Cazul Interactivităţii Online

Steve Hitchcock

O imagine personală prezentată la

The School of Library, Archive and
Information Studies, University
College London, 12 iunie 2003
 Cât De Serioşi Sunt Producătorii Online Cu Privire
La Interactivitate?
• “Cercetările anterioare au indicat faptul că ziarele online au niveluri
joase de interactivitate, iar acest studiu sprijină acele descoperiri. De
fapt, puţine s-au schimbat în 25 de ani. Videotex-ul dorea să
“împingă” ştirile electronic în casele oamenilor, şi asta fac astăzi
ziarele online. Ambele au ignorat însă proprietăţile de bază care
disting noile media. “Interactivitatea” a rămas o bâlbă”.
Kenney, K. Et al. (2000) “Interactive Features of Online
Newspapers”, First Monday

• “Site-urile politice concep interacţiunea în politică asemănător cu

completarea unui sondaj de opinie în gară. Marcaţi căsuţa cu “ar putea
face mai bine” şi poate conducătorii vor fi mulţumiţi”.
Jenkins, T. (2001) “Where the Communication is King”, Spiked-
Central
 Unele Manifestări Comune Ale Interactivităţii Pe
Internet

• Căutare, link-uri hipertext, multimedia, java applets,

javascript, blogging (Technorati), forme Web, agenţi
software, portaluri, personalizare - my ceva, email, chat,
mesagerie instant, jocuri online, file sharing, peer-to-peer
(model Napster), muzică, Webcams, întâlniri virtuale,
Macromedia Flash, comerţ electronic, cookies, contoare,
voturi online

• Interactivitatea poate fi pentru cercetare, predare sau

divertisment
 Interactivitatea Experimentată

• “Un jurnalist cu puţină experienţă online tinde să

gândească în termeni de articol, valoare de informaţie,
serviciu public şi lucruri care sunt bune de citit, dar o
persoană cu multă experienţă online se gândeşte mai
mult la conexiune, organizare, mişcare în şi printre
seturi de informaţii şi comunicare între persoane
diferite”.
McAdams, M. (1995) “Inventing an Online Newspaper”,
Interpersonal Computing and Technology: An Electronic
Journal for the 21st Century
 Interactivitatea Online Nu Este Opţională

• Interactivitatea nu este o adăugare opţională, ci este

esenţială. Conform Wired, când New York Times a intrat
online în iunie 1995 “sute de utilizatori au încercat să trimită
mesaje pentru Times şi mulţi au cerut adresele email ale
reporterilor, (dar) nu era nimeni să vorbească cu ei”,
făcându-l pe preşedinte (al NYT) să spună despre versiunea
online: ‘Comunicarea
noastră a fost de-a lungul istoriei: “noi tipărim. Voi citiţi”.
Asta schimbă totul’. Din
Hitchcock (1996) “Web Publishing: Speed Changes
Everything”, IEEE computer, vol.28, no. 8, aug., 91-93
 Definirea Interactivităţii
Pentru Referinţe Vezi Kenney, K. Et Al. (2000) First Monday

• Heeter (1989), cuprinzând toate • Ha şi James (1998) au studiat

noile media (pre-Web), a site-urile Web de afaceri şi au
identificat şase dimendiuni ale postulat că interactivitatea are
interactivităţii: cinci dimensiuni:
• Complexitatea alegerii • Bună dispoziţie
disponibile • Alegere
• Efortul pe care trebuie să-l • Conectivitate
depună utilizatorii
• Colectare de informaţii
• Răspunsul către utilizatori
• Comunicare reciprocă
• Monitorizarea informaţiei
utilizate
• Uşurinţa adăugării informaţiei
• Facilitarea comunicării
interpersonale
 Interactivitatea:
Link-uri Web
Adăugate

• În Perspectives in
Electronic Publishing
(PeP) link-urile
iconice afişate alături
de numele autorului
şi de titlu sunt
adăugate printr-un
proces separat de
legare.
 Link-uri
Adăugate Peste
Tot

• Link-urile
adăugate PeP
apar, acolo unde
este relevant, pe
orice pagină
vizionată de
utilizator în
browserul ţintă.
 Interacţiunea Într-o Arhivă Web

R id ic a r e a s i c a d e r e a la t e n t e i c it a rilo r : 1 9 9 2 - 1 9 9 9

T y p e n a m e h e re T y p e n a m e h e re T y p e n a m e h e re
T y p e t it le h e re T y p e t it le h e re T y p e t it le h e re

În acest caz ceea ce este măsurat sunt citările lucrărilor de

cercetare, o formă comună de ‘interacţiune’ între cercetători
(grafic produs folosind Citebase de Open Citation Project)
Unele Manifestări Comune Ale Interactivităţii
Pe Internet (Reluare)

• Căutare, link-uri hipertext, multimedia, java applets,

javascript, blogging (Tehnorati), forme Web, agenţi
software, portaluri, personalizare - my ceva, email, chat,
mesagerie instant, jocuri online, file sharing, peer-to-peer
(model Napster), muzică, Webcams, întâlniri virtuale,
Macromedia Flash, comerţ electronic, cookies, contoare,
voturi online
 Adnotarea Cauzează Controverse

Link-urile adăugate sunt o formă specifică de ‘adnotare’.

Cele mai izbitoare exemple au fost:
• Microsoft Smart Tags, un serviciu de link-uri planificate în
Windows
• Third Voice, comentarii de tip post-it pe documentele Web
Există două puncte principale de convergenţă a acestor
servicii:
• Complexitatea crescută a interfeţei cu utilizatorul
• Aparenţa interferenţei cu un document produs de un alt
autor
Cea mai mare furie este rezervată celui de-al doilea serviciu,
în special de către autori, producători de conţinut şi editori.
Smart Tags au fost examinate la scara Webului. Legăturile
nediscriminatorii la o asemenea scară au doar o singură
motivaţie: publicitatea.
Third Voice a fost caricaturizată ca o formă de calomnie.
 Unele Reacţii Ale Utilizatorilor La Pep

• O majoritate de utilizatori a descoperit că şi-a îndeplinit

misiunea: descoperirea de noi ziare şi un acces mai rapid
• Acolo unde efectul link-urilor adăugate a devenit evident,
scorul (de satisfacţie) pe utilizator coboară cu aproape o
jumătate
• “Comentariile la un articol vechi de 4 ani nu au mare
valoare şi pot, din punctul meu de vedere, distorsiona
dezbaterea de la temele importante astăzi… şi ridică
întrebarea unei posibile violări a copyright-ului”
 Unele Reacţii Ale Utilizatorilor La Citebase
• “Ar trebui să priviţi dincolo de clopotul de sticlă şi să vă
gândiţi la sociologii, bibliotecari sau educatorii obişnuiţi”
• “Pagina de căutare a Citebase oferă referinţe eronate”
• “Impactul existenţei unor asemenea servicii asupra
activităţii de cercetare nu este în mod necesar benign, şi va
include lucruri care sunt clar dăunătoare”
În general, reacţiile la Citebase au fost bune:
• Poate fi utilizată simplu şi este de încredere pentru scopul
propus
• Se compară favorabil cu alte servicii bibliografice
• Sarcinile pot fi îndeplinite eficient cu Citebase indiferent
de background-ul utilizatorului
Din “Evaluating Citebase…”
Intră În Conflict Interactivitatea Cu
Imaginile Mai Tradiţionale Asupra
Conţinutului Informaţional?

•Păstrare
•Drepturi şi licenţă
•Exploatare comercială
 Ce Dorim Să Păstrăm?
Bluebottle (Peter Sellers): Cât e ceasul, Eccles?
Eccles (Spike Milligan): Ă, stai o clipă. Mi-am scris pe o bucăţică
de hârtie. Un tip drăguţ a scris ora pentru mine azi dimineaţă.
Blubottle: O, atunci de ce o cari după tine?
Eccles: Păi, dacă cineva mă întreabă cât e ceasul, pot să i-o arăt.
Bluebottle: Stai un pic, Eccles, prietene.
Eccles: Ce este?
Bluebottle: E scrisă pe bucăţica de hârtie, e ora opt, scrie.
Eccles: Ştiu, prietene. E adevărat, când l-am rugat pe individ să
scrie era ora opt.
Bluebottle: Bine. Dar dacă atunci când cineva te întreabă cât e
ceasul, nu este ora opt?
Eccles: Atunci nu i-o arăt.
Bluebottle: Şi cum ştii când este ora opt?
Eccles: Am scris pe o bucăţică de hârtie.
Transcriere din The goons, The mysterious punch-up-the-conker, 7
februarie 1957
 Contradicţii
Utilizatorii anticipează întărirea accesului electronic, dar nu şi
obligaţiile care o vor acompania, nevoia de a interpreta şi
evalua lucrările rapid, identificarea noilor puncte de vedere
şi realizarea de conexiuni, şi răspunsurile într-un cadru
care se construieşte pe acea conexiune.

Ceea ce caracterizează interactivitatea este designul,

funcţionarea, utilizarea şi de asemenea viteza de răspuns la
acţiunea utilizatorului, iar acestea se află la baza
sentimentului nostru de libertate, dar şi de stânjeneală faţă
de media electronice.
 Concluzie

• Interactivitatea este esenţială pentru conţinutul online.

• Interactivitatea este dificilă.
• Interactivitatea eficientă va fi determinată de utilizatori, nu
de furnizorii de servicii, difuzori, arhivişti sau platforme
de computer.
• Testele de utilitate şi evaluare nu produc întotdeauna
rezultatele pe care le aşteptăm.
• Are utilizatorul întotdeauna dreptate?