcaracterintuitiv¸siparticipativ.
ˆInclasaI, conceptuldelungimesepred˘aprinactivit˘a¸tipractice.Seobserv˘a
lamaimulteobiecteoproprietatecomun˘a, lungimea.Compararealungimilor
obiectelorestenecesar˘a¸sisepoaterealizaprinm˘asurarecuunit˘a¸tinestandard:
creionul,palma,talpa,pasul,panglica,etc.Scopulestedeacreadeprinderiprac-
ticedem˘asurare,ˆınregistrareadatelor,utilizareaunuilimbajcorect.
ˆInclaselemaimari,eleviifaccuno¸stin¸t˘acuunitateastandarddem˘asur˘aa
lungimii,metrul.Esteimportantcaeleviis˘aˆın¸teleag˘anecesitateaexisten¸teiunei
unit˘a¸tistandard.Profesorulprezint˘aelevilordiverseinstrumentedem˘asur˘apen-
trulungime¸siˆıiˆınva¸t˘as˘aleutilizeze.ˆInclasaaIII-aseintroducmultiplii¸si
submultipliimetrului,iarˆınclasaaIV-asefac¸sitransform˘arialeacestora, pe
bazadependen¸teidintreace¸stia.Eleviivorcon¸stientizafaptulc˘amultiplii¸sisub-
multipliiauap˘arutdinnecesit˘a¸tipractice.Celestudiateseaplic˘aˆınrezolvareade
probleme.

162
9.2.2 M˘asurareacapacit˘a¸tiivaselor
ˆInformareaconceptuluidecapacitate,vorfiparcurseurm˘atoareleetape:

• compararea¸sisortareavaselorprinm˘asuraredirect˘a;

• m˘asurareavolumuluidiferitelorvasedeaceea¸sim˘arimedardeform˘adiferit˘a;

• introducereaunit˘a¸tiipentrum˘asurareacapacit˘a¸tii:litrul;

• introducereamultiplilor¸sisubmultiplilorlitrului;

• aplicareaunit˘a¸tilordem˘asur˘apentrucapacitateˆınrezolvareadeprobleme.

9.2.3 M˘asurareamaseicorpurilor
Primelereprezent˘aridespremas˘asedobˆandescprinmˆanuireadirect˘aaobiectelor,
punˆandaccentpeˆın¸telegereaclar˘aano¸tiunilordemaigreu¸simaiu¸sor.
Elevulcontroleaz˘acalitateaproprieipercep¸tiiprincˆant˘arirecuajutorulbalan¸tei.
Leg˘aturaˆıntremaseleadou˘acorpuriprinobservareacomport˘ariibalan¸teiesteo
experien¸t˘adeˆınv˘a¸taresemnificativ˘a.
Oalt˘aexperien¸t˘aimportant˘aestedeaobservaceseˆıntˆampl˘adac˘adou˘acorp
uri demaseegalesuntplasatepecˆateuntaleralbalan¸tei.
LaclaseleaII-a¸siaIII-a,osuccesiuneaactivit˘a¸tilordeˆınv˘a¸tarepoatecuprinde
urm˘atoareleetape:

• Utilizareabalan¸tei¸siaterminologieicuscopulˆıncuraj˘ariielevilordeacom-
paramaseleadou˘aobiecte.Maiˆıntˆaiobiectelesecompar˘aprinale¸tinepe
fiecareˆıntr-omˆan˘a, iarapoisefaceleg˘aturacuceseˆıntˆampl˘acubra¸tele
balan¸teicˆandsea¸seaz˘afiecareobiectpecˆateuntaler.

• Cˆant˘arireacorpurilor¸siordonareavalorilorcarereprezint˘amaseleacestora.
Aceast˘aactivitateimpunepentruˆınceputcomparareaobiectelorunulcˆate
unul.

• Iˆnregistrarearezultatelorm˘asur˘atorilorsefacesimultancuac¸tiunea¸sisever-
balizeaz˘aac¸tiunileefectuate. Eleviivorinterpretarezultateleob¸tinuteprin
m˘asurare.

Evaluareaactivit˘a¸tiipracticevaaveadreptcriteriicalitateaac¸tiunilorˆıntreprinse,
calitateaˆınregistr˘arilor¸siainterpret˘ariidatelor.
Pentruformareaideiideconservareamasei, sepoatefaceurm˘atorulexper-
iment[14]:sedauelevilordou˘amingiegaledinplastilin˘apentrualem˘asura.
Unadintreelesemodeleaz˘aapoisubform˘adedisc.Seconstat˘ac˘aeleviiajung

163
laconcluziaeronat˘ac˘adisculvacˆant˘arimaimult. Princˆant˘arireadirect˘acu
balan¸ta,copiiidevincon¸stien¸tidefalsitateapercep¸tieiini¸tiale.Reac¸tiileelevilor
ˆınceeaceprive¸steconservareamaseiestediferit˘apentrusubstan¸tecontinue,cum
esteplastilina,respectiv discontinue:semin¸te,pietricele.Copiiiˆın¸telegmaiˆıntˆai
conservarea pe obiectediscontinue.
Pentruˆınceput,pentrucˆant˘ariresevorfolosiunit˘a¸tinestandard:obiectecare
autoateaceea¸simas˘a.
ˆInceeaceprive¸steleg˘aturadintremas˘a¸sivolum,sevadesprindeideeac˘anu
toate obiectele de volum mare au ˆın mod necesar masa cea mai mare.
Unitateastandardpentrum˘asurareamasei,kilogramul,seintroduceˆınclasaa II-
a,insistˆandu-seasupranecesit˘a¸tiiexisten¸teiuneiunit˘a¸tiunice.
Submultiplii¸simultipliikilogramuluisestudiaz˘aˆınclasaaIII-a,iarˆınclasaa IV-
asefac¸sitransform˘arisimple.Celeˆınsu¸sitedespremas˘a¸siunit˘a¸tiledem˘asur˘a
seaplic˘aˆınactivitateaderezolvaredeprobleme.

9.2.4 M˘asurareatimpului
Conceptuldetimp, aceast˘am˘arimecutotulabstract˘aˆınraport cucelelaltestu-
diate,ridic˘aproblememetodicedeosebiteprofesorului,¸tinˆandcont¸sidefaptulc˘a
unit˘a¸tiledem˘asur˘apentrutimp,cuexcep¸tiadeceniului,secolului¸simileniului,nu
aulabaz˘asistemulzecimaldenumera¸tie.
Sevorutilizacuno¸stin¸telepecareeleviileaudejadinpropriaexperien¸t˘a¸sise
va¸tineseamadecaracterulpracticalacestorcuno¸stin¸te.
Ora¸siziuaseintroducf˘acˆandu-sereferirelaprogramulzilnicalcopiilor.O
lec¸tiedureaz˘aoor˘a,oziestedelar˘as˘aritulsoareluipˆan˘alaurm˘atorulr˘as˘arit¸si
o ziare24ore,s˘apt˘amˆanaare7zile.ˆIngeneral,sestudiaz˘aunit˘a¸tilegrupateastfel:
unit˘a¸timaimicidecˆatozi,respectivunit˘a¸timaimaridecˆatozi.
Introducereano¸tiuniidetimpsepoatefacepebazaunorexerci¸tii¸sijocuri
diacticedestinateˆın¸telegeriiideiidesuccesiuneatimpului.Astfelsevorintroduce
no¸tiunicaanotimp,lun˘a,an¸sicitirea¸siconstruireacalendarului.
Recunoa¸stereaorelorpeceas¸siapoiaorelor¸siminuteloresteunaltobiectiv
urm˘aritprinactivit˘a¸tilepractice,careseatingeprinexerci¸tiidetipul:citireaorei
peceas, fixareaceasuluilaoanumit˘aor˘adat˘a, observareamoduluidemi¸scarea
limbilor acestuia.
Seintroduc¸sisubmultipliiorei:minutul¸sisecunda,curela¸tiilededependen¸t˘a
respective.
Continuitateaˆıncurgereatimpuluisesubliniaz˘aprinno¸tiuniledetrecut,prezent
¸siviitor,eviden¸tiindu-seprinexemplede activit˘a¸ticares-aupetrecutieri,sepetrec
azisausevorpetrecemˆaine.

164
9.2.5 Valoarea.Unit˘a¸tidem˘asur˘aavalorii
Conceptulde valoaresestudiaz˘aplecˆanddelaprocesulintuitiv decunoa¸sterea
banilorsubform˘adebancnote¸simonede.
Banul,subdiferitelesaleforme¸sivalori,reprezint˘aunechivalentgeneralal
tuturorm˘arfurilor,uninstrumentgeneraldeschimb,unraportvaloric,unetalon
alpre¸turilor.
Eleviivorfiˆınv˘a¸ta¸tic˘amonedana¸tional˘aˆınRomˆaniaesteleul,iarbanuleste
submultiplulacestuia,1leuavˆand100bani.Lisevorprezenta¸sialtemonede,
dintrecareeuro,fiindmonedadinComunitateaEuropean˘acarevafiadoptat˘a¸si
ˆın¸taranoastr˘aˆınviitor.
Primeleno¸tiunidesprevaloaresevorintroduceprinjocdidactic,lacump˘ar˘aturi,
¸siprinproblemedup˘aimagini.
Conceptuldepre¸tsauvaloarealucrurilor,trebuiededus¸siˆın¸telesdeelevidin
analizaunorprodusesauobiectecunoscutedeace¸stia,ˆımpreun˘acuexprimarea: mai
scump, maiieftin.
Eleviivorfidirija¸ti,prinjocurididacticesauconversa¸tiecarefaceapella
experien¸talor,s˘aintuiasc˘asuboform˘aelementar˘afunc¸tiilebanilor:

• mijlocdecircula¸tieabunurilormateriale:valoaream˘arfuriloresteexprimat˘a
ˆıntr-osum˘acorespunz˘atoareˆınlei;

• mijlocdeplat˘a:pentrumuncaprestat˘a,impozite,recompense;

• acumulare de economii : depozitebancare.

ˆInlec¸tiilereferitoarelavaloare¸siunit˘a¸tileeidem˘asur˘asevorprezentaelevilor
principalelebancnoteutilizate,cumsepotrecunoa¸ste,caracteristici,monedele¸si
caracteristicilelor,precum¸sivalorinominalealealtor¸t˘ari,eventualcomparare
valoric˘a¸siechivalen¸te.

165
Capitolul10

Predarea-
ˆınv˘a¸tareaelementelor
degeometrieˆınˆınv˘a¸t˘amˆan
tul primar

10.1 Specificulform˘ariino¸tiunilorgeometrice
Dinpunctdevedereinstructiv,studiulgeometrieiˆınclaseleI-IVurm˘are¸stefor-
mareaunuiansamblucoerent¸sibinestructuratdedeprinderideexplorareafig-
urilor¸sicorpurilorgeometrice,cares˘apermit˘adesprinderea,prinˆınv˘a¸tareinduc-
tiv˘a,apropriet˘a¸tiloracestora,utilizaream˘asur˘ariipentrustabilireaunorm˘arimi¸
si distan¸te,formarea¸sidezvoltareareprezent˘arilorspa¸tiale,calculareaunorlungimi
¸siperimetre.
ˆInˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar,
prinpredareageometririseurm˘are¸steformareade-
prinderilordeobserva¸tie¸sidescriereafigurilor¸sicorpurilorgeometrice.Activitatea
deobservare¸sidecercetareexperimental˘aarealit˘a¸tiidetermin˘aformarealaelevi
dereprezent˘ariactivedesuporturiimaginativeˆınplanspa¸tial,foartenecesareˆın
ˆınsu¸sireaulterioar˘aacuno¸stin¸telordegeometrie¸siˆınaplicareaacestora.
ˆInplus,prinˆınsu¸sispecificullor,lec¸tiiledegeometrieangajeaz˘aeleviiˆıntr-o
activitateintens˘a, princareliseceres˘aobserve,s˘adescrie, s˘aconstruiasc˘a,s˘a
fac˘am˘asur˘atori,s˘acalculeze,s˘arezolveprobleme.
Studiulgeometrieitrebuies˘aˆınceap˘acuproceseintuitive,pecaleinductiv˘a,
cercetaredirect˘aprinv˘az,pip˘ait,manipulareadeobiectedinrealitateaˆınconjur˘atoare,
obiecteplasateˆındiversepozi¸tiiˆınvedereadescopeririicaracteristicilorcomune
carecontureaz˘aimagineageometric˘a.Acesteimaginiseconcretizeaz˘aapoiprin
modelegeometrice¸siprindesen.
No¸tiunileprimaredegeometriepredateˆınciclulprimarnupotfiˆınsu¸sitede
166
elevicaabstrac¸tiidepline.Eleviivorajungetreptatlastadiulˆın¸telegeriino¸tiunilor

167
geometrice,dup˘acevorm˘asura,vordecupa¸sicomparaanumitefigurigeometrice.
Raportuldintreintuitiv¸silogicdepindedestructuraproblemeidegeometrie,
deniveluldecunoa¸sterealrezolvitorului.
Metodicapred˘ariigeometrieiseaxeaz˘apeˆın¸telegereano¸tiunilorfundamentale,
peopera¸tiilegˆandirii,pecomplexulcognitiv,darˆıntr-ofoartemarem˘asur˘a¸sipe cel
afectiv.
Mijloaceleprincareprofesorulpoatedezvoltalaeleviis˘aiinteresulpentru studiul
geometriei ar putea fi:

• accentuareaacelortr˘as˘aturimaiimportante,esen¸tiale,specificefiec˘areino¸tiu
ni geometrice;

• dezvoltareaacelortendin¸tenaturalealecopiilorcaresuntfavorabileˆınsu¸sirii geometriei;

• atragereacopiilorspregeometrie,prinutilizareaunormetode¸simijloacede
ˆınv˘a¸t˘amˆantcˆatmaiatractive.

Formareauneiatitudiniactiveˆınstudiulgeometrieisesprijin˘apetendin¸ta
natural˘aacopiilordeafiactivi,deaparticipaˆınmodconcretprinfolosirea
instrumentelordegeometrie, prinefectuareaunorm˘asur˘atori,decup˘aridefiguri
geometrice,etc.
Principiulfundamentalcarest˘alabazametodiciipred˘arii-
ˆınv˘a¸t˘ariigeometriei esteaceladea-lpunepeelevˆınfa¸taproblemei,nudea-
ifurnizadirectsolu¸tia,ci dea-
lfacepeels˘aocaute¸sis˘aodescopere.Tensiuneac˘aut˘arii,emo¸tiadescoperirii
solu¸tiei,constituiefenomenulpsihologicfundamentalpecareˆıltr˘aie¸steelevulˆın
fa¸tageometriei.
Procedeuldeformareano¸tiunilorgeometriceparcurgemaimultefaze[12]:

• Intuireaobiectelordinmediulˆınconjur˘atorcareeviden¸tiaz˘amaterializatno¸tiune
a geometric˘a,cudirijareaaten¸tieielevilorspreceeaceintereseaz˘aafiobservat.

• Analizareaprin/¸sicomparareapropriet˘a¸tilorintuiteanterior,pematerial
didactic.

• Reprezentareaprindesen(niveliconic)ano¸tiuniiintuite¸simaterializatedi-
dacticindicˆandelementelecomponenteobservate,notˆand,eviden¸tiindpro-
priet˘a¸ticaracteristice.

• Descriereaprinpropriet˘a¸ticaracteristiceafigurilor¸sicorpurilorgeometrice.

• Identificareano¸tiunii(figurigeometrice¸sicorpuri)¸siˆınalteobiectedin
mediulˆınconjur˘ator.

168
 • Construireamaterializat˘aano¸tiunii(figurii)folosindinstrumentegeometrice
(sau prin pliere, suprapunere, decupare).

• Efectuareaunoropera¸tiideclasificaredup˘aform˘a¸si/saualtepropriet˘a¸ti
utilizˆandmetodevariate.

• Rezolvareaunorexerci¸tii¸siproblemecucon¸tinut geometricˆıncombina¸tie
cumetodafigurativ˘a,cuproblemedem˘asurare¸siutilizareaunit˘a¸tilorde
m˘asur˘apentrulungimesauderealizareatransferuluidestrategierezolutiv˘a
laproblememaipu¸tincunoscute,ˆınsitua¸tiigeometricenoi.
ˆInciclulprimarserealizeaz˘aprimelefazealeprocesului¸siseformeaz˘ade-
prinderideobservare,identificare,descriere,recunoa¸stere,desenaresauclasificare.
Acestedeprinderiseformeaz˘aprinˆınv˘a¸tareexploratoriedetipinductiv¸sisunt puse
ˆın valoare prin utilizarea unui material didacticadecvat.

10.2 Cerin¸temetodiceˆınpredareaelementelor
degeometrie
Lec¸tiiledegeometriedinciclulprimarsevorrealizaˆınprimaetap˘adestudiu
pebazalucruluicuobiecte,cumaterialdidacticatractiv ¸sisugestiv,cufiguri
geometriceplane,toaterealizatecamachetecereprezint˘acorpulgeometriccaˆın
realitate.
Treptat,aceea¸sifigur˘avafireprezentat˘aprinbe¸ti¸soare,vergele, cuajutorul
c˘arorasevorpuneˆıneviden¸t˘alaturile,diagonalele,unghiurile¸sirela¸tiiledintreele
¸sinumaidup˘aaceeasevatreceladesenulpropriu-zisalfigurii,respectivcorpului
geometric.Desenulvafiˆıntˆaiexplicat, astfelˆıncˆatfiecaresegmenttrasats˘aˆı¸si
g˘aseasc˘acorespondentulˆınmodelulrealal˘aturat.
Eleviinutrebuies˘ar˘amˆan˘alafazaimaginilorvizuale,ci,pem˘asuradezvolt˘arii
gˆandirii,s˘aajung˘alaabstractiz˘ari¸sigeneraliz˘ari,continuˆandu-seprocesulcuuti-
lizareara¸tionamentuluideductiv.
Predarea-ˆınv˘a¸tareageometrieiˆınciclulprimarimpunecˆatevacondi¸tii[13].

1. Eleviinuvorˆınv˘a¸tadefini¸tiilepederost.Defini¸tiile¸sipropriet˘a¸tilefigurilor
geometricesevordeducedinanalizareamodelelelor.ˆInunelecazurieleviifacmai
ˆıntˆaicuno¸stin¸t˘acuno¸tiuneaspecie(deexempludreptunghiul)¸sidup˘aaceeacu
no¸tiuneagen(paralelogramul).Deaceeanusevaputeadaˆıntotdeaunadefini¸tia
riguroas˘a,cuajutorulgenuluiproxim¸sidiferen¸teispecifice.

2.ˆInstudiulfigurilorgeometrice,profesorulvafolosiactivitateaindividual˘aa
elevilor,sugestiile¸siideilelor.Eleviivorconstruifigura,vordescrieelementele

169
corespunz˘atoare, iarprofesorullevaprezentacazurivarate, pozi¸tiivariate¸sinuse va
rezuma la studierea unui singur cazparticular.

3.Toateobserva¸tiile¸siconcluziilevoravealabaz˘aintui¸tia¸siexperien¸taelevilor
, ra¸tionamentuldetipanalogic,inductiv¸sideductiv.

4.Primulelementlogicpecareˆılvorˆıntˆalnieleviiˆınstudiulgeometrieieste
defini¸tia.Eleviivorfiˆındruma¸tis˘adisting˘aacelepropriet˘a¸tiesen¸tialealeobiectel
or- careconstituieelementestructuralealedefini¸tieiuneino¸tiunigeometrice.Sevor
aveaˆınvedereaceleelementecareexprim˘agenulproxim¸siapoielementelecare
precizeaz˘adiferen¸taspecific˘a.

5.Prinlec¸tiiledegeometriesevaurm˘aricaunnum˘arcˆatmaimaredecuno¸stin¸te
s˘apoat˘afifolositeˆınactivitateaurm˘atoarelageometrie,dar¸silaaltediscipline
cuprinseˆınnoulcurriculum¸scolar.
Se va avea ˆın vedere ca elevii:

• s˘adefineasc˘acorectoanumit˘afigur˘ageometric˘a;

• s˘aformulezecorectpropriet˘a¸tileuneifigurigeometrice;

• s˘adeosebeasc˘afigurilegeometriceˆıntreele,pebazapropriet˘a¸tilorstudiate;

• s˘astabileasc˘aasem˘an˘arile¸sideosebiriledintrefigurilegeometricestudiate
prinactivit˘a¸tiproprii,condusedeprofesor.

Eleviivorfiˆındruma¸tis˘adisting˘anoteleesen¸tialealeobiectelor,
s˘acon¸stientizeze
defini¸tiafiec˘areifigurigeometricestudiate¸sis˘adisting˘apropriet˘a¸tilespecificeun-
eia sau alteia.
Strnˆsaleg˘atur˘aˆıntreintuitiv¸silogicˆınpredarea-
ˆınv˘a¸tareageometriei,deter- min˘anecesitateafolosiriiˆıncadrullec¸tiilor,
aunormaterialedidacticesaumi-
jloacedeˆınv˘a¸t˘amˆantadecvate:plan¸se,deseneexecutatecˆatmaiatractiv,modele
confec¸tionatedindiferitemateriale,trusadefigurigeometrice,trusadecorpuri
geometrice, instrumentele de geometrie, etc.
Seimpuncˆatevacondi¸tiiesen¸tialepentrugarantareasuccesuluiutiliz˘ariiaces-
tor materiale didactice:

• materialuldidacticconfec¸tionatvaaveadimensiunisuficientdemaripentru
afiv˘azutdinoricepunctalclasei,precum¸sioconstruc¸tieclar˘a,satisf˘acˆand
atˆatcriteriileestetice,cˆat¸sipecele¸stiin¸tifice;

• materialuldidactictrebuies˘afieexpresiafidel˘aaceeacetrebuies˘areprez-
170
inte,s˘acontribuielafacilitareatranspuneriiˆındesenafiguriigeometrice

171
 studiate,aelementelorsale¸siarela¸tiilordem˘arime,paralelism,eventualde
perpendicularitateceexist˘aˆıntreele;

• materialuldidactictrebuies˘aseadresezeelevilorˆınfunc¸tiedeparticu-
larit˘a¸tilelordevˆarst˘a.
ˆInniciuncazabunden¸tadematerialdidacticdetermin˘asuccesuluneilec¸tiide
geometrie,cicompeten¸taprofesoruluiˆınalegereaaceluimaterialadecvat,cares˘a
asigureˆınsu¸sireainductiv˘aacuno¸stin¸telor.

10.3 Metode¸siprocedeeˆınpredarea-
ˆınv˘a¸tarea no¸tiunilordegeometrie
Metodeleprincareeleviisuntcondu¸sica, prinefort propriu,s˘aajung˘alade-
scoperireaunorcaracteristicigeometricealefigurilor¸sicorpurilorgeometrice,sunt
problematizarea¸siˆınv˘a¸tareaprindescoperire.
ˆInˆınv˘a¸tareaprindescoperiresuntcreatecondi¸tiilepentrucaeleviis˘adescopere
propriet˘a¸tialeformelorgeometriceporninddelarela¸tiacaresestabile¸steˆıntre
cuno¸stin¸teleanterioare¸sicelenoiprin[12]:

• descoperireainductiv˘a:pebazaunordate¸sicuno¸stin¸teparticularesunt
dobˆanditecuno¸stin¸te¸siseefectueaz˘aopera¸tiicuungradmaiˆınaltdegen-
eralitate;

• descoperireadeductiv˘a:pebazaunordate¸sicuno¸stin¸tegeneralesuntdobˆandit
e cuno¸stin¸tecareconduclaconcluziiparticulare;

• descoperireatransductiv˘a:prinstabilireaunorrela¸tiianalogiceˆıntrediverse
serii de date.
ˆInˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar,ˆınpredareaelementelordegeometrieestemaiaccesi-
bil˘aelevilordescoperireainductiv˘a.Ceamaieficient˘amodalitatedeˆın¸telegerea
unuifapt geometric,auneipropriet˘a¸tiesteprindescoperireaacesteiaprinefort
propriu.Prinobservareafigurilor,elevuldescoper˘aoproprietatepecareoˆın¸telege
¸siore¸tinemaiu¸sordecˆatdac˘aaceastai-arfisemnalat˘adoardeprofesor.
Materialuldidacticesteesen¸tialpentrucaeleviis˘apoat˘aobservapropriet˘a¸ti
geometrice,iarm˘asurareaˆıiajut˘aˆınjustificareaobserva¸tiilorf˘acute.Materialul
didacticvafiexploratutilizˆandproblematizareapentruadezvoltalaelevgˆandirea
independent˘aproductiv˘a,schemeoperatorii,¸sipentruaasiguramotiva¸tiaintrin-
sec˘aaˆınv˘a¸t˘arii.Situa¸tiaproblem˘areprezint˘aosarcin˘acucaracterdenoutate,
prinac˘areirezolvareˆı¸siˆınsu¸se¸stenoicuno¸stin¸te.

170
 Metodaˆınv˘a¸t˘ariiprindescoperirepoatefifolosit˘acusucces¸siˆınrezolvarea
problemelor degeometrie.
Dintremetodeleintuitive,bazatepeobservareadirect˘a,concretsenzorial˘aa
obiectelor¸sifenomenelorrealit˘a¸tiisauasubstituteloracestorasuntobserva¸tia¸si
demonstra¸tia.
Observa¸tia,cametod˘a,asigur˘abazaintuitiv˘aacunoa¸sterii,permiteformarea
dereprezent˘ariclaredespreobiecte¸siˆınsu¸sirilecaracteristicealeacestora.Aceast˘a
metod˘asefolose¸steˆınso¸tit˘adeexplica¸tie,ultimafiindelementuldedirijarea
observa¸tieisprescopulpropus.ˆIncadrullec¸tiilorcucon¸tinutgeometric,eleviitre-
buiedirija¸ticaprinobservares˘aidentificepropriet˘a¸tialeunorcorpuri,s˘aobserve
¸sis˘adescriepropriet˘a¸tisimplealeunorfigurigeometrice.
Evolu¸tiadelaoclas˘alaaltaaconceptelorreferitoarelafiguri¸sicorpurigeo-
metricenuˆınseamn˘aneap˘aratoad˘augaredecon¸tinuturi,cioadˆancireanivelului
deanaliz˘aapropriet˘a¸tilorfigurilor¸sicorpurilorrespective,realizat˘adec˘atreelev
prinac¸tiuneadirect˘aasupramaterialuluididactic.
ˆInprocesulpred˘arii-ˆınv˘a¸t˘ariielementelordegeometrieesteindicatcametodele
didactices˘aseˆımpleteasc˘aoriginal¸sidiferen¸tiatˆıncadruldesf˘a¸sur˘ariilec¸tiei,a
st- felˆıncˆateleviis˘afiepermanentimplica¸ticognitiv¸siafectiv¸sis˘alisestimuleze
poten¸tialulindividualcreativpentrumatematic˘a.

171
Bibliografie

[1] Alexandru,Gh.,C˘alug˘aru,L.,Sˆarbu,M.A.Predareaelementelordegeometrie
ˆınciclul primar, Editura ”Gheorghe Alexandru”,Craiova, 1996

[2] Ana,D.,Logel,D.,Ana,M.L.,Stroescu-Logel,E.Metodicapred˘ariimatem-
aticiilaclaseleI-IV,EdituraCarminis,Pite¸sti,2005

[3] Aron,I. Metodicapred˘ariiaritmeticiilaclaseleI-IV, EdituraDidactic˘a¸si

Pedagogic˘a,Bucure¸sti,1977

[4] Aron,I., HerescuI.Gh.Aritmetic˘apentruˆınv˘a¸t˘atori, EdituraDidactic˘a¸si

Pedagogic˘a,Bucure¸sti,1977

[5] Briand, J., Chevalier, M.C. Les enjeux didactiques dans l’enseignement des
math´ematiques,EdituraHatier,Paris,1995

[6] Bulboac˘a,M., Perta,D.L., Chi¸tu,L.E., Gabor,L.D., Stˆarciogeanu,D.F.

Metodicapred˘ariimatematicii/activit˘a¸tilormatematice,EdituraNedion,Bu-
cure¸sti,2007

[7] Cre¸tu,D.Psihopedagogie,elementedeformareaprofesorilor,EdituraImago,
Sibiu, 1999

[8] Dienes, Z.P. Abstraction and Generalization: Examples Using Finite Geome-
triesJ.Higgins(Ed.)CognitivePsychologyandtheMathematicsLaboratory,
Columbus, OH. ERIC/SMEAC,1975

[9] Ionescu,M.,Chi¸s,V.Strategiidepredare¸siˆınv˘a¸tare,EdituraS¸tiin¸tific˘a,Bu
- cure¸sti,1992

[10] Magda¸s,I., V˘alcan,D.Didacticamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar¸si

pre¸scolar,CasaC˘ar¸tiideS¸tiin¸t˘a,Cluj-Napoca,2007

172
[11] Mucica,T.
Iˆndrum˘atormetodicpentrufolosireamijloacelordeˆınv˘a¸t˘amˆant,
EdituraDidactic˘a¸siPedagogic˘a,Bucure¸sti,1982

173
[12] Neagu,M.,Streinu-Cercel,G.,Eriksen,E.I.,Eriksen,E.B.,Nedi¸t˘a,N.Metod-
icapred˘ariimatematicii/activit˘a¸tilor matematice, EdituraNedion,Bu-
cure¸sti,2006

[13] Neac¸su,I.,G˘aleteanu,M.,Predoi,P.Didacticamatematiciiˆınˆınv˘a¸t˘amˆant
ul primar, Editura Aius, Craiova,2001

[14] Neac¸su,I.,Dasc˘alu,Gh.,Ro¸su,M.,Radu,H.,Roman,M.,T˘agˆır¸t˘a,V.,Zafiu,
Gh.Metodicapred˘ariimatematiciilaclaseleI-IV,EdituraDidactic˘a¸siPed-
agogic˘a,Bucure¸sti,1988

[15] Noveanu,E.,Ionescu-Zanetti,A.,Mihalca,D.,Preoteasa,D.Modeledeinstru-
ireformativ˘aladisciplinelefundamentaledeˆınv˘a¸t˘amˆant,
EdituraDidactic˘a
¸siPedagogic˘a,Bucure¸sti,1983

[16] Rusu,E.Aritmetica,EdituraDidactic˘a¸siPedagogic˘a,Bucure¸sti,1967

[17] Rusu,E., Psihologiaactivit˘a¸tiimatematice, EdituraS¸tiin¸tific˘a, Bucure¸sti,

1969

[18] St˘ancioiu-Jipa,F.,St˘ancioiuGh. Metodicapred˘ariimatematiciiˆın

ˆınv˘a¸t˘amˆantulprimar,EdituraFunda¸tieiHumanitas,2001

[19] Streefland,L.,Realisticmathematicseducationinprimaryschool,EdituraCD
- β Press, Utrecht, 1991

[20]Iˆnv˘a¸t˘amˆantulmatematicˆınlumeacontemporan˘a,
Caietedepedagogiemod-
ern˘anr.3,EdituraDidactic˘a¸siPedagogic˘a,Bucure¸sti,1971

[21] Anexa1laOMECTnr.4686/05.08.2003Planul-cadrudeˆınv˘a¸t˘amˆantpentru
clasele I - aII-a

[22] Anexa1.1laOMECnr.5198/01.11.2004Planul-cadrudeˆınv˘a¸t˘amˆantpentru
clasele a III-a - aIV-a

[23] Anexa5OMECT4686/05.08.2003Programa¸solar˘ade matematic˘apentru

clasele I - aII-a

[24] Anexa3OMEC5198/01.11.2004Programa¸solar˘ade matematic˘apentru clasa

aIII-a

[25] Anexa2OMEC3919/20.04.2005Programa¸solar˘ade matematic˘apentru clasa

aIV-a