Vederea la diferite organisme/animale

Cercetătorii au analizat anatomia ochilor în cazul mai multor specii și s-au folosit de teste de
comportament pentru a testa vederea lor. Metoda de măsurare folosită de ei se numește
„cicluri per nivel”. Informațiile găsite au fost introduse într-un program, care a arătat cum se
vede lumea prin ochii anumitor animale. În cazul oamenilor, cercetătorii au înregistrat 60 de
cicluri per nivel, ceea ce înseamnă că vedem 60 de perechi de lini albe și negre paralele în
cadrul unui nivel de vedere.
Ei au observat că cimpanzeii și alte primate văd lumea cam în același mod ca noi. Puține
animale însă au dat dovadă de o vedere mai bună, cu excepția unor păsări de pradă, a căror
acuitate vizuală este de două ori mai bună decât a noastră. De exemplu, o specie de vultur
australian poate vedea 140 de cicluri per nivel, ceea ce îi permite să observe animalele mici care
aleargă pe pământ, chiar dacă ei zboară la altitudini de mii de metri.
Majoritatea păsărilor văd 30 de cicluri per nivel, iar elefanții doar 10. În acest punct, oamenii
sunt considerați orbi din punct de vedere legal. Cu toate astea, majoritatea animalelor și
insectelor se află sub limita de 10. Printre acestea se numără bufnițele, crocodilii, găinile,
leneșii, veverițele, rechinii și țânțarii.
Totuși, animalele cu acuitate vizuală scăzută ar putea vedea puțin mai bine decât sugerează
studiul, datorită proceselor de prelucrare a informației din creier. Oricum ar fi, studiul ne ajută
să înțelegem mai bine cum percep și alte viețuitoare lumea din jur.

Vederea la caini
Vazul este un simt care ajunge la nivel optim anatomo-functional abia la varsta de 4 luni.
Pana la aceasta varsta, puiul de catel vede neclar, iar daca incepeti predresajul mai devreme de
aceasta varsta, oferiti puiului sansa sa vada mingea sau carpa, repetand miscarea de stimulare.
Sub nici o forma nu se corecteaza un pui sau un caine adult pentru ca observa cu intarziere sau
chiar nu vede un obiect in miscare.
Pentru a intelege modul in care cainele vede, trebuie stiut faptul ca celulele receptoare din
retina sunt de 2 tipuri – bastonase si conuri. Bastonasele inregistreaza in alb-negru nivelele
scazute de lumina si sunt necesare pentru vederea pe timpul noptii. Prin dilatarea pupilei,
ochiul permite ca o cantitate mai mare de lumina sa ajunga la retina. Se constata, astfel, ca un
caine vede bine atunci cand lumina este slaba, dar nu vede deloc atunci cand intunericul este
profund.
Celelalte receptoare, numite conuri, sunt necesare pentru vederea colorata si in lumina. Pana
nu demult s-a sustinut ipoteza ca vederea cainelui este limitata la alb-negru si nuante de gri.
Recente experimente, insa, au scos la iveala faptul ca ochiul cainelui poate distinge cateva
culori. Faptul ca ochii unui caine stralucesc in lumina farurilor masinii se datoreaza stratului
opac, numit tapetum lucidum, aflat in spatele celulelor receptoare, strat care reflecta lumina.
Cainii au o vedere bioculara si o mica adancime a campului vizual. Focalizarea unei imagini este
mai eficienta la rasele cu ochii plasati frontal , fata de cei cu ochii plasati lateral. Extrem de
patrunzatori fata de cele mai imperceptibile modificari ale mediului si avand o vedere periferica
exceptionala, cainii sunt eficienti in citirea vizuala a teritoriului si chiar a starilor emotionale ale
oamenilor.
Acuratetea vazului la caine este suficienta pentru a recompune in imagini transmisia TV de
norma europeana, care are 625 de linii pe cadru. Cu alte cuvinte, cainii din Europa pot urmari
un program TV fara probleme, pe cand cei din SUA, unde se transmite cu numai 525 de linii pe
cadru, vad doar puncte si linii in miscare.

Vederea la muste
În ciuda simplităţii sistemului vizual, muştele sunt capabile să facă distincţia între indivizi,
bazându-se doar pe văz. Aceasta este o sarcină cu care se chinuie şi oamenii care au studiat
toată viaţa Drosophila melanogaster. Recent, cercetătorii au putut construi o reţea neurală care
imită vederea muştelor şi care distinge şi recunoaşte alte muşte.
Muştele au ochi compuşi cu care pot recepta o cantitate limitată de informaţii. Teoria
tradiţională era aceea că odată ce o imagine este procesată, va fi capabilă să distingă doar
trăsăturile generale. Dar o descoperire recentă scoate la iveală că vederea poate fi mult mai
clară, ceea ce ar contribui la viaţa socială a insectelor. Aceasta, alături de descoperirea că
structura sistemului vizual seamănă cu Deep Convolutional Network (DCN), a dus la întrebarea:
„poate creierul muştei model să identifice indivizi?”
Programul computerizat elaborat de savanţi a putut, după două zile de instruire, să identifice cu
o precizie ridicată aceeaşi muscă în a treia zi.
Conform lui Jon Schneider, primul autor al lucrării publicate recent în PLOS ONE, studiul indică
„posibilitatea uimitoare că în loc de capacitatea de a recunoaşte cateogriile generale, muştele
sunt capabile să identifice indivizi. Astfel că atunci când una aterizează pe alta, este ‘bună, Bob;
bună, Alice’”.